PE SCURT
Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba a înaintat un demers către Procuratura Generală și Centrul Anticorupție în care solicită informații despre acțiunile întreprinse privind contracararea operațiunilor de spălare de bani prin intermediul partidelor politice și a fundațiilor de binefacere, dar și investigarea cazurilor apărute în spațiul public.
„Țin să menționez că donațiile fictive către partidele politice, o practică în care persoanele sunt rugate doar să-și confirme donația prin semnătură, fără a contribui în realitate, sunt în esență spălare de bani”, se arată în demersul deputatului.
PE LUNG
Parlamentarul a menționat că, ținând cont de perioada electorală în care intrăm, este necesar ca instituțiile statului să definească practica donațiilor false pentru partidele politice drept ceea ce aceasta reprezintă în realitate, și anume spălare de bani.
În același timp pe blogul său, Dumitru Alaiba a scris că oamenii trebuie să înțeleagă că atunci când își pun semnătura, facilitează crima organizată. Cum funcționează o schemă rudimentară de spălare de bani?
Potrivit Asociației Internaționale de Conformitate, schema cea mai simplă de spălare a banilor funcționează în trei etape:
Plasarea – etapa în care sunt introduse fonduri nelegitime în sistemul financiar;
Stratificarea – etapa substanțială a procesului în care proprietatea este „spălată”, iar apartenența și sursa ei sunt ascunse;
Integrarea – etapa finală în care proprietatea „spălată” este reintrodusă în economie ca una legitimă.
„În calitate de intermediari la spălarea banilor servesc casinourile, restaurantele, spălătoriile auto la urma urmei. În Moldova intermediarii pot fi chiar partidele politice. Un an în urmă am încercat să explicăm detaliat și argumentat asta. Atunci nu aveam cu cine vorbi în PG și CNA. Să sperăm că acum avem”, a scris deputatul.
