Connect with us
"
"

Politică

FOTO / De ce au protestat veteranii la Guvern și ce mesaj are Tiraspolul

Publicat

pe

PE SCURT

Astăzi, 2 martie, se fac 28 de ani de la începutul conflictului militar de pe Nistru. Dacă la Chișinău veteranii de război au protestat împotriva Guvernului, cerându-le demisia și un pachet social, la Tiraspol s-a vorbit despre „agresiunea Moldovei asupra Transnistriei”.

Igor Dodon a declarat că după ce va fi rezolvată problema cu depozitele de armament, soldații „ce păzesc depozitele, trebuie să se retragă”. 

PE LUNG

De dimineață, Igor Dodon a fost în fața complexului memorial Eternitate, acolo unde a depus flori în memoria eroilor căzuți în luptele de pe Nistru. Acesta a fost întâmpinat de proteste de mai mulți membri ai Blocului Unirea.

Igor Dodon a declarat, fiind întrebat dacă trupele rusești vor ieși din Transnistria, că soldații vor pleca imediat cum vor rezolva problema cu depozitele de armament. „Sunt peste o mie de soldați ai Federației Ruse care păzesc aceste depozite cu armament. Nu este vorba de bază militară. Anul trecut, rușii, prin domnul Șoigu, au venit cu inițiativa de a începe reutilarea acestor obuze. Imediat ce va fi soluționat aceste proces, soldații trebuie să se retragă. Vedem ce facem cu pacificatorii, după găsirea soluției”, a declarat Dodon.

În februarie 2017, Igor Dodon, împreună cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, au depus flori la monumentul cazacilor de la Bender, care în 1992 au tras în polițiștii moldoveni. Peste o lună, acesta a depus, ce-i drept, fără Krosnoselski, flori la Chișinău pentru polițiștii moldoveni uciși de cazaci.

Protestul veteranilor

Veteranii de război au ieșit astăzi să protesteze împotriva autorităților și împotriva lui Igor Dodon, cerându-le demisia. Aceștia au blocat bulevardul Ștefan cel Mare. Aceștia au cerut crearea unei subdiviziuni pe lângă Guvernul Republicii Moldova care să le soluționeze problemele veteranilor de război. Aceștia au cerut și demiterea ministreului de Externe, Aureliu Ciocoi, după ce a declarat că Federația Rusă a intervenit în Războiul de pe Nistru „pentru a opri vărsările de sânge”.

„Ceea ce ne spune nouă Aurel Ciocoi, întoarce lucrurile cu picioarele în sus. Niciodată nu am avut o declarație a unui șef al diplomației noastre că Armata a 14-a, în cazul dat, a avut un rol de pacificator și că datorită Federației Ruse au fost oprite vărsările de sânge. Asta este exact ceea ce spunea Serghei Lavrov (ministrul rus de externe, n.r.) în septembrie anul trecut, dar nu numai el. Aceasta a fost o politică pe care Federația Rusă permanent, constant a încercat să o inoculeze”, a declarat expertul politic Ion Tăbârâță în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio România Chișinău.

Veteranii de război au mai cerut indemnizații de 500 de lei așa cum prevede legea cu privire la statutul de veteran.

În timpul protestului, după ce au blocat centrul Capitalei, unul dintre cei prezenți a spart o ușă a Guvernului cu un buzdugan. Poliția s-a autosesizat și a pornit un proces penal.

Ușa Guvernului, spartă cu buzduganul. Protestul veteranilor războiului de pe Nistru

Protestul veteranilor de război din PMAN continuă deja de două ore. S-a dat citire unei declarații cu o serie de cerințe, în special, ce vizează retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. În momentul în care voiau să depună petiția în adresa Guvernului, oamenii legii au încercat să-i oprească pe protestatari. Pe unul dintre ei l-a enervat asta. Avea un buzdugan în mână cu care a spart ușa de sticlă a Casei Guvernului. https://bit.ly/38dlIYC

Geplaatst door realitatea.md op Maandag 2 maart 2020

„A strica ușile Guvernului, ale unei clădiri a statului nu e dovadă de patriotism, din contra – e dovada că detești edificiile țării și ale statalității. Aceste edificii nu aparțin premierului sau vreunui demnitar, ci poporului Republicii Moldova. Regretăm că unii oameni s-au lăsat conduși din umbră de forțe care doresc destabilizarea Republcii Moldova, prin ură, agresiune și dezbinare socială”, a scris premierul Chicu pe Facebook despre distrugerea ușii Guvernului.

Ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, a ieșit în fața protestatarulor, menționând că Ciocoi (cel care declarase că Federația Rusă a intervenit în Războiul de pe Nistru „pentru a opri vărsările de sânge”) nu trebuie să-și dea demisia. „Noi nu trebuie să schimbăm guvernarea din cauza că o pătură a societății nu este de acord cu ceva”, a menționat Gaiciuc.

Mai mult, acesta a declarat că multe propuneri ale veteranilor au fost rezolvate, făcând referire la promisiunile făcute astăzi de premierul Chicu, precum că veteranii care nu au loc de muncă vor beneficia de asistență medicală gratuită, despre alocațiile pentru Centrul Republican Protezare Ortopedie Reabilitare. Ministrul a vorbit și despre legitimațiile veteranilor de război. Acesta spune că mulți se folosesc de aceste legitimații, primesc bani și înlesniri, fără să fi fost pe câmpul de luptă.

Între timp, la protest s-a alăturat blocul UNIREA (format din cinci partide unioniste: Partidul Politic „Democraţia Acasă”, Partidul Liberal, Partidul Național Liberal, Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” și USB).

Potrivit Ziarului de Gardă, grupul coordonator al mișcării protestatare de astăzi este format din omul de afaceri Valentin Eșanu, ex-parlamentarul Andrei Baștovoi, deputatul primului Parlament Alexandru Arseni și Marin Mazur.

Aceștia cer „demisia actualului guvern, dizolvarea Parlamentului organizarea alegerilor anticipate, demisia CCAudiovizualului, consolidarea unei societăți civile reale, nu de buzunar, care ar fi capabil să efectueze un control eficient asupra organelor de drept”.

Mișcarea ar planifica încă un protest pe 15 martie.

Foto: Oana Rusu

Site-uri precum 24h.md; evenimentul.md; telegraph.md, breakingnews.md, democracy.md și alte site-uri cunoscute pentru difuzarea informațiilor comode fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, astăzi distribuie aproximativ aceeași informație, precum că grupul Pro-Moldova ar fi organizat protestul de astăzi (citește despre grupul Pro-Moldova: Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați)

Și Igor Dodon a declarat că „în spatele manifestării veteranilor ar sta unele grupuri politice, iar dovada ar fi că în mulțime ar fi fost observate fețe folosite în trecut de PD-ul lui Plahotniuc”.

Cercetătorul politic Dionis Cenușă spune că aceste protest ar putea fi valofiricate de către socialiști, pentru „a pune în mișcare scenariul de revizuire a componenței Guvernului și oficializarea unei coaliții cu PDM (cei rămași în fracțiune, dar și ceilalți 7 separați). Puțini sau chiar nimeni nu vor alegeri anticipate”. Potrivit expertului, riscurile sunt prea mari, în primul rând pentru democrați.

Despre protestele veteranilor:1. Partidele de opozitie se cam tem sa se asocieze cu veteranii care protesteaza,…

Geplaatst door Dionis Cenusa op Maandag 2 maart 2020

„Agresiunea majoră a Moldovei asupra Transnistriei”

În timp ce Chișinăul fierbe în proteste și declarații, la Tiraspol se vorbește despre „agresiunea majoră a Moldovei asupra Transnistriei”.

„Noi, cazacii Rusiei, am venit în ajutorul Transnistriei în februarie 1991. În primul rând, am stat de pază pe podul Tiraspol-Bender. Și când au început evenimentele din Dubăsari, sute de cazaci din Rostov, Novocherkassk și alte orașe ale Rusiei au venit aici pentru a ajuta la protejarea intereselor civililor”, a declarat unchiul unuia dintre cazacii decedați, scrie agenția transnistreană de știri Novosti Pridnestrovia.

Ce s-a întâmplat, de fapt?

La 2 septembrie 1990, Transnistria şi-a declarat independența și separarea de Moldova. Apoi în decembrie 1991, Armata a 14-a a ocupat Grigoriopol, Dubăsari, Slobozia, Tiraspol şi Rîbniţa.

Pe 2 martie 1992 a început Războiul de pe Nistru cu un detașament de cazaci ruși care au atacat secția de poliție din Dubăsari, luând ostatici peste 30 de polițiști.

În aceeași zi, era planificată adoptarea rezoluției prin care Republica Moldova era admisă în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Prin acea rezoluție, ONU a recunoscut independenţa Republicii Moldova, scrie DW.com 

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Publicat

pe

De către

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte patru proiecte de lege de modificarea a bugetului pe anul 2020, pe care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea. Surpriza zilei a fost revenirea deputatului socialist Ștefan Gațcan în parlament, după ce, anterior, alte 3 tentative de începere a ședinței au eșuat. La ședință au fost prezenți și deputații PAS și PPDA. 

