Interviu realizat cu Olga Coptu, directorul publicaţiei „Gazeta Basarabiei” pentru Moldova.ORG.
Povestiţi-ne despre ziarul pe care îl coordonați
“Gazeta Basarabiei” este o publicație bilunară, de 8 pagini format A3 cu un tiraj de 5.000 exemplare, care sunt distribuite gratis în peste 20 orașe ale Italiei: Roma, Milano, Veneția, Padova, Torino, Verona, Florența, Bologna, Brescia, Trento, Treviso, Rimini, Faenza, Grosseto și altele. De asemenea, ziarul se distribuie la Paris, Lyon și Nizza în Franța, Lisabona (Portugalia) și Atena (Grecia).
Ziarul este trimis prin e-mail în format PDF la peste 15000 de abonați on-line și este publicat pe mai multe site-uri: www.moldweb.eu, www.moldinit.com, – site-ul moldovenilor din Italia, www.diaspora.md ș.a.
Reprezentăm unica publicație pentru moldovenii din Italia, care în decurs de peste trei ani a fost singura sursă de informare pentru conaționalii noștri de aici.
Pot accentua că cea mai mare realizare pentru mine rămâne a fi echipa extraordinară pe care am consolidat-o în ultimii ani și care constituie măduva acestui proiect de voluntariat atât în Italia, cât și în afara ei. Toți cei implicați în scrierea articolelor, de la jurnaliști profesioniști la amatori, cei care distribuie ziarul, dar mai ales cei care urmăresc cu atenție fiecare ediție, ne scriu, ne citesc și ne susțin, sunt o echipă consolidată atât din punct de vedere profesional, cât și uman. Am reușit să câștigăm încrederea și prietenia multor oameni.
Care sunt noutăţile care îi interesează cel mai mult pe moldovenii aflaţi peste hotare, și din ce domeniu fac parte?
Pe moldovenii care citesc îi interesază atât noutăți din R. Moldova, cât și știri, evenimente care au loc în afara țării. În Italia nu sunt alte ziare sau reviste pentru moldoveni care să acopere atâtea orașe, din acest motiv cititorii noștri sunt setoși de informație. Unii moldoveni pur și simplu duc dorul țării și atunci cînd au în mînă un ziar scris în limba română, cînd simt gustul amar al tiparului din Chișinău și mai găsesc în acele pagini viața, grijile și trăirile lor, evident că urmăresc fiecare apariție. Chiar azi m-a sunat un domn italian care dorea să facă un apel pentru a ajuta un copil afectat de o boală rară, un alt exemplu au fost cei din zona cutremurului din Italia, acești oameni au nevoie doar de o punte de legătură cu alți moldoveni, cu autoritățile sau cu cei de acasă. De asemenea ziarul este o platformă pentru promovarea asociațiilor de peste hotare și aici nu vorbesc doar de cele din Italia, care în peste trei ani de cînd există ziarul, s-au manifestat pe paginile noastre, dar și asociațiile din Franța, Grecia, Portugalia ș.a.
Campania „Cunoașteți Ambasadorii” s-a bucurat de mare succes, pentru că noile numiri de la Chișinău s-au făcut cunoscute în teritoriu, în acest mod migrantul din Franța, Portugalia, Grecia, Italia, a făcut cunoștință cu cel care stă în fruntea corpului diplomatic din țara respectivă, este o vizibilitate pentru Ambasadori și un beneficiu pentru comunitate.
Activitatea dumneavoastră presupune în mod inevitabil o comunicare cu ambasadele şi reprezentanţii misiunilor consulare moldoveneşti. Cât de deschişi sunt funcţionarii din cadrul acestor instituții?
Personalul Consulatelor și Ambasadei noastre din Italia este destul de deschis cu presa, probabil ar fi corect să zic că sunt mai puțin disponibili pentru cetățenii de rînd: uneori nici nu are cine să răspundă la telefon, mulți cetățeni spun că nu reușesc să sune la Consulat pentru a obține informații și este regretabil acest fapt. Dar există și un motiv obiectiv al acestei situații, cauza ar fi regimul de austeritate impus de la Chișinău Ambasadelor și Consulatelor de peste hotare. În Italia aceste instituții au un personal redus și din acest motiv nu fac față cerințelor și specificulului din această țară. Cum poate un funcționar care are 3-4 funcții să le facă bine pe toate? În special într-o țară cu un număr atât de mare de migranți cum ar fi Italia, este mare nevoie de personal suplimentar, sunt necesare condiții esențiale pentru desfășurarea activității consulare. Condiții care lipsesc atât la Roma, cât și la Bologna. Sper ca în viitorul apropiat să fie regîndit bugetul Ambasadelor în așa mod încât o țară ca Italia să dispună de prestații și servicii pentru cetățeni la nivel.
Dar autorităţile italiene?
Sunt și excepții, dar în general moldovenii sunt tratați bine la toate instituțiile italiene. Aș vrea să zic că și aici sunt probleme, mai ales în administrația publică, carențe de personal sau personal mai puțin calificat, dar cel puțin sunt foarte amabili, disponibili și, de multe ori, moldovenii găsesc suport anume la italieni, și nu la instituțiile moldovenești. Angajații din sfera publică sunt conștienți că lucrează pentru public și nu invers, ceea ce nu întîlnim în instituțiile publice din R. Moldova.
Cum este presa italiană, în comparaţie cu cea de la noi?
Este foarte variată și chiar se contrazic ziarele de stînga cu cele de dreapta, îsă doar așa cititorul poate să citească printre rînduri și să aibă parte de informație autentică. În plus, în presa de aici este mult gossip, italienilor le place să citească bîrfe, scandaluri etc., totuși există și literatură foarte serioasă, sunt reviste de știință, de economie, de cultură și nu numai, care dau deseori o analiză foarte bună atît situației din Italia, cât și din lume. De asemenea în Occident există practica Freepress, ceea ce la noi lipsește în totalitete. Cum să avem lume informată dacă majoritatea populației nu-și poate permite să achite un abonament la un ziar? Aici toată lumea dimineața, mergînd spre lucru, citește ziarele distribuite gratuit la intrările în metrou, în gări sau în centrul orașelor. Și moldovenii deseori sunt mai informați (datorită acestor ziare gratuite) despre situația social-politică și economică din țara gazdă decât de cea din țara de origine.
Povestiţi-ne despre campania "Oameni ai nimănui"
Este o campanie de sensibilizare a migranților față de fenomenul abandonului copiilor din țara de origine, mai mult decât atât, față de faptul că în R. Moldova sunt zeci de mii de copii care cresc fără tutelă părintească, avînd unul sau ambii părinți plecați peste hotare. Această campanie este o parte dintr-un proiect finanțat de către Comisia Europeană și co-finațat de Ministerul Muncii italian, implementat de OIM- Moldova. Pe teritoriul Italiei campania decurge în 9 orașe și se realizează grație suportului voluntar al asociațiilor moldovenești. Acestă campanie este o încercare de a găsi răspuns la problemele actuale ale migranților, de a veni cu soluții concrete și de a ajutora într-un mod sau altul pe cei care sunt în dificultate.
Care sunt problemele cele mai întâlnite cu care se confruntă cetăţenii moldoveni aflaţi în Italia?
Cele mai frecvent întîlnite probleme rămîn a fi la ziua de azi cele de ordin birocratic sau legal. Moldovenii nefiind cetățeni UE, sunt constrînși să reînnoiască permisul de ședere o dată la doi ani, le este complicat să obțină, de exemplu, o viză pentru membrii familiei aflați în patrie care vor să vină în Italia pentru a vizita nepoții sau la o ceremonie. La fel de greu le este să se orienteze într-o țară străină neavînd un punct de reper. Există orașe unde nu sunt asociații de moldoveni, Consulate avem doar la Roma și Bologna, deseori, cînd au nevoie de asistență, moldovenii nu știu unde ar putea să se adreseze.
Cum ar trebui să fie Republica Moldova, pentru ca cetățenii să se reîntoarcă la baștină?
Este greu de spus, R. Moldova este o țară frumoasă cu oameni gospodari, dar acest capital uman s-a împrăștiat oriunde în lume. Câmpiile noastre rămân pârloagă, iar satele pustii, există viață doar la Chișinău și poate la Bălți, restul orașelor sunt mai mult sau mai puțin pustii, mai ales pe timp de iarnă. Sunt necesare și chiar urgente prea multe schimbări: de mentalitate, reforme, investiții, crearea locurilor de muncă etc. Azi nici cei de acasă și nici migranții nu mai cred în posibile schimbări. Unii dintre cei care sunt în Italia mai speră într-o eventuală revenire la baștină „poate la bătrînețe”, cum zic ei, dar anii trec, copii lor se nasc în Italia, vor crește aici, vor deveni cetățeni ai acestui stat și nu cred că mulți dintre ei vor reveni la baștină. Este mai mult decît urgență o Strategie a statului pentru soluționarea acestei probleme. Evident că nu putem stopa acest flux migratoriu din țara noastră, dar în R. Moldova trebuie regîndite și implementate politici concrete menite să atragă pe cei plecați și, pe de altă parte, să micșoreze numărul celor care vor să părăsească această țară.
Un gând bun pentru cei de-acasă…
Deși nu știm bine încotro mergem și nici unde vom fi mâine, totuși nu uitați de unde venim – este un lucru esențial pentru noi toți, atât pentru cei rămași acasă, cât și pentru migranți.
