Peronul Gării Visterniceni, înghițit astăzi de vegetația delăsată, a fost odată martor al unor file negre din istoria țării. Anume aici erau aduși romii din diverse județe, grupați și deportați spre râul Bug, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe 2 august, când se marchează Ziua Europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, membri ai comunității rome și susținătorii acesteia și-au dat întâlnire pe șinele de tren din Gara Visterniceni.
„Holocaustul romilor și holocaustul în general are trei componente: educație, cercetare și comemorare. Evenimentul de astăzi a fost axat pe partea de comemorare, conștientizarea acestui fenomen tragic și conștientizarea locului. Aici pe 16 septembrie 1942 a plecat ultimul tren al morții, cum noi îl numim, al nouălea Chișinău-Tighina, care a deportat romii spre râul Bug, acolo unde au fost exterminați prin înfometare, boli, frig, viol, umilință.”
Despre importanța locului a împărtășit și Marin Alla, Director Executiv al Coaliția „Vocea Romilor” și descendent a romilor deportați.
„Aici este inima mea, sufletul meu și datoria față de bunelul meu și familia mea. Este un loc negativ, dar cu suportul instituțiilor, sper și cred că o să ajungem să comemorăm aici în fiecare duminică victimele. Acesta este mesajul meu. Aceasta îmi este dorința. Aceasta este dorința a zecilor și sutelor de romi care au înțeles ce înseamnă acest loc pentru noi.”
2897 de persoane, majoritatea femei, copii și bătrâni, au fost exterminați în noaptea dintre 2 și 3 august 1944 în lagărul de concentrare Auschwitz II-Birkenau pe baza etniei lor.
Aceștia ar fi o mică parte din numărul total de persoane de etnie romă care au fost omorâte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din cauza apartenenței lor etnice. Totuși se estimează că numărul total real este între 250.000 și 500.000, sau chiar mai mult.
Manifest artistic în memoria romilor
În cadrul evenimentului, în Gara Visterniceni a răsunat melodia compusă de Dan Țurcan și interpretată de Membrii Orchestrei Naționale de Tineret sub bagheta dirijorului Andriano Marian. Aceasta rămâne ca un imn în memoria victimelor holocaustului romilor.
Participanții au putut vizita o expoziție despre deportarea femeilor rome la Bug, unde puținii martori vii au ajuns să împărtășească ororile prin care le-a fost dat să treacă.
„Femeile rome sunt și astăzi vulnerabile, dar în cel de-al II-lea Război Mondial era mult mai grav. Nu aveau posibilitatea să se apere, mai ales făcând deja parte dintr-un grup discriminat și abuzat. Femeile rome erau omorâte, violate și lăsate în voia sorții. Și din păcate, au rămas foarte puține persoane vii și martorii vii care ar putea povesti atrocitățile prin care au trecut. Avem testimoniale transmise copiilor și nepoților, dar nu toți au avut curajul să povestească. A rămas acea «frică neagră» în rândul comunității.”
Ultimele petale pe peron?
La final de eveniment, cei prezenți au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor. În absența unui monument dedicat acestora, participanții au depus flori direct pe peronul gării.
„Evenimentul de la Visterniceni este organizat inclusiv pentru a impulsiona o avansare în ceea ce ține de monumentul dedicat holocaustului romilor. Negocierile durează de peste trei ani. Sunt foarte lente, dar progresează”, a conchis Cristina Sîrbu, co-conducătoare a grupului interinstituțional de lucru cu privire la refugiații de etnie romă din partea Intersos Moldova.
Acțiuni de comemorare la Chișinău
Pe 2 august, la Chișinău, a avut loc o serie de acțiuni de comemorare. Una dintre acestea a fost o discuție cu privire la declararea Zilei de 2 august – Zi națională de comemorare a victimelor Holocaustului romilor în timpul celui de-al II-lea Război Mondial.
Masa rotundă la acest subiect a fost organizată de Agenția Relații Interetnice, membrii Grupului interinstituțional de lucru cu privire la refugiații de etnie romă, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Agenția ONU pentru Refugiați.
„Discuțiile pe care le-am avut au fost foarte pozitive. Poate până acum nu s-au întrunit toate elementele necesare pentru a avansa. Dar cu sprijinul și implicarea instituțiilor, observăm că problemele cu care se confruntă comunitatea de romi încep să fie activ discutate și abordate. De aceea, este foarte important ca organizațiile așa cum suntem noi, Intersos, așa cum este Agenția ONU pentru Refugiați, Agenția ONU pentru Drepturile Omului să sprijine inițiativele care vizează susținerea minorităților, a comunităților vulnerabile așa cum sunt romii și a măsurilor pentru diminuarea gradului de discriminare”, a declarat Cristina Sîrbu.
Propunerea a fost discutată în contextul rezoluției adoptate de către Parlamentul European, la 15 aprilie 2015, privind necesitatea pentru statele membre și statele candidate de a declara o Zi națională de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor.
Eforturi comune pentru scopuri comune
Cu același scop, în 2022, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un plan de incluziune a romilor în societate.
„Este nevoie de angajamente din toate părțile, atât a statului și societății, cât și a comunității rome prin participarea activă la luarea deciziilor la nivel local, regional sau național. Prin conjugarea tuturor eforturilor putem să răspundem acelor angajamente pe care le are Republica Moldova prin adoptarea convenției-cadru privind minoritățile naționale și convenției-cadru privind limba minorităților naționale.”
Acest material este produs de Moldova.org, cu sprijinul financiar al INTERSOS Moldova, în cadrul proiectului „Acordarea asistenței în protecția refugiaților din Ucraina în Republica Moldova, prin intermediul echipelor mobile de protecție și susținere a autorităților locale”, finanțat de Uniunea Europeană, cu scopul de a crește gradul de conștientizare despre comunitatea de romi refugiați și locali care se află în Republica Moldova și de a promova înțelegerea și incluziunea membrilor acestora în societate.
Conținutul nu reflectă opiniile donatorului sau ale INTERSOS Moldova.
