Hurezi – Mănăstirea lui Constantin Brâncoveanu (FOTO)

Astăzi, domnitorul Constantin Brâncoveanu este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română. E un bun prilej de a ajunge la una din ctitoriile de seamă ale acestuia – Mănăstirea Hurezi. Sfântul locaş se află la peste 600 de kilometri distanţă de Chişinău, la 50 km de Râmnicu-Vâlcea, pe Drumul Naţional DN 67, în judeţul Vâlcea.

Cel mai mare ansamblu monahal din România – Mănăstirea Hurezi – îşi are pornirea la 1690. Denumirea provine de la huhurezi (păsări nocturne, asemănătoare cu bufniţele). Se spune că meşterii tocmiţi de Sfântul Constantin Brâncoveanu au construit Mănăstirea pe timp de noapte, ca nu cumva turcii să vadă că este zidit un nou locaş. Astfel, în orele nocturne se făceau auziţi doar huhurezii.

Biserica mare cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” fost târnosită la 1693 de Naşterea Maicii Domnului (opt septembrie, stil nou). Lucrările de construcţie ale întregului complex, însă, s-au terminat la 1697.

În biserica mare se află mai multe morminte. Unul dintre ele, lucrat din marmură şi placă sculptată, a fost pregătit pentru Constantin Brâncoveanu, doar că din cauza turcilor, domnitorul nu a fost înhumat aici. Se spune că Brâncoveanu a fost înmormântat pe ascuns la Biserica „Sfântul Gheorghe” de la Bucureşti.

În afară de biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” sunt deschise uşile la alte trei sfinte lăcaşuri – Biserica Bolniţa (1696), ctitorită de Doamna Maria, soţia Sfântului Constantin Brâncoveanu; schitul „Sfinţilor Apostoli” (1698) şi schitul „Sfântul Ştefan”, construit la 1703 de Sfântul Ştefan Brâncoveanu, fiul cel mai mare al domnitorului. Până la 1872 la Mănăstirea Hurezi s-au nevoit monahi, iar de mai 140 de ani aici vieţuiesc maici.

La Mănăstirea Hurezi impresionează şi biblioteca rămasă încă din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Aici sunt peste patru mii de volume, toate de o mare valoare, fie că e vorba de cărţi laice, fie că sunt din cele cu tematică religioasă

Mănăstirea Hurezi a atras mereu vizitatori. Mai mulţi străini au remarcat că aceasta este cea mai frumoasă şi deosebită lavră a României.
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.