Modul în care Rezultatul Alegerilor Parlamentare din 29 Iulie ar Putea Influenţa Politica Externă a R. Moldova: Viziunea Experţilor. Relaţiile Republicii Moldova cu România, UE, SUA, Rusia.
*Transcriptul emisiunii radiofonice, din 02 august, realizată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu Agenţia de ştiri şi analize Imedia şi cu asistenţa Fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată la Radioul Vocea Basarabiei în fiecare duminică, la ora 16.30.
Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi ca de obicei la această oră vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei de Politică Externă şi finanţată de Fundaţia “Friedrich Ebert”.
Astăzi vom discuta după cum e şi firesc despre alegerile parlamentare din 29 iulie, sau mai exact despre modul în care rezultatul acestui scrutin ar putea influenţa politica externă a R. Moldova în perioada imediat următoare. I-am invitat astăzi în studio pe domnii Vlad Lupan, expert independent şi pe dl. Igor Munteanu, Director Executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „IDIS – Viitorul”.
Aşadar, prima întrebare este cum vor influenţa rezultatele scrutinului asupra relaţiei cu vecinii, în primul rând România, cu care avem în prezent relaţii cât se poate de proaste. Dl. Munteanu, vă rog?
1. Influenţa rezultatelor scrutinului asupra relaţiei cu România
Igor Munteanu, Director Executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „IDIS – Viitorul”: Foarte multă lume aşteaptă de la rezultatele acestor alegeri o creştere calitativă a mesajului pe care R. Moldova îl are în raport cu partenerii săi străini şi vreau să spun că anul 2009 am urmărit o deteriorare în forţe a relaţiilor cu vecinii şi, de asemenea, am observat o cumpănă în care s-a ajuns în politica externă a R. Moldova, şi această cumpănă este legată de calitatea dubioasă a unor iniţiative care s-au pornit de la atacuri rostite la începuturile campaniei electorale îndreptate pe de o parte pe relaţia cu Bucureşti-ul, pe de altă parte rezervele pe care le-a formulat şeful statului în raport cu noua politică a Uniunii Europene, Parteneriatul Estic şi toate aceste lucruri s-au făcut pe o tonalitate de râcă, pe o tonalitate de a căuta nişte duşmani externi serioşi cu care merită să lupţi.
Eu cred că politica externă a R. Moldova merită un reset, aşa cum spun americanii de relaţia lor cu Rusia, o reprogramare a priorităţilor de bază, şi chiar dacă noi numim, integrarea europeană va rămâne tema centrală a politicilor interne şi externe a R. Moldova, această relaţie trebuie regândită în termeni funcţionali. Şi o să mă refer la câteva lucruri importante. Această relaţie cu UE trebuie privită nu doar în temeni asistenţialişti, „voi ne daţi bani şi noi facem ce vrem în interior”. Această relaţie nu trebuie să fie privită ca o obligaţie de a transmite rapoarte formale care nu au nici o treabă cu realităţile de politică internă. Şi în sfârşit faţa R. Moldova, care este reprezentată de diplomaţie dar şi de clasa politică în integralitatea sa nu trebuie sa mai semene a feţe buhăite de diplomaţi care nu a u nici o treabă nici cu diplomaţia de carieră, nici cu oamenii de cultură care reprezintă o imagine atractivă şi credibilă a ţării noastre.
Ea trebuie să fie total revizuită şi doar în acest fel schimbarea promisă de partidele liberale şi democratice ar putea să prindă contur şi ar putea fi receptată. Chiar şi faptul, deloc nesemnificativ, că în majoritatea partidelor care sunt în proces de negociere a unei alternative la guvernare, sunt o grămada de diplomaţi, şi în afara acestor partide dar şi în interiorul acestor partide, diplomaţi care au fost goniţi din Ministerul de Externe. Înseamnă că lucruri extrem de grave s-au produs în interiorul acestui minister care trebuie resetat.
Corneliu Rusnac: Dl. Lupan?
Vlad Lupan, expert independent: Momentul alegerii unui nou guvern contează. Contează dacă acest guvern va fi aprobat. Şi atunci imediat vom vedea diferenţa dintre guvernarea anterioară şi guvernarea actuală în politică externă. Unde vom vedea noi această diferenţă? În primul şi în primul rând în relaţiile cu vecinii. De ce? Haideţi să ne amintim cine de fapt a făcut şi ce a făcut partidul comunist? De dragul susţinerii electorale pentru alegerile din 5 aprilie, din 29 iulie a căzut de acord să demonstreze Federaţiei Ruse, a demonstrat Federaţiei Ruse că are relaţii proaste cu România, pentru că Rusia percepe România drept un stat care ar fi vrut să ia R. Moldova sub oblăduirea sa. Ceia ce sigur este un non-sens, prin definiţie.
O apropiere între astea două state este o apropiere istorică, normală. Rusia însă, percepe apropierea sa de Belarusia normală, iar apropierea R. Moldova de România drept anormală. Este o politică ce nu ţine cont de normalitate. Este o politică ce ţine cont de interesele Federaţiei Ruse. Cine a susţinut interesele Federaţiei Ruse în R. Moldova? Partidul Comuniştilor. Odată plecat de la putere, în cazul în care va fi aprobat un guvern nou; în cazul în care va fi creată o majoritate parlamentară, în primul rând democratică, în al doilea rând în cazul în care, va fi aprobat noul guvern, iar lucrul asta depinde de inclusiv aprobarea acestui guvern de către Preşedintele Republicii Moldova, cu alte cuvinte de Vladimir Voronin, şi în cazul în care aceste două lucruri se vor întâmpla, atunci cu siguranţă vom vedea o schimbare substanţială de relaţii în politica externă vis a vis de vecini.
În primul rând avem în vedere România, dar şi Ucraina, Ucraina care a amânat câteva vizite la rând a preşedintelui Iuşcenko în R. Moldova pentru motive care devin destul de clare odată cu anul 2009, anul alegerilor. Înţelegem că nu a mai dorit să dea o susţinere deschisă, făţişă regimului comunist din R. Moldova. În asemenea circumstanţe vedem că de fapt Ucraina le trimite mesaje relativ pozitive forţelor democratice. Trebuie să capitalizăm pe această situaţie. Trebuie să utilizăm situaţia aceasta în favoarea noastră. Aceste 2 state s-ar putea să ne fie de folos, unul într-o manieră cât se poate de mare şi altul un sprijin reciproc în vederea integrării europene pentru că şi R. Moldova ar trebui să fie interesată să aibă relaţii bune cu Ucraina în vederea unei integrări europene. Nu contează dacă R. Moldova va merge prima pe calea integrării europene şi va merge mai repede de acum în colo pe calea integrării europene, este important ca şi Ucraina, de asemenea, să meargă pe aceiaşi cale, pentru că nu e vorba de o competiţie în cazul dat, este vorba de necesitate de ordin de interes naţional şi de interes geopolitic a R. Moldova. Nu numai statele mari au interese geopolitice, dar şi R. Moldova, un stat mic, trebuie sa înţeleagă că are interesele sale geopolitice şi trebuie să ştie cum să le utilizeze la maximum fiind un stat mic.
2. Influenţa rezultatelor scrutinului asupra relaţiei cu UE
Corneliu Rusnac: Cum ar putea evolua relaţiile cu UE după aceste alegeri? Dl Munteanu?
Igor Munteanu: UE a semnalat foarte clar că deciziile sale în privinţa avansării dialogului politic ţin de corectitudinea procesului electoral cât şi de viziunea clasei politice din R. Moldova. Eu cred că UE a făcut foarte bine că a luat o pauză de meditaţie, de reflecţie, pentru ca să vadă până unde ajunge democraţia din R. Moldova. Am văzut până unde ajunge, şi în aprilie şi în perioada iulie în care toate resursele administrative, tot ce este mai urât în maşinăria de stat a explodat în minţile oamenilor, a explodat în mâinile poliţiştilor care s-au antrenat în acţiuni de consolidare a regimului autoritar. Slavă Domnului că procesul electoral a adus şi rezultate pozitive. Sperăm foarte mult că aceste rezultate vor aduce la putere un guvern responsabil, transparent şi credibil pentru partenerii occidentali. Din momentul în care există un interlocutor legitim la Chişinău, în aceiaşi secundă UE va fi dispusă să reia discuţia de bază asupra acestui document care trebuie să continue iniţiativa sau logica Planului de Acţiuni, să dea o perspectivă de asociere şi în acelaşi timp să traseze priorităţile de bază pe care se va mişca cooperarea dintre UE şi R. Moldova.
Vreau să menţionez că sunt 210 mln de euro pentru asistarea statului R. Moldova din 2007-210. În 2007, odată cu Instrumentul de Asistenţă Europeană au fost livrate, virate 40 de mln. Anul trecut, în 2008 au fost virate 71 de mln, jumătate din aceşti bani se duc pentru suport bugetar. De ce? Pentru că este mai uşor să-i transferi şi în acelaşi timp nu sunt suficiente proiecte rezonabile pe care UE să le finanţeze. Respectiv, noul guvern trebuie să fie foarte creativ, să încurajeze occidentalii, UE, să înţeleagă că există un rost pentru a sprijini noi instituţii şi noi iniţiative pe plan local. În acest moment, R. Moldova a fost anunţată ca ţară care aspiră cele mai multe investiţii sau sprijin economic pe cap de locuitor. Dar, aceasta nu a dus, într-o măsură semnificativă, la creşterea calităţii procesului decizional. De ce? Pentru că nu a existat voinţă politică. Şi eu cred că abia acum, în acest segment nou de oportunităţi politice creşte semnificaţia diplomaţiei nu refractare sau a diplomaţiei care stă în defensivă ci a diplomaţiei care convinge. Diplomaţia poate convinge însă doar atunci când treburile în politica internă merg bine şi există suficientă credibilitate şi încredere publică faţă de actul guvernării.
Corneliu Rusnac: Dl Lupan?
Vlad Lupan: R. Moldova pentru o serie, un şir de ani a fost un stat unde a existat o atitudine reactivă şi nu una pro-activă vis a vis de integrarea europeană. Raţionam la anumite evenimente dar, niciodată nu o făceam noi primii un pas înainte ca să întreprindem ceva. De obicei, tot felul de situaţii internaţionale sau naţionale au influenţat mişcarea R. Moldova astfel încât ea rămânea ca o coadă în urma trenului care se ducea. Nu vreau să spun, nu vreau îşi fac comparaţie de altfel. Totuşi, eram codaşi. Ceia ce este important pentru R. Moldova este că un stat mic poate merge înaintea trenului pentru că este mult mai mobil. Pentru R. Moldova, relaţia cu UE poate fi într-adevăr o relaţie mobilă, o relaţie rapidă, o relaţie bună în cazul în care ar exista un guvern care ar merge pe altă cale decât cel de până acum.
Până acum Partidul Comuniştilor aproba legi pentru ca să „mânjească ochii” populaţiei şi a UE în primul rând, după care nu mai implementa această legislaţie. Ceia ce este important pentru R. Moldova de acum în colo, în cazul unei guvernări democratice care sperăm că va veni curând, este să înceapă implementarea aqui – ului comunitar şi implementarea Criteriilor de la Copenhaga care stau drept la baza UE. Acestea sunt foarte simple. Acestea sunt domeniile pe care le cunoaştem foarte bine: statul de drept, economie de piaţă, nu controlată de o familie sau un clan dar în baza statului de drept, în baza justiţiei independente, business care să funcţioneze conform regulilor predictibile, să nu te temi de ziua de maine din punct de vedere a legalităţii nu din punct de vedere economic, că mă rog, economic multe poate să se întâmple. Deci, astea sunt lucrurile care ar trebui să le facă R. Moldova, ceia ce practic se regăseşte în programele tuturor partidelor democratice care acum ar putea să ajungă la guvernare. În asemenea circumstanţe ne gândim în primul rând la program, vedem mesajul partidului şi vedem calitatea oamenilor care sunt în aceste partide şi observăm că există un grup întreg de oameni care sunt gata, sunt capabili şi vor într-adevăr o integrare europeană pentru că este în interesul lor să aibă o situaţie predictibilă şi europeană în R. Moldova, decât una de tip euro-asiatic promovată de Federaţia Rusă şi implementată prin verticala puterii de la Chişinău.
