Mihail Șleahtițchi: Nu avem un mediu al competiției, ca rectorii instituţiilor de învăţământ să gândească la calitatei şi tutelarea cadrelor de performanţă.
Despre strategiile de instruire şi educaţie ale moldovenilor discutăm cu noul ministru al Educaţiei, domnul doctor în pedagogie şi psihologie Mihail Şleahtiţchi, invitatul emisiunii matinale.
Europa Liberă: Dle ministru, în programul Guvernului pentru 2011 – 2014 există un capitol întreg în care se enumeră obiectivele şi acţiunile consacrate modernizării Educaţiei şi Cercetării. Dvs., cu considerabila experienţă în sistemul de învăţământ moldovenesc, vă regăsiţi întru totul în acest program, ca om care vine cu anumite viziuni în fruntea ministerului, sau simţiţi că ar trebui ajustat, schimbat câte ceva?
Mihail Şleahtiţchi: „Din momentul în care acest program a fost adoptat în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului Republicii Moldova, trebuie să pornim de la faptul că îl avem şi urmează să îl realizăm în totalitate. Vreau să vă spun că am participat şi eu la elaborarea lui.
Acest subcompartiment constă din trei dimensiuni, una cu referire la învăţământul preuniversitar, alta cu referire la învăţământul superior şi cercetare, şi cea de-a treia dimensiune cu referire la formarea profesională iniţială şi continuă. Vreau să vă spun că, de fapt, elementele nodale ale acestui subcapitol rezidă în necesitatea elaborării unui nou cadrul legislativ al sistemului educaţional. Doar elaborând acest cadru şi doar inspirându-ne din norma educaţională existentă în lumea civilizată, vom fi în stare să remodelăm substanţial educaţia şi învăţământul din Republica Moldova”.
Europa Liberă: Dvs, dle ministru, sunteţi adeptul unei modernizări a acestui sistem în ritm mai revoluţionar sau credeţi că paşii mici ar fi mai eficienţi?
Mihail Şleahtiţchi: „Atât de mult am rămas în urma ţărilor avansate, încât ar trebui să alegem, probabil, o viteză mai mare în ceea ce vizează reformarea sistemului educaţional din Republica Moldova. Poate nu revoluţie, dar nici paşi mici, aş spune eu”.
Europa Liberă: Ce vi se pare cel mai important lucru care să urmeze a fi făcut pentru a avea un sistem de educaţie şi cercetare cu adevărat competitiv?
Mihail Şleahtiţchi: „Cel mai important lucru este elaborarea, adoptarea şi evident aplicarea unui Cod al Educaţiei. Anume acest document ne va permite să reorientăm întreg sistemul educaţional din Republica Moldova. Vreau să vă spun că deja mult s-a făcut în această direcţie, avem o primă variantă, lucrăm în continuare asupra acestei variante, ca mai apoi, având avizele tuturor ministerelor, încadrând mai apoi specialişti, inclusiv experţi din străinătate, să propunem Guvernului acest proiect de document ca mai apoi să venim în Parlament, unde prin tot felul de audieri şi prin lecturi parlamentare să-l adoptăm”.
Europa Liberă: Dle ministru, acest Cod trebuia să ajungă în Parlament după ce a fost ajustat, discutat, încă în septembrie, dacă nu mă înşel. S-a întâmplat ceva cu el?
Mihail Şleahtiţchi: „Este un document foarte serios, mai mulţi specialişti au insistat să se revadă câteva capitole destul de importante, mai ales capitolul care vizează învăţământul superior şi cercetarea. Totodată să nu uităm că a venit şi campania electorală care în mare măsură a stins din viteza acestui important document”.
Europa Liberă: Dle ministru, revenind la programul de guvernare, o altă acţiune prioritară – „revizuirea curriculum-ului şcolar în conformitate cu standardele internaţionale existente”. Încă în septembrie vorbeam cu reprezentanţi ai fostului minister care spuneau că deja fusese elaborat şi implementat curriculumul modernizat la cele 19 discipline obligatorii, curriculum care presupunea reducerea din conţinuturi sufocante deseori… S-a întâmplat ceva cu aceast program?
Mihail Şleahtiţchi: „Nu, direcţia a fost corectă, chiar dacă se lucra cu mult efort asupra proiectului noului Cod al Educaţiei, oricum ştiam care sunt accentele de bază, care sunt tendinţele şi evident am avut şi acest program de modernizare curriculară. Oricum, doar din momentul în care vom avea un Cod Educaţional care va pune toate punctele pe „i” în vederea politicii curriculare, vom putea spune că am finisat politica în domeniul elaborării curriculei şcolare”.
Europa Liberă: Atunci când se vorbeşte aşa-numita optimizare a instituţiilor de învăţământ, iarăşi, ce se are în vedere?
Mihail Şleahtiţchi: „Recunoaştem cu toţii că în ultimă instanţă contează rezultatul procesului de învăţare-predare a unui proces care se desfăşoară într-o anumită instituţie şi dacă această instituţie nu este în stare să asigure această calitate, atunci trebuie să ne întrebăm de ce? Ştim că avem foarte multe şcoli în care numărul elevilor este mult mai mic decât al cadrelor didactice existente acolo. Avem şcoli cu patru-cinci elevi şi cu 10-15 de cadre didactice. Avem un număr impunător de instituţii de învăţământ care nu pot asigura o asemenea calitate, de aceea se recurge la optimizare pentru a oferi o educaţie de calitate.