Angajarea de răspundere 

Ștefan Gațcan, deputatul socialist care a dispărut câteva zile după aderarea sa la ProMoldova, a revenit la ședințe și în componența fracțiunii PSRM. La ședința de azi acesta a fost așezat alături de șeful fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, iar asta a fost exact ceea ce lipsea pentru ca Ion Chicu să poată prezenta cele patru proiecte pentru care și-a angajat răspunderea.

În esență, proiectele prevăd o serie de modificări ale bugetului de stat, printre care și majorarea salariilor medicilor cu 30% începând cu 1 septembrie 2020. 

Opoziția a contestat proiectele de legi mai mult ca „procedură”, principalele argumente fiind despre faptul că „s-a încercat a trece de Parlament”.

Ce modificări se fac în actuala rectificare: 

  • 466 milioane lei vor fi transferate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru achitarea indemnizației de 700 lei la 660.000 de pensionari cu venitul mai mic de 3.000 lei lunar.
  • Alte 428 milioane lei vor fi transferate Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 (+362,6 milioane lei). 
  • 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, 
  • 20 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.
  • Se anulează efectuarea studiului de fezabilitate cu privire la dezvoltarea a două aeroporturi noi în Moldova – la Bălți și în regiunea de sud a Republicii Moldova. 

Proiectele vor intra oficial în vigoare dacă până duminică, 12 iulie nu va fi înregistrată o moțiune de cenzură, care are nevoie de minim 24 de semnături. Deputații pot anula proiectele aprobate prin angajare de răspundere, dacă demit Guvernul în urma unei moțiuni de cenzură. 

Totuși, nici PAS, nici PPDA și nici Pro-Moldova nu și-au exprimat intenția de a înainta o moțiune de cenzură, motivând că sunt proiecte sociale, iar ei nu sunt împotriva ideii de majorare a salariilor medicilor, potrivit declarațiilor anterioare ale deputaților și liderilor acestora. 

Deputații au mai adoptat astăzi câteva proiecte de legi: 

  • Un proiect de lege ce prevede introducerea termenului de „măsuri de integrare” pentru străini, în legislația națională. Aceste Măsuri de integrare includ „sesiuni de acomodare socio-culturală, cursuri de studii a limbii române, dar și consiliere și informare cu privire la accesul la piața muncii”
  • A fost votat un proiect de lege care prevede instituirea „pensiilor facultative”. Pensiile facultative, spre deosebire de cele de stat și private pot fi instituite de societăți pe acțiuni, iar sistemul este bazat pe libera alegere a angajaților acestei societăți pe acțiuni. Totodată, acest sistem nu condiționează participarea la fondurile de pensii facultative în funcție de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Moldova este printre puținele țări europene care nu are un astfel de sistem, iar proiectul a fost amânat mai mult timp. Pentru a intra în vigoare legea trebuie să treacă prin comisii și să fie dezbătută în a doua lectură. 
  • A fost votat în a doua lectură, lectură finală pedepsirea mai aspră a șoferilor care participă la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe drumurile publice. Șoferii riscă o amendă de până la 650 unități convenționale, adică 32,500 lei sau de la 180 ore la 240 ore de muncă în folosul comunității, cu sau fără ridicarea permisului pe o perioadă de până la 2 ani.
  • A fost adoptat în lectură finală un proiect de lege ce prevede posibilitatea de a monitoriza agresorii familiali cu brățară instalată la mână sau picior. Totodată, se propune obligarea agresorului de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta departe de locuința victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor. 
  • S-a aprobat o serie de modificări la Codul Electoral, printre care se schimbă orele de vot, de la 8:00 la ora 20:00, adică efectiv micșorarea cu două ore a perioadei în care cetățenii își pot exprima votul. Proiectul este deocamdată votat în prima lectură, iar această prevedere a fost criticată de opoziție. Dumitru Diacov a „promis” că PD nu va susține, ci va propune ca să rămână actuala prevedere – ziua de vot de la 7:00 la 21:00. Totodată, o altă prevedere se referă la faptul că decizia de a exclude un concurent electoral din cursă să fie luată de organul electoral, și nu de către Instanțele de judecată. Se limitează activitatea observatorilor, doar pe durata campaniei electorale. Totodată candidații nu vor putea participa la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor făcute din bugetul public. 