Igor Munteanu: Imaginea tip a R. Moldova este de ţară fragmentată, săracă, fără speranţe. Asta este imaginea în toate rapoartele care circulă prin lume. Eu cred că R. Moldova are obligaţia să schimbe această imagine. Cum? Fiind un elev silitor la Politicile de Vecinătate ale UE la Politica de Parteneriat Estic şi în acelaşi timp la producerea de practici pozitive cu care, de exemplu, UE se poate mândri. Este extrem de important şi pentru UE atunci când promovează cu atâta dificultate anumite politici costisitoare pentru bugetul de criză a Uniunii Europene, să aibă posibilitate să spună: „Noi am investit în această ţară, această ţară a prins lecţia şi ca urmare s-au schimbat lucrurile.”
Eu cred că asemenea platforme, chiar şi o ţară mică ar putea să dezvolte, să se asocieze cu succesul pe anumite domenii care poate să repurteze reuşite. Cred că asta este de obligaţia noului guvern, c promovând oamenii în poziţiile cheie să execute şi o anumită curăţire a serviciului public de elemente efemere, de elemente care s-au lipit pe parcursul dominaţiei ideologice a unui singur partid aducând oameni selectaţi după principii de meritocraţie şi în acelaşi timp aducând UE să identifice lucruri care pot fi oferite sau pot fi demonstrate şi altor ţări în calitate de practici pozitive. UE are disperată nevoie să arate succesul Politicii de Vecinătate şi eu cred că R. Moldova prin configuraţia naturală a forţelor politice care s-a întâmplat după 29 iulie, are toate şansele să se orienteze spre acest gen de abordare.
3. Influenţa rezultatelor scrutinului asupra relaţiei cu SUA
Corneliu Rusnac: Haideţi să vorbim acum puţin şi despre relaţiile cu SUA. La ce ar trebui să ne aşteptăm de la aceste relaţii după alegerile din 29 iulie?
Vlad Lupan: Cred că trebuie să înţelegem că expresia la care s-a referit Igor, „reset” de fapt vine tocmai din SUA, deci resetarea relaţiilor este o expresie foarte des utilizată acum de către administraţia Obama. Eu sunt adeptul resetării doar în situaţia în care ea merită, deci în momentul în care vrei să începi de la zero de pe o tablă rasă, de pe o pagină curată mai bine zis. Am văzut că ultimele întrevederi dintre Obama şi Medvedev oarecum a utilizat această resetare, repornire a sistemului de la zero, însă mesajele pe care le-a transmis în timpul întrevederii preşedintele american erau oarecum ambigue, ceia ce a îngrijorat o serie de analişti din Europa, ba chiar mai mult decât atât, eu mi-am permis să mai scriu şi un mic comentariu sugerându-i preşedintelui Obama să „reset the reset button – vă rog să resetaţi butonul de resetare dl. Preşedinte”, pentru că existau anumite îngrijorări în ceia ce priveşte relaţia SUA-Rusia.
O astfel de relaţie este importantă pentru R. Moldova, mersul acestei relaţii mai bine zis. Până la urmă am văzut că a avut loc vizita vice-preşedintelui Biden în Georgia şi în Ucraina, urmau să fie ambele state vizitate şi am văzut că mesajul este totuşi diferit. Într-un fel această vizită a liniştit spiritele şi în aceleaşi timp cred că poate să liniştească o nouă guvernare din R. Moldova în sensul în care SUA înţelege foarte bine ce se întâmplă totuşi în zona aceasta şi cine este acel actor care creează probleme în zona respectivă. Acum urmează ca o nouă guvernare să utilizeze acest moment, înţelegând faptul că administraţia Obama vrea totuşi să mai normalizeze relaţiile cu Federaţia Rusă pe cât este posibil dar în acelaşi timp să susţină statele care îşi doresc o dezvoltare democratică.
În situaţia în care în R. Moldova în sfârşit se pare că se vrea să apară o nouă guvernare democratică este o oportunitate pentru stabilirea a noi relaţii, este o oportunitate chiar şi pentru Administraţia Obama pentru că este un moment pe care ei îl simt într-o manieră pozitivă. Au simţit şi ei cam acelaşi lucru în momentul venirii lui Obama la putere, deşi, desigur că nu putem compara, dar totuşi este un moment în care administraţia Obama cred că ar putea înţelege că evenimentele din R. Moldova într-adevăr merită să fie susţinute, iar o guvernare democratică din R. Moldova ar trebui să înţeleagă că unul din partenerii noştri strategici pentru viitorul R. Moldova este tocmai Statele Unite. Nu doar integrarea europeană poate să susţină R. Moldova, dar şi o relaţie specială cu Statele Unite.
