Connect with us
"
"

Ecologie

Distrugerea pădurii tropicale Amazon din Brazilia a ajuns la cote alarmante

Publicat

pe

PE SCURT

Noile imagini făcute cu satelitul arată că despădurirea Pădurilor Amazoniene din acest an a ajuns la cote alarmante. Potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE) din Brazilia, această distrugere a pădurii tropicale, care și așa este una dintre cele mai critice ecosisteme pentru planetă, evidențiază modul în care deciