Connect with us
"
"

Politică

Gheorghe Cavcaliuc și-a anunțat demisia și dorința de a se implica în politică

Publicat

pe

PE SCURT

Gheorghe Cavcaliuc, șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP), a anunțat că-și dă demisia. El va pleca din funcție luni, 17 iunie.

Totodată, Cavcaliuc a vorbit și despre planurile lui de viitor și cum a început să-i placă politica.

PE LUNG

„Republica Moldova este la o nouă filă a istoriei moderne, cum se vor desfășura în continuare evenimentele, bine sau rău, va arăta timpul și ne vor judeca urmașii. Personal, consider că a venit timpul pentru o nouă filă și în cariera mea profesională, de aceea, Vă informez despre demisia mea…  Consider că, experiența bogată pe care am acumulat-o de-a lungul carierei mele în diferite funcții, inclusiv manageriale, îmi va permite formarea unei echipe puternice de profesioniști și patrioți ai acestei țări, care va contribui la consolidarea statului de drept și bunăstării cetățeanului. Îmi propun implicarea în politică și crearea unei noi formațiuni politice”, a declarat acesta.

Gheorghe Cavcaliuc are 36 de ani și este născut în satul Micăuți, raionul Strășeni. El a studiat la Colegiul de poliţie „Dumitru Cantemir” al Academia de poliţie „Ştefan cel Mare”, este licențiat în drept penal și are diplomă de master în administrare publică.

În anul 2014, Cavcaliuc a fost numit șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, asigurând interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, în perioada 2015-2016. Până atunci, în 2013 – 2014 – a fost șef  al Direcţiei nr. 5 (Direcția Operațiuni Speciale) a Inspectoratului naţional de investigaţii al IGP al MAI. Din 1 aprilie 2016, ocupă funcția și de membru al delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

Amintim că, la 13 iunie, șeful adjunct al IGP a postat pe Facebook un mesaj de susținere pentru polițiști. Acesta s-a referit la Guvernul Sandu drept unul care vrea să „influențeze și să demoralizeze” polițiștii și să le creeze dubii în „actuala conducere a IGP, MAI și Guvernul RM”, aici făcând referire la Guvernul Filip, care nu mai voia să plece.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Istorie

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

Publicat

pe

PE SCURT

Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca și relațiile politice dintre Chișinău și regiunea transnistreană. 

Pe deasupra, tot în această perioadă au apărut în spațiul public tot mai multe teorii conspiraționiste despre originea coronavirusului, iar multe dintre acestea nu făceau decât să adâncească divizarea geopolitică existentă în societate. 

De unde se trag toate aceste teorii ale conspirației și împărțirea în pro-ruși/ pro-europeni sau pro-americani? Ar avea cumva vreo rădăcină comună? Despre asta am întrebat-o pe Ecaterina Locoman doctoră în Științe Politice, lectoră superioară în Științe Politice, University of Pennsylvania.

PE LUNG

— Politologii vorbesc întruna că oamenii aleg candidații după factorul geopolitic și mai puțin conform programelor prezentate de ei. De ce avem această divizare accentuată în societate: pro-ruși și pro-europeni? De unde a pornit această divizare și până când ea va dura? Ce trebuie să se întâmple ca această divizare să nu mai aibă loc?

— Divizarea accentuată în societatea noastră între cei care împărtășesc viziuni pro-ruse versus cei care împărtășesc viziuni pro-europene se datorează instabilității și strategiilor politice pe care le adoptă clasa politică din Moldova.

Din păcate, suferim în Moldova de ceea ce politologii numesc insecuritate a identității naționale: după destrămarea Uniunii Sovietice și obținerea independenței, elitele politice din Moldova nu au reușit să ajungă la un consens politic vis-a-vis de trecutul țării și calea pe care țara ar trebui să o urmeze în ceea ce ține de orientarea politicii externe. Unii politicieni au promovat ideea orientării către Vest, iar alții au văzut viitorul țării în continuare orientat spre legăturile economice și sociale cu Rusia și celelalte foste republici sovietice.   

Lipsa acestui acord politic a dus și la divizarea societății, întrucât politicienii folosesc în mod strategic și oportunist această divizare în societate și caută să susțină proiecte politice și să adune voturi, manipulând cu preferințele alegătorilor.

Nu este ușor să prezicem până cînd va dura această divizare în societate. Atât timp cât politicienii înțeleg că această dezbinare aduce dividende politice, vor continua să folosească aceste diferențe, pentru a menține sau a acapara puterea politică. 

Actorii politici externi joacă un rol important în strategiile pe care le adoptă elitele politice din Moldova. Atât politicienii care promovează viziuni pro-Est, cât și cei care promovează viziuni pro-Vest, beneficiază de suport politic din partea Rusiei, și respectiv din partea Uniunii Europene sau a Statelor Unite. Adesea se observă felul în care elitele politice de la noi folosesc credibilitatea acestor actori externi și politicieni care le reprezintă pentru a avansa scopurile politice de acasă.

Pentru ca această divizare să nu mai aibă loc – e nevoie ca societatea, alegătorii să evalueze candidații electorali și politicile pe care aceștia le promovează nu în baza vectorilor de politică externă pe care candidații le avansează, ci în baza calității programelor pe care aceștia le promovează. E adevărat că e mai ușor pentru un alegător să aprecieze un candidat electoral în baza factorului geopolitic. Alegătorii, însă, trebuie să facă un efort ca să înțeleagă politicile și programele economice, de justiție, de educație, etc., atunci când decid să își dea votul pentru un anumit candidat. Pentru a ajuta alegătorii în acest proces de evaluare, e nevoie ca elitele politice să inițieze și să prezinte programele electorale și politice focusate pe probleme de acasă. Politica externă trebuie să rămână o parte a acestor promovări de programe electorale, dar să ocupe un loc secundar. Văd rolul mass-mediei ca unul foarte important în prezentarea și promovarea cât mai largă a problemelor și programelor de fond prezentate de actorii politici.

— De ce unii cetățeni ai RM, în special cei născuți în URSS, cred în teoriile conspirației: armata americană a inventat coronavirusul ca să ne distrugă, că SUA se face vinovată de situația proastă în țară la noi? 

De-a lungul istoriei secolului XX, Europa de Est a fost o regiune unde s-a desfășurat o competiție pentru sfere de influență între Rusia și țările din Europa de Vest și după cel de al Doilea Război Mondial și SUA. Chiar dacă după destrămarea URSS, puterea globală a Rusiei a scăzut, în Europa de Est, Rusia rămâne jucătorul cel mai important în stabilirea ordinii regionale. Elitele politice actuale din Rusia își consolidează puterea politică prin faptul că apelează, de exemplu, la anumite discursuri și mituri care amintesc oamenilor despre măreția Rusiei ca putere mondială. 


Citește și: Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia, dar și de alte țări implicate în cel de-al Doilea Război Mondial au fost discutate în cadrul unei noi dezbateri online a Radioului Europa Liberă, intitulată „După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”. În cadrul acestei dezbateri a participat și Ecaterina Locoman, doctora în Științe Politice.


Felul în care victoria în cel de al Doilea Război Mondial este prezentată și memorată în Rusia de azi este un exemplu în acest sens. În Vest, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial e memorat ca o zi a Europei, a victoriei asupra fascismului, rezistența asupra ocupației, victoria democrației asupra totalitarismului. 

Discursul oficial în care Rusia promovează memoria celui de-al Doilea Război Mondial, însă, este cea de victorie a Armatei Roșii asupra forțelor fasciste, o lupta militară și ideologică, în care forțele comuniste au ieșit victorioase. Este adevărat că URSS a jucat un rol crucial în victoria asupra fascismului, cu prețul, din păcate, a unor considerabile pierderi umane. Ceea ce, din păcate rămâne adesea nespus în discursurile Rusiei, este faptul că SUA, Marea Britanie și alți aliați din Vest de asemenea au jucat un rol foarte important, oferind URSS suport material în anii războiului. 