Haideţi să ne amintim. Planul Marshall a ridicat Europa până la nivelul actual. Noi acum vrem să fim membri ai Uniunii Europene. Asta s-a întâmplat cu ajutorul Statelor Unite. Trebuie să înţelegem cine a fost actorul şi care actor încă mai rămâne un actor central pentru viitorul continentului european. Ei pot să ne susţină şi noi putem să beneficiem de o asemenea susţinere este un moment care trebuie numaidecât utilizat.
Corneliu Rusnac: Dl. Munteanu?
Igor Munteanu: Vlad are dreptate în sensul că niciodată nu trebuie să porneşti o relaţie sau să încerci să revizuieşti o relaţie cu un partener atât de important ca Statele Unite de la zero, pentru că niciodată nu se va întâmpla acest lucru. Nu poţi să resetezi fundamental această relaţie. Trebuie să menţionez că relaţia cu Statele Unite nu este de fapt la nivelul zero. Pe anumite domenii s-a cooperat destul de strâns: relaţia dintre militari (Carolina de Nord – Armata Naţională), pe anumite filiere, pe anumite domenii relaţia a adus rezultate interesante, participarea unor militari la colegii şi şcoli în străinătate, în Statele Unite la Centrul Militar din Germania. Întotdeauna am avut impresia că aceste relaţii sunt un pas înainte doi paşi înapoi. Pentru că, de exemplu, în momentul în care asistenţa Statelor Unite era extrem de importantă şi producea deja rezultate structurale autorităţile se temeau şi făceau doi paşi înapoi. Aşa s-a întâmplat de exemplu cu IPAP-ul, aşa s-a întâmplat de exemplu, cu Millenium Challenge Account. Sigur, ei au fost ademeniţi de culoarea banilor, investiţiile strategice dar s-au temut imediat că această asistenţă ar putea să schimbe specificul instituţiilor pe care le controlează şi cărora le place să le controleze. Evident că în acest moment de ruptură a sistemului politic în care vine o nouă elită cu noi obligaţii faţă de acest electorat şi faţă de această populaţie nu doar privită ca electorat.
Eu cred că trebuie să resetăm cooperarea pe anumite domenii extrem de importante şi aceste domenii eu le-aş lega de dezvoltarea economică, de creşterea calităţii asistenţei şi consultanţei economice pe anumite domenii care ar trebui reîmprospătate şi regândite. Pe de altă parte sectorul de securitate care este într-o mare şi adâncă, disperată problemă. Pentru că atâta timp cât nu ne mişcăm spre reconsiderarea şi reconfigurarea acestui spaţiu, cetăţeanul nu este protejat, situaţia de criză politică se poate adânci, pentru că nu trebuie să privim schimbarea la guvernare ca schimbarea mecanică a unor politicieni. Ea trebuie să aducă schimbări profunde pe întregul perimetru a instituţiilor de bază care ţine un stat, şi atâta vreme cât noi ne uităm după ceasul moscovit, mâncăm alimente la preţurile europene şi încercăm să potrivim croiala hainelor după alte continente cred că există o inconsistenţă şi o incoerenţă totală ceia ce vorbeşte despre dezechilibrarea sistemului politic. Eu cred că R. Moldova pe relaţia Statelor Unite trebuie să-şi fixeze foarte clar câteva priorităţi: dezvoltarea economică, revigorarea sau reformarea fundamentală a sistemului de securitate care aduce după sine credibilitate, cooperare interacţiune şi stabilitate democratică, nu stabilitate de care am avut până în acest moment.
Vlad Lupan: Să ne amintim că înainte de 7 aprilie o parte a societăţii civile repeta în permanenţă este nevoie de reforma sectorului de securitate. Toată lumea se întreba: „da ce mai este şi asta?” menţionând că „uite cuvântul securitate înseamnă serviciul de informaţii şi securitate”. Nu, am repetat, am spus de nenumărate ori. Sistemul de securitate sunt toate instituţiile care fac parte din sistemul care asigură justiţie şi statul de drept din R. Moldova. Asta înseamnă: judecătoriile, sistemul de justiţie, procuratura; mass-media liberă, este un element foarte important a sistemului de securitate…
Igor Munteanu: spaţiul informaţional…
Vlad Lupan: Spaţiul informaţional, exact, dar şi libertatea mass-media, asigurarea unei informări corecte. Numaidecât înseamnă şi subiecte ce ţin de respectarea drepturilor omului, pentru că respectarea trebuie să fie egală atât în armată cât şi în societate. Nu poate să fie într-un loc într-un fel şi în alt loc altfel. Evident că ţine de armata R. Moldova care absolut trebuie reformată. Este nevoie şi de o reformă a Serviciului de Informaţii şi Securitate; este nevoie şi de reforma altor structuri care sunt neconforme criteriilor europene.
De fapt, reforma sectorului de securitate tocmai asta şi înseamnă: reforma tuturor serviciilor militarizate sau demilitarizate dar care se numesc la noi structuri de forţă, plus justiţia, plus mass-media şi aşa mai departe, sistemul mass-media, sistemul de informare a populaţiei într-o manieră care să corespundă normelor europene în primul rând. Deci este un efort pentru a aduce R. Moldova mai aproape de integrarea europeană pe de-o parte iar pe de altă parte, ziceam despre necesitatea reformei sectorului de securitate, toată lumea se gândea la altceva, până la urmă la 7 aprilie, după ce au fost bătuţi au înţeles ce s-a întâmplat cu reforma sectorului de securitate şi de ce este necesară. Păi iată, în relaţia cu Statele Unite, în cadrul unei discuţii private cu un oarecare reprezentant al acestei ţări, care se află în străinătate, deci nu e diplomat pe teritoriul R. Moldova, dar care avea, să spunem aşa, o anumită putere de decizie, vorbeam despre posibilitatea susţinerii R. Moldova pentru o astfel de reformă. El mi-a răspuns foarte simplu: „Stimaţi reprezentanţi ai R. Moldova, pentru noi reforma voastră din punct de vedere financiar este o nimica toată, doar să vreţi să o faceţi”. Aşa că închipuiţi-vă ce se poate întâmpla cu un guvern care să vrea să facă o reformă şi care imediat să primească absolut toată susţinerea financiară din afară, nici măcar să nu cheltuii, bine să cheltuii puţin, dar să nu cheltuii aproape deloc pentru asemenea lucru; când deja cineva îţi spune că „eu stau pe bani şi sunt gata ţii dau numai te rog faceţi odată reforma aia”. Iată într-adevăr una din priorităţile relaţiei noastre cu Statele Unite deşi nu este doar unica şi să înţelegem foarte bine că nu e unica şi nu trebuie să fie doar un singur subiect în acest sens.
Igor Munteanu: Accentul deosebit pe care mai ales Vlad l-a făcut pe reforma sectorului de securitate aparent nu are o legătură directă cu politica externă, pentru că lumea zice: „Politica externă este făcută de diplomaţi”. Ştiinţele politice moderne văd însă o legătură directă, pentru că atâta timp cât un stat nu-şi aduce într-o bună regulă funcţionarea instituţiilor de forţă care asigură protecţia individului, care crează stave contra abuzurilor administrative sau abuzurilor unor oligarhii necontrolate de interesul public statele devin şi rămân vulnerabile.
4. Influenţa rezultatelor scrutinului asupra relaţiei cu Rusia
Corneliu Rusnac: Să vorbim acum puţin şi despre relaţiile cu Rusia. Care este perspectiva acestor relaţii judecând…sau în lumina alegerilor din 29 iulie? Dl. Munteanu?
Igor Munteanu: Cu Rusia noi avem o importantă problemă, pe care nu trebuie să o neglijăm şi atunci când spunem că avem parteneriat strategic cu Rusia noi spunem un mare fals, o mare minciună. Nu poţi să ai un parteneriat strategic cu o ţară care îţi cotropeşte teritoriul, după cum nu poţi să ai o relaţie strategică cu cineva care îţi blochează exporturile. Eu cred că interlocutorii de la Chişinău nu au fost niciodată credibili pentru Moscova iar relaţiile noastre au fost tratate circumstanţial în dependenţă de atitudinile care s-au formulat pentru moment. În relaţiile cu Rusia noi, R. Moldova nu trebuie să negociem niciodată singuri. Asta e o lecţie istorică, care ar fi trebuit să o învăţăm mai rapid. În al doilea rând, noi trebuie să avem grijă de formularea interesului naţional indiferent cu cine vorbim. Atâta timp cât facem doi paşi înapoi şi spunem: „da, dacă asta nu convine cumva Federaţiei Ruse” în cazul asta trebuie să retractăm exact ceia ce formulează exact interesul naţional, atâta timp noi nu vom fi credibili pentru că nimănui nu-i place să aibă de afaceri cu borfaşi, cu persoane care nu au respectul cuvenit pentru propria lor identitate. Şi eu cred că asta este marea problemă cu care s-a confrunt şi politica externă şi politica internă a R. Moldova.
Corneliu Rusnac: Dl Lupan?
Vlad Lupan: Foarte scurt. Într-adevăr putem caracteriza relaţiile cu Federaţia Rusă, de acum în colo, în cazul unei guvernări democratice în felul următor: relaţia dintre doi parteneri care se stimează reciproc, întrucât trebuie să ne stimăm reciproc, este o normalitate pentru un stat european, dar care nu trebuie să cedeze din interesele naţionale. Ca să o punem puţin altfel, trebuie să înţelegem următoarele, nu putem să ne aşteptăm ca Federaţia Rusă să soluţioneze conflictul transnistrean pentru că avem o guvernare comunistă, nici nu putem să ne închipuim că acest lucru se va întâmpla dacă vom avea o guvernare democrată. Este un nonsens. Federaţia Rusă îşi are interese, ea aşa gândeşte. Ăsta e felul de gândire a Federaţiei Ruse şi trebuie să înţelegem ea oricum nu va soluţiona conflictul transnistrean pentru noi şi nici nu va dori să-l soluţioneze într-o manieră adecvată. Şi în felul ăsta trebuie să mai diminuăm niţel din importanţa acestui subiect pentru R. Moldova, să ne punem în capul mesei interesele naţionale, deci soluţionarea conflictului să fie făcută după modelul care ne convine sau nu, sau pur si simplu deloc. Şi atunci, să ne mişcăm înainte în direcţia integrării europene pentru că asta e garanţia cea mai mare că alte interferenţe dinafara R. Moldova nu vor exista, inclusiv din partea Kremlinului. Este practic o axiomă: democratizarea unei societăţi înseamnă un singur lucru, stabilizarea ei. Iată că am auzit despre stabilizare din partea comuniştilor. Da, stabilizare în sensul în care cetăţenii R. Moldova plecau stabil peste hotare şi trimiteau stabil bani acasă. Asta nu e stabilizare, asta e, după cum s-a exprimat un coleg de al nostru, stabilizare de mormânt. Noi vrem o altfel de stabilizare. O stabilizare în dezvoltarea R. Moldova şi iată acest lucru este…
Igor Munteanu: O dezvoltare stabilă…
Vlad Lupan: o dezvoltare stabilă, exact. Deci acest lucru este posibil doar în situaţia în care relaţia cu Federaţia Rusă va fi o relaţie normală, şi nu trebuie să dramatizăm că „uite! Doamne fereşte, până poimâine Transnistria va fi recunoscută”. Ei şi ce dacă va fi recunoscută de către Federaţia Rusă? Se va schimba ceva, va pleca pe Lună R. Moldova sau Transnistria. Nu se va întâmpla absolut nimic mai cu seamă că Federaţia Rusă nu risca acuma repetarea aceluiaşi scenariu din Georgia – Osetia nici măcar recunoaşterea acestei regiuni. Pur şi simplu lor le convine status quo-ul actual, iată care-i situaţia. Şi ei pot să-l mai schimbe, să mai adauge ceva, să mai scadă, să declare ceva, dar în fine pe ei nu-i interesează deteriorarea situaţiei în R. Moldova până într-o stare foarte dificilă pentru că efectiv atunci toţi o să arate cu degetul înspre ei şi o să asiste de fapt R. Moldova. Pai atunci când R. Moldova nu se mai află la hotar cu Federaţia Rusă, Kremlinul ar trebui să înţeleagă că R. Moldova, în aşa caz, va fi o pierdere definitivă pentru ei.
Igor Munteanu: Un singur element. Eu cred că o altă lecţie pe care probabil am învăţat-o în ultimii ani de zile e că trebuie să ne debarasăm complet de gândirea utopică. Să uităm de utopia prin care noi aşteptam daruri, cadouri de la Federaţia Rusă, că în sfârşit Vladimir Voronin va fi ascultat de mai marii zilei atunci Transnistria va fi rezolvată ca problemă. Să uită, de asemenea, de faptul că R. Moldova trebuie să fie asistată pentru că acei mari trebuie să-i asiste pe acei mici. Nu este o definiţie şi nu este o absolută legitate care are ceva de afaceri cu realităţile politice şi geopolitice în care trăim.
Corneliu Rusnac: Şi acum foarte pe scurt despre calitatea diplomaţiei din R. Moldova. Cum poate fi calificată această..sau cum poate fi apreciată acum calitatea diplomaţiei moldoveneşti şi ce trebuie schimbat? Dl. Lupan, vă rog?
Vlad Lupan: calitatea diplomaţiei poate fi apreciată într-o manieră destul de simplă. Noi tocmai discutam înainte de această emisiune despre faptul că această calitate se regăseşte oriunde înafara Ministerului de Externe, în societatea civilă în mod special. Chiar şi persoane din societatea civilă care nu au activat în Ministerul de Externe sunt mai buni diplomaţi actualmente decât cei care…mulţi cei care au rămas în Ministerul de externe. În Minister au mai rămas câteva persoane care într-adevăr merită atenţia unei viitoare guvernări. Susţinem aceste persoane din punct de vedere a profesionalismului evident, noi fiind persoane din societatea civilă, dar cred că calitatea diplomaţiei ar urma să fie într-adevăr evaluată…reevaluată în baza exact criteriului menţionat de dl. Munteanu şi anume pe criteriul meritocraţiei.
Un criteriu despre care se vorbeşte în toate manualele de ştiinţe politice pe subiectul democratizării. Meritocraţia este acel element care determină şi o face diferită o guvernare democratică de una ne-democratică. Deci dacă vrem profesionalism, meritocraţia înseamnă profesionalism. Meriţi pentru că eşti bun. Dacă vrem o diplomaţie bună atunci va trebui să fie efectuată o reformă structurală serioasă a Ministerului de Externe pentru a vedea câte elemente din el mai pot continua activitatea sa în acest Minister şi pentru a reforma acest Minister, în sensul în care el, într-adevăr să devină un liant dintre uniunea Europeană şi celelalte structuri guvernamentale, şi nu doar guvernamentale din R. Moldova pentru o implementare reală a reformelor europene. Nu din alea care trec în Parlament, sunt adoptate şi pe urmă nu mai sunt implementate nici într-un fel.
Corneliu Rusnac: Dl. Munteanu?
Igor Munteanu: Foarte scurt. Diplomaţia moldoveană în acest moment este destul de sterilă, lipsită de idei inovatoare şi extrem de politizată. Acest lucru l-am văzut şi în perioada în care indicaţiile circulau de la Ministerul de bază spre ambasade pentru a reflecta într-o anumită manieră evenimentele din Chişinău; acest lucru l-am văzut şi cu ocazia unor iniţiative fundamentale, strategic importante lansate de Uniunea Europeană şi reacţia diplomaţilor era total impotentă şi cred că acest lucru reflectă ceia ce se întâmplă în serviciul public în general. Cred că guvernul, viitorul guvern, noul guvern are obligaţia morală de a dispensa resursele sale astfel încât să recurgă, să ajungă la o reformă cardinală, fundamentală a serviciului public. Vorbind despre aceasta, evident că cei care trebuie să reajusteze serviciul diplomatic trebuie să gonească din funcţiile călduţe toţi acei ambasadori care au fost instalaţi acolo doar pe criterii superficial politice şi să dea un alt sens calităţii de diplomat al R. Moldova.
Corneliu Rusnac: Domnule Munteanu, domnule Lupan eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la această emisiune. Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia “Friedrich Ebert”. Aici vă spun la revedere şi vă aştept săptămâna viitoare la un nou program. Pe curând!