Pe final de zi, deputații dezbat o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și a ministrei Viorica Dumbrăveanu. Potrivit legii, moțiunea simplă, chiar și în cazul în care este adoptată, nu înseamnă automat demisia ministrei, dar mai degrabă „atenționarea” că unele politici promovate nu sunt corecte. 

Citește mai departe

Politică

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

Publicat

pe

PE SCURT

De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 220 de mii de cetățeni ruși și pentru ei au fost deschise și acolo birouri de vot. 

Pe lângă resetarea la zero a mandatelor lui Vladimir Putin și posibilitatea de a-și prelungi șederea în fotoliul de președinte, am ales câteva din modificările din Constituția Federației Ruse care urmează să fie votate sau nu la referendum, ca să ți le arătăm și să-ți faci niște concluzii.

PE LUNG

Votarea a început pe 25 iunie în toată Rusia și va culmina pe 1 iulie. Pe lângă posibilitatea de a vota timp de mai multe zile, procesul este asigurat în aer liber, este disponibil votul fără contact la domiciliu, votul electronic la distanță la Moscova și regiunea Nizhny Novgorod și votarea folosind mecanismul Mobile Voter, anunță agenția de presă rusă Tass. Aceste măsuri au fost luate din cauza pandemiei de coronavirus.

Măsuri similare s-au implementat și în regiunea transnistreană. În partea stângă Nistrului s-a permis votarea timp de trei zile: 28, 29 și 30 iunie. 

SCRUTIN la TIRASPOLTransnistrenii ruși sunt invitați la urne să se exprime cu privire la modificările în Constituția…

Geplaatst door Centrul de Studiere a consecințelor conflictului transnistrean op Zondag 28 juni 2020

Ce prevăd unele modificări în Constituție

În perioada 25-28 iunie a fost efectuat un sondaj la 800 de secții de votare din 25 de regiuni ale Federației Ruse, scrie TV Rain. Centrul rus pentru studiul opiniei publice care a efectuat acest sondaj a prezentat următoarele cifre:

76% au votat pentru amendamente

23,6% s-au opus amendamentelor

0,4% au stricat buletinul de vot.

Pe lângă posibilitatea ca Putin să-și încheie mandatul în anul 2036 la 84 de ani (conform legii actuale, Putin ar fi trebuit să-și încheie mandatul în 2024), mai există o serie de amendamente controversate, unele dintre care promovează homofobia.

Crearea teritoriilor federale pe teritoriul FR

Primul articol din Constituția Federației Ruse care ar putea fi modificat este art. 67, alin. 1 care prevede crearea teritoriilor federale pe teritoriul Federației Ruse și introducerea expresiei „subiecți ai Federației Ruse”.

Prin această modificare, posibil Putin vrea cumva să se asigure că anumiți subiecți federali nu vor ieși din Federația Rusă, cum ar fi Cecenia, Tatarstan sau Crimeea care ilegal a fost ocupată de Federația Rusă. 

Teritoriul Republicii Moldova nu este un teritoriu al Federației Ruse. Dar, în contextul acelor priorități pe care le are Dodon și PSRM, eu nu exclud că poate fi creată o anumită paralelă. 

Până la urmă, toată această modificare a Constituției trebuie privită în ansamblu și nu separat. Pentru că prin aceste modificări, de fapt, Putin vrea să-și consolideze guvernarea. La pretinsa paradă de la Moscova, un eveniment propagandistic, Putin a menționat în discurs că toți vecinii fac parte din lumea rusă. Iar Moldova, din spusele lui Putin, face parte din interesul lui strategic. Aflarea pe 11% din teritoriul țării a unui contingent de trupe de ocupație, ne dovedește acest lucru”, a declarat Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate.

Anterior, președintele Igor Dodon a declarat că „federalizarea este singura soluție” de a rezolva conflictele din Republica Moldova, inclusiv cel transnistrean, scrie Deutsche Welle.

Citește și: Cum a fost anexată Crimeea 

„Russia, succesoare legală a URSS”

În același articol a fost introdus și un alineat care spune că Federația Rusă este succesoarea legală al URSS pe teritoriul său. De asemenea, un alt alineat din același articol spune că Federația Rusă onorează memoria apărătorilor Patriei, asigură protecția adevărului istoric. „Diminuarea importanței actului de eroism în apărarea Patriei nu este permisă”. 

Într-un articol Moldova.org, istoricul Andrei Cușco menționează că victoria în cel de-al Doilea Război Mondial este un mit care, după venirea lui Putin la conducere în 2000, a constituit pilonul ideologiei oficiale centrale a regimului și mitul legitimează regimul. „Rusia a preluat anumite momente din narațiunea sovietică comunistă și le-a reinterpretat pentru a servi intereselor și viziunilor actualului regim”, a menționat Andrei Cușco.

Publicația rusească Meduza scrie că astfel statul ar declara lupta împotriva falsificării istoriei, în special referitor la „apărarea Patriei”, dar nu face referire la niciun război în mod specific. Publicația amintește că în Codul Penal al Federației Ruse deja există un articol care interzice „diseminarea informațiilor care exprimă o lipsă de respect clară pentru societate cu privire la zilele de glorie militară și date memorabile în Rusia legate de apărarea Patriei”. 

Un exemplu elocvent ar putea fi reacția Ambasadei Federației Ruse la Chișinău după ce postul de televiziune TVR Moldova a publicat un material despre eliberarea Basarabiei. 

22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în cel de-al doilea Război Mondial pentru eliberarea ținuturilor ocupate de ruşi din vara lui 1940. Misiunea grea a ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei. Pentru românii de pretutindeni această dată va rămâne în istorie ca ziua în care a început luptat pentru reîntregirea neamului. Nu de aceeaşi părere este şi preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a scris pe o reţea socială că astăzi este ziua în care a început ocupaţia Basarabiei, se arată în materialul publicat de TVR Moldova.

Citește și: O scurtă istorie a URSS

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a calificat materialul drept necivilizat și extrem de periculos, pentru că au justificat criminalii de război”. „Astfel de trucuri jignesc majoritatea cetățenilor ruși care-și amintesc de eroismul comun al Armatei Roșii care a scăpat Europa de ciuma nazistă”, se arată în comunicat.

‼️Заявление Посольства России в связи с попытками героизации нацизма в СМИ🔹Зафиксировали появившийся в эфире…

Geplaatst door Посольство России в Республике Молдова op Dinsdag 23 juni 2020

Copilul rus ideal

Un articol nou introdus în Constituția Federației Ruse se referă la copii. 

Statul creează condiții propice dezvoltării spirituale, morale, intelectuale și fizice cuprinzătoare a copiilor, educației patriotismului, cetățeniei și respectului pentru bătrâni

Aceeași abordare a existat și în perioada URSS. În reportajul Cum se învăța pe vremurile sovietice am inclus și un scurt fragment dintr-un manual de partid recomandat ca îndrumar profesorilor. Noi vrem copiii noștri să fie educați în spirit comunist, să li se formeze principii comuniste… adică principii de om foarte cult, să aibă dragoste pentru patria socialistă, prietenie, tovărășie, umanitate, cinste, dragostea pentru munca socialistă și o serie întreagă de alte calități înalt înțelese de toți“.

Pe internet au apărut și videouri „sociale” care promovează modificarea Constituției. În multe dintre ele, copiii sunt în rolul principal.

Uniunea dintre bărbat și femeie

A fost introdus și un alineat care prevede: protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și următorul filmuleț, care a fost scos de pe platforma Youtube, însă a fost salvat de alți utilizatori. Acest video promovează homofobia.

„Crimă împotriva rușilor”

Într-un articol publicat de publicația rusească Meduza, jurnalistul și prezentatorul TV Vladimir Pozner spune că „resetarea la zero – modul în care s-a făcut acest lucru mi se pare o manifestare de lipsă de respect față de abilitățile mintale ale oamenilor. Acest lucru a fost făcut, după părerea mea, foarte deliberat”.

Jurnalistul se arată revoltat și de faptul că modul de a vota amendamentele nu este democratic. În ceea ce privește amendamentele, sunt multe. Printre ele, sunt cele pe care aș fi dispus să le susțin, dar sunt cele pe care nu le susțin. Din păcate, totul este organizat în așa fel încât să ofere o cină atât de cuprinzătoare – fie trebuie să comanzi toate felurile de mâncare, fie niciunul

Liubov Sobol, politiciană din Rusia, dar și juristă la Fundația Anticorupție, spune că „resetarea la zero a mandatelor lui Putin este o crimă împotriva rușilor. 20 de ani au fost suficienți pentru a implementa tot ceea ce Putin dorea să implementeze și să ducă la bun sfârșit toate reformele necesare țării noastre. Și vedem că a eșuat. Corupția înflorește în țară, avem un nivel scăzut de educație. Trebuie să existe o schimbare de putere, iar toți candidații prezidențiali care sunt eligibili pentru acest lucru trebuie să li se permită să participe la alegeri corecte. Și oamenii trebuie să facă alegerea”.

Vladimir Putin conduce Rusia, ca preşedinte sau premier, din anul 1999.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri3 ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social6 ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Social10 ore în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică3 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031