Connect with us
"
"

Cetățenie română

Dosarul „cetățenia română” a fost discutat de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Publicat

pe

Problema cetățenilor români din R. Moldova care nu-și pot preschimba actele de identitate din cauza unor probleme birocratice a fost subiectul principal pe ordinea de zi, în cadrul ședința Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Inițiativa îi aparține președintelui Comisiei, deputatului Constantin Codreanu, care a declarat că dosarul „cetățeniei române” reprezintă una dinte prioritățile fixate la începutul anului 2017 pentru care va pleda până la rezolvarea acestei probleme.

La ședință au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne: Dan Mihai Chirica, secretar de stat și Dumitru Florin Baba, director, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), doamna Corina Moraru, chestor de poliție, director, Direcția Generală Pașapoarte și Ovidiu Iane, secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Dosarul „cetățenia română” presupune problema minorilor care își „pierd” cetățenia în urma unui „conflict instituțional” dintre Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală Pașapoarte. Conform practicii legale valabile până în luna februarie 2015, cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când unul dintre părinți au obținut cetăţenia română. Conform procedurii actuale, minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare, reînnoirea actelor, le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta certificatul de cetăţenie.

Președintele Comisiei, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat colegilor, dar și celor prezenți la ședință problema respectivă, accentuând gravitatea consecințelor acesteia pentru cetățenii români, care se regăsesc în situația de a-și pierde locul de muncă sau de a nu-și mai putea continua studiile în urma reglementărilor legislative defectuoase. La această concluzie s-a ajuns în urma recepționării zilnice a mesajelor la Comisie, prin care se conturează o stare de absurd, pe de o parte, cetățenii nu pot face dovada cetațeniei române prin certificatul de naştere și li se sugerează reluarea procedurii de redobândire a cetățeniei, iar pe de altă parte, în instanță ei nu pot renunța la cetățenie.

„Este nevoie de o rezolvare urgentă care să acopere toate situațiile anterioare și să aducă rezolvare tuturor cazurilor, numărul cărora nu este cunoscut, dar se estimează la câteva zeci de mii. Așteptăm punctul de vedere promis astăzi la ședință din partea reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, pe care să-l discutăm la următoarea ședință a Comisiei cu președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie”, a precizat Constantin Codreanu.

Amintim că MOLDOVA.ORG a abordat subiectul cetățeniei române de nenumărate ori, iar mai multe detalii puteți găsi pe site-ul nostru, la categoria „Cetățenie română”.

Citește mai departe
Advertisement

Cetățenie română

Cetățenii românii vor putea lucra fără restricții în Elveția

Publicat

pe

De către

Începând cu luna mai 2019, cetățenii români au liber la muncă în Elveția, datorită ridicării restricțiile din piața muncii elvețiene. Acestea au fost ridicate complet în 2016, dar reintroduse, din cauza afluxului mare de lucrători din cele două țări pe piața muncii, arată money.ro.

„În momentul în care România s-a alăturat UE a integrat și sistemul de liberă circulație a persoanelor și Elveția are de mult timp un acord privind libera circulație a persoanelor. În momentul aderării, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi această liberă circulație și la cetățenii români, lucru pe care l-am făcut, dar în țara noastră era nevoie de un vot popular, pentru că suntem o democrație directă și iată că votul a fost pozitiv pentru a lărgi acest drept de liberă circulație între țările noastre”, a explicat președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset.

„În acest cadru și în cadrul dezbaterilor care au avut loc, discuția s-a purtat și pe tema modului în care această liberă circulație avea să fie pusă în aplicare la modul practic, astfel încât tranziția să se facă în modul cât mai lin posibil. Asta explică clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani să avem o selecție asupra acestui proces, clauzele care au tradus în practică angajamentul nostru politic. (…) În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, dată de la care nu va mai exista nicio diferență și nicio restricție”, explica atunci Berset, la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, care a avut loc la final de toamnă 2018.

Citește mai departe

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Reintegrare16 ore în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Economie18 ore în urmă

Realitățile noului deceniu: „Tesla”, criptomonedele și roboți pentru explorarea selenară

PE SCURT Va putea în noul an, Tesla să mențină ritmul anului trecut, marcat de volume record de vânzări? Cum...

Ecologie22 de ore în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social2 zile în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică3 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie3 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe3 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică4 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică4 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție5 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031