Chiar și după aproape 30 ani de independență, Moldova rămâne sub o puternică influență a spațiului mediatic din Rusia. În fosta URSS și în Rusia de după 1990, dacă  fascismul a fost și este denunțat ca o ideologie periculoasă, ca un regim politic totalitar, comunismul este prezentat ca o parte centrală a victoriei URSS asupra fascismului. A fost tabu să se discute deschis, la nivel de stat, despre crimele regimului Stalinist. A fost o fereastra deschisă în perioada lui Nikita Hrușciov, (după 1953, timp de aproape 10 ani) dar după această perioadă, despre suferințele și crimele din perioada stalinistă în societatea rusă s-a vorbit mai mult la nivel personal, memoriile fiind transmise din generație în generație în istorii personale de familie. 

Faptul ca în Moldova populatia preferă și s-a obișnuit sa consume produsele mediatice rusești – știri, filme, talk-show-uri, etc. este foarte ușor ca publicul din Moldova să accepte viziunea în care elitele politice actuale din Rusia văd lumea și relațiile dintre țări și ca anumite jumătăți de adevăruri promovate prin intermediul mass-mediei să prindă rădăcini și să fie fertile, iarăși ajutând anumiți politicieni de acasă la promovarea proiectelor politice.

— Problema transnistreană. Va fi problema separatistă vreodată rezolvată? Unii politicieni vorbesc despre faptul că în următorii cel puțin 10 ani Republica Moldova nu o să se integreze în UE, din cauza Transnistriei.

Conflictul s-a declanșat după ce Sovietul Suprem de la Chișinău, în aprilie 1990, a adoptat legi care au decretat limba română ca limbă de stat în Moldova și revenirea la grafia latină. În iunie 1990, s-a votat Declarația de Suveranitate a Moldovei și s-a denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop. Toate aceste schimbări care marcau auto-afirmarea Moldovei vis-à-vis de Uniunea Sovietică (Moldova era încă o parte componentă a URSS în acea perioadă) au avut un efect negativ asupra relațiilor interetnice din Moldova. În acțiuni paralele, în lunile august și septembrie din 1990, membrii Sovietului Suprem care reprezentau etnicii găgăuzi au proclamat crearea unei republici Găgăuze în sudul Moldovei, iar deputații care reprezentau Transnistria în Sovietul Suprem au proclamat independența unei republici de partea stângă a Nistrului. Cei de la Chișinău nu au recunoscut aceste entități separatiste și dacă o soluție pașnică a problemei Găgăuze a fost găsită în 1994, conflictul cu Transnistria a cunoscut o perioadă scurtă, dar violentă de conflict militar deschis. Sunt deja aproape 30 de ani de când ne confruntăm cu problema separatismului și unii analiști numesc conflictul înghețat și uitat”. 

În primii ani după declanșarea acestui conflict, țările din Europa de Vest și SUA au preferat să nu se implice în soluționarea acestui conflict, politicienii din Moldova fiind lăsați singuri să negocieze cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Având în vedere diferențele de forțe dintre Moscova și Chișinău, adesea deciziile luate de către factorii de decizie de la Chișinău erau dezavantajoase pentru Moldova. 

Chiar dacă după căderea Zidului Berlinului și a destrămării Uniunii Sovietice, nu se mai discuta în termeni de sfere de influență, Moldova se află la hotarul geopolitic între Est și Vest și în Europa de Est, cum am spus mai sus, Rusia continuă să joace un rol foarte important în definirea evoluțiilor politice regionale. Criza din Ucraina este un exemplu concludent în acest sens. Rusia e o putere mare și își trasează interesele geopolitice reieșind din concepția și locul pe care dorește să îl ocupe pe continentul european și în lume, în general. Moldova e o țară mică, respectiv trebuie să fie foarte prudentă și creativă când își stabilește prioritățile politicii interne și externe, reieșind dintr-o viziune care ia în calcul în primul rând interesele Moldovei și a cetățenilor ei. 

O rezolvare a problemei transnistrene va putea să aibă loc cu o voință politică din partea Rusiei, cu o susținere puternică din partea Vestului, și cu o înțelegere a faptului că și în Transnistria sunt actori politici și economici care sunt interesați ca status-quo-ul relației dintre Chișinău și Tiraspol să rămână așa cum este. Din partea Moldovei, la nivel diplomatic și politic trebuie să se depună eforturi substanțiale, pentru ca această dispută să fie rezolvată. Până la urmă, cetățenii simpli, fie din stânga, sau dreapta Nistrului, sunt cu toții interesați să aibă un trai decent.

Nu cred că Transnistria ar sta în calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Pentru ca țara noastră să fie acceptată ca și candidat UE, în primul rând ar trebui să ducă la bun sfârșit reformele începute pentru îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE. Adesea politicienii de acasă folosesc Transnistria ca și pe un pretext pentru lipsa unui progres în ceea ce ține de apropierea țării de UE. Trebuie ca elitele politice din Moldova să fie diligente în reformarea țării, susținerea și atragerea investițiilor, îmbunătățirea sistemului medical și educational, intensificarea eforturilor de instituire a unei justiții corecte și luptei împotriva corupției. Și mai e nevoie ca și țările Uniunii Europene să fie de acord ca Moldova să fie acceptată ca și țară-membru. Aici vorbim despre importanța unei diplomații iscusite din partea Chișinăului. Ciprul, de exemplu, a aderat la UE ca insula divizată de facto, chiar dacă s-a confruntat cu un conflict între ciprioții greci și cei turci.   

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Politică

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

Publicat

pe

PE SCURT

După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând o postare pe Facebook, în care dă vina pe fostul guvern că nu ar fi reușit să facă nimic, că ar fi compromis vectorul european, iar PDM ar fi „unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE”.

Totuși, prin simple căutări pe Google sau consultând specialiști, statistica Biroului Național de Statistică, raportul Ministerului de Finanțe sau raportul Guvernului Sandu, putem înțelege că ceea ce a scris politicianul sunt informații trunchiate.

PE LUNG

În Chișinău s-au produs evenimente politice prea importante ca să-mi permit să păstrez pauza în declarații, așa cum am…

Geplaatst door Vlad Plahotniuc op Zondag 17 november 2019

Apocalipsa vectorului european, în viziunea lui Plahotniuc

1. Dodon va impune jocul său personal, va aduce Moscova stăpână peste politica moldovenească și… să reorienteze vectorul geopolitic al țării dinspre Occident spre Rusia.

2. După căderea Guvernului Sandu, Moldova nu mai are nici o șansă să urmeze, ca altădată, un traseu euro-atlantic de dezvoltare, orientarea fermă pro-europeană din ultimii ani este în prezent grav compromisă… Republica Moldova și-a pierdut, într-un timp record, profilul geopolitic pro-european.

3. Astăzi, deputații PDM reprezintă unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE și tot PDM este formațiunea care poate condiționa și asigura în perspectivă restabilirea vectorului euro-atlantic al Republicii Moldova.

Declarațiile de mai sus aparțin fostului lider PDM. Rezumându-le, Plahotniuc vrea să spună că:  Vectorul geopolitic al R. Moldova va fi reorientat spre Rusia și nu are nicio șansă să urmeze vectorul european, iar PDM este formațiunea care îl va salva.

Expertul Dionis Cenușă a anticipat declarațiile politicianului și a menționat, înainte ca Plahotniuc să scrie pe Facebook, că nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării”, a declarat Dionis Cenușă în materialul de opinie publicat pe IPN.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale.

Cenușă a mai menționat că Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte.

Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european”.

„Vânătoarea de vrăjitoare împotriva PDM”

Fostul lider al PDM a menționat că în ultimele luni ar fi avut loc represalii crunte împotriva Partidului Democrat, dosare penale intentate abuziv, într-o atmosferă de ură, hărțuire și vânătoare de vrăjitoare la care au fost supuși membrii PDM.

Declarația acestuia este bazată pe conferința de presă organizată recent de către secretarul general al PDM, Alexandru Jizdan, unde a acuzat fosta guvernare de presiuni în aproape toate organizațiile teritoriale ale PDM. Potrivit lui Jizdan, membrii și candidații PDM ar fi fost șantajați că dacă nu vor trece la partidele puterii, vor fi demiși din funcțiile pe care le dețin. Jizdan se referea, mai exact, la cazul directorului „Anenii Noi Gaz”, Veaceslav Bîstrițchi. Acestuia i s-ar fi cerut eliberarea din funcție, pentru că este unul din cei mai activi membri ai PDM. În două localități din Anenii Noi, candidaților democrați la funcția de primar li s-ar fi propus să se retragă din campania electorală, iar dacă nu o vor face, se vor pricopsi cu controale la magazinele pe care le dețin.

De asemenea, Vlad Plahotniuc se referă, indirect, și la decizia Procuraturii Generale de a deschide un dosar penal pentru uzurpare a puterii de stat pe numele fostei guvernări PDM, cu care nu este de acord.

Mai mult, deputatul PDM, Vladimir Cebotari, ex-ministru al Justiției Republicii Moldova, a rămas fără imunitate în luna septembrie a acestui an. Este acuzat în dosarul concesionării Aeroportului.

„Guvernarea PDM a majorat peste orice așteptări veniturile…”

Spre deosebire de ei, guvernul PDM, grație profesionismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorând peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an… – a declarat Vlad Plahotniuc.

De fapt, Guvernul Sandu a publicat rapoarte de activitate. De exemplu, în cel al Ministerului de Finanțe, se spune că ministerul de resort a rămas fără un număr mare de specialiști în direcțiile de politici, precum Reglementarea Achizițiilor Publice și Politici Salariale și Monitorizarea Angajaților în Sectorul Bugetar, aceste direcții fiind cele mai solicitate în contextul măsurilor populiste promovate de fosta conducere PDM.

Ministerul Finanțelor a descoperit o gaură bugetară de circa 4,5 miliarde lei în condiții de izolare financiară din partea Uniunii Europene și a partenerilor străini. Veniturile interne colectate de către Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, deși mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, erau semnificativ mai mici decât nivelul planificat în buget. În același timp, resursele creditate de precedenta guvernare erau neutilizate.

Astfel, fosta conducere a Ministerului Finanțelor planificase, la capitolul venituri pentru anul 2019, pe lângă acumulările din impozite și taxe, granturi din partea Uniunii Europene în valoare de circa 1 miliard 200 milioane lei. Ținând cont de suspendarea relațiilor cu FMI și cu partenerii europeni, aceste surse existau doar pe hârtie și nu puteau intra în buget.

Gaura financiară lăsată de fosta guvernare se datorează și noii legi a salarizării, document care a fost adoptat în grabă, înainte de alegeri, fără a dispune de un registru al angajaților bugetari și cu schimbări majore în Parlament care nu au ținut cont de arhitectura legii și pentru care nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Insuficiența de resurse financiare estimată la acel moment era de circa 1 miliard 250 milioane lei. Pentru a finanța deficitul bugetar, fosta guvernare planificase împrumuturi din partea FMI, UE și Băncii Mondiale în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. În condițiile în care finanțarea externă fusese blocată, probabil unica sursă sigură de finanțare erau împrumuturile interne de la bănci, cu costuri mult mai mari – se arată în raportul Ministerului de Finanțe.

Salarii mărite cu 50%?

„Am reușit să majorăm salariile în sectorul bugetar, dar și veniturile salariaților din sfera privată cu aproximativ 50%”, a scris Vlad Plahotniuc.

Conform datelor statistice ale BNS, vedem că salariile atât în sectorul real, cât și în cel real a fost majorat, anual. Cele aproximativ 50% menționate de politician sunt, de fapt,… 43,6%. Explicație: în trimestrul II al anului 2016, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 5 244,4 lei. În al doilea trimestru al anului 2019, salariul mediu pe economie în sectorul real era de 7 535 lei. Deci, de când a fost instalat guvernarea PDM și până în ultimele luni de viață a acesteia, salariul mediu pe economie în sectorul real a crescut cu 2 290,6 lei, adică cu 43,6%.

Mai facem un exercițiu pentru comparație. În 2015, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 4 692 lei. În 2012 acesta era de 3 461 lei. Deci, din 2012 până în 2015, acesta a crescut cu 1 231 de lei, adică cu 35,5%.

„În Moldova nu s-a calculat deocamdată salariul de trai. La moment, operăm cu alte concepte precum salariu minim, salariu mediu sau pragul de sărăcie. Pe lângă faptul că salariul de trai calculează costurile vieții, acesta este și un drept garantat inclusiv de Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar și de Constituția țării noastre în care se menționează că cetățenii au dreptul la un trai decent. Salariul minim de existență însă nu acoperă cheltuielile unui trai decent.”

170 de mii de locuri de muncă în 3 ani?

„Aceasta a permis ca în perioada guvernării noastre să atragem investiții și să creăm 170 de mii de locuri noi de muncă…”, a scris politicianul pe Facebook. 

Această cifră se regăsește și în raportul de activitate pentru trei ani al Guvernului Filip prezentat în ianuarie 2019. Atunci, blocul ACUM s-a sesizat și a declarat că guvernanții, de fapt, au tăcut despre lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă. „Potrivit ultimelor date disponibile de la BNS în anii 2016 și 2017, au fost create cumulativ 107,7 mii noi locuri de muncă. Ceea despre ce guvernanții preferă să tacă mâlc este că în aceeași perioadă în economie au fost lichidate 113,8 mii locuri de muncă. Ce avem în rezultat? După doi ani ai Guvernului Filip, numărul locurilor de muncă din economie s-a redus cu peste 6 mii”, se arată într-o declarație a blocului „ACUM”.

„Datele Biroului Național de Statistică denotă clar că, în timp ce rata de creare de noi întreprinderi în Republica Moldova în anul 2017 a fost de 16,3%, rata de desființare a acestora a fost de 22,2%, adică, excact ca în cazul locurilor de muncă, numărul întreprinderilor lichidate depășește numărul afacerilor noi create sau și mai simplu de înțeles – în anul 2017, în medie la fiecare 100 de întreprinderi noi create alte 136 de întreprinderi existente și-au încetat existența”, scrie în declarația făcută de blocul ACUM.

Nu a fost înfăptuit nimic constructiv…

„Dar au venit așa-numiții revoluționari de dreapta și de stânga, și toate aceste proiecte au fost date peste cap, au fost închise, însă în locul lor nu a fost înfăptuit nimic constructiv, nimic”, a adăugat Vlad Plahotniuc la declarațiile făcute mai sus.

La 100 de zile de guvernare, Maia Sandu a publicat un raport de activitate. Dacă ne uităm peste el, putem vedea, printre altele, că:

  • Guvernul urma să aloce 170 de mii de lei autorităților publice locale de nivelul doi în vederea susținerii programelor raionale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local.
  • De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75 la sută din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale. În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%.
  • S-a deschis la Cahul proiectul-pilot SMURD-SUD, ceea ce a dus la reducerea perioadei de intervenție la chemarea urgenței și va oferi acces la servicii moderne de intervenție locuitorilor din sudul țării.
  • Cele 2 autospeciale de model TOMA, donate de Turcia, pentru a dispersa mulțimea în timpul protestelor, au fost transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – să fie folosite la salvarea vieților omenești și la intervențiile salvatorilor și pompierilor în situații excepționale.
  • Au fost mărite plățile pentru munca de noapte a personalului medical și non-medical încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Plățile au crescut de câteva ori în comparație cu cele existente și se vor efectua în mărime fixă ajungând până la 1000 de lei brut pentru o tură, conform specialității și unității în care activează angajatul.
  • Au fost făcute modificările legislative pentru majorarea de circa 3 ori a indemnizațiilor pentru absolvenții-medici (120 mii lei) și pentru cadrele cu studii medicale medii (96 mii lei) care merg să lucreze în sate și orașe mici.
  • A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel constituind din 1 iulie 2019 7911 lei.
  • Calea Ferată din Moldova. Fostul guvern a identificat mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de cel puțin 500 milioane lei anual. A fost numit un nou vicedirector interimar.

Despre „înfăptuirea a nimic constructiv” a vorbit fosta Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini. Aceasta s-a întâlnit cu Maia Sandu la începutul lunii octombrie. „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate5 ore în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică6 ore în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment7 ore în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie9 ore în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social13 ore în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

LifestyleO zi în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031