Nu întâmplător în acest context a apărut termenul de şcoală de circumscripţie, atunci când în mai multe localităţi există mai multe şcoli care nu pot beneficia de o asistenţă logistică şi nu pot asigura un proces educaţional calitativ, este mai bine să concentrăm, toate resursele, tot potenţialul într-o singură şcoală pentru a asigura o educaţie de calitate. În această ordine de idei, lucrurile sunt abordate şi din perspective infrastructurale şi din perspective de transport.
Este foarte important să asigurăm o educaţie de calitate. Dacă ne referim la şcoala de circumscripţie, trebuie să pornim de la premisa că este un fenomen temporar care este dictat şi de involuţia demografică din Republica Moldova. În situaţia în care din nou vom avea o creştere demografică şi în situaţia în care vom avea suficienţi copii în respectivele localităţi, din nou vom putea vorbi despre reapariţia şcolilor în acele localităţi”.
Europa Liberă: Dle ministru, să schimbăm un pic accentele. Am dori să vă întrebăm câtă capacitate de autopurificare există în comunitatea savanţilor luând în consideraţie destule critici faţă de calitatea intelectuală şi ştiinţifică a unor savanţi sau cadre profesorale… Sau, de exemplu, un doctor în ştiinţe, indiferent prin ce performanţă a ajuns la acest titlu, rămâne de neatins ca un sfinx, în continuare în Republica Moldova, de exemplu? Sunt prevăzute în acest sens mecanisme în programul pe care îl aveţi în vedere la Ministerul Educaţiei?
Mihail Şleahtiţchi: „Este important să creăm un mediu concurenţial în acest domeniu. Nu întâmplător, dacă vorbiţi despre ştiinţa din Republica Moldova, optăm pentru descentralizare, pentru demonopolizare, pentru apariţia a trei poli de descentralizare, un pol fiind concentrat la nivelul Academiei de Ştiinţe, celălalt la nivelul ştiinţei ramurale şi celălalt în instituţiile de învăţământ superior. Apariţia celor trei poli şi a unor structuri, agenţii aflate în afara lor, care ar gestiona procesul şi ar pune note pentru cercetare, ar crea o concurenţă.
În plus, apare pentru întâia dată noţiunea de rating. Dacă ne referim la doctori în ştiinţă, la cadru didactic, va exista un rating al instituţiilor de învăţământ, unul anual, care va spune în fiecare an care instituţie este mai bună. Vor exista parametri obiectivi, structuri care vor elabora respectivele regulamente prin care va fi asigurat ratingul. În funcţie de ratingul dobândit vom avea şi o finanţare diferită. În tot anul Republica Moldova va fi la curent cu cea mai bună universitate, cea mai slabă universitate, cel mai bun colectiv de cercetare, cel mai slab. În situaţia în care vom asigura această competitivitate în baza unor parametri obiectivi şi cu crearea unor instituţii care vor fi în afara academiei sau universităţilor, oameni competenţi şi responsabili, sper să asigurăm prin această competitivitate efectul de autopurificare la care v-aţi referit”.
Europa Liberă: Ce împiedică Republicii Moldova, de exemplu, să aibă măcar o universitate-două care să intre în topul celor mai bune universităţi europene sau americane – măcar în prima mie?
Mihail Şleahtiţchi: „Poţi deveni puternic numai dacă te afli într-un mediu al competiţiei. Noi nu avem un asemenea mediu, noi nu impunem prin mecanismele la care m-am referit, ca rectorii instituţiilor de învăţământ să gândească asupra calităţii şi asupra tutelării cadrelor de performanţă. În situaţia în calitate de parametrii la care m-am referit o să apară mobilitatea internaţională, publicaţiile în străinătate, în situaţia în care va conta calitatea lucrării şi numărul referinţelor la lucrările respective şi când aceşti parametri vor influenţa asupra ratingului şi asupra bugetării la care m-am referit, să vedeţi cum calitatea va creşte simţitor şi noi vom deveni competitivi pe piaţa internaţională”.
Europa Liberă: Credeţi că ne vom ciocni vreodată de situaţia în care – nu neapărat în actuala guvernare – când ar fi mai prestigios de exemplu să înveţi la liceul din satul Sărata de Silicon, de pildă, decât la un liceu din capitală?
Mihail Şleahtiţchi: „Dacă conform ratingului la care m-am referit acel liceu, prin cadrele pe care le-a format, va fi mult mai bun la toţi indicatorii şi va avea, în schimb, un număr mai mare de bani care vor veni de la stat, evident că se poate întâmpla aşa să fie. Vreau să vă spun că am avut în istoria învăţământului situaţii cînd liceele situate în nişte localităţi de la periferie erau mult mai bune decât liceele şi instituţiile de învăţământ situate în anumite oraşe”.
Europa Liberă: Dle ministru, vă mulţumim foarte mult că aţi fost împreună cu noi în această dimineaţă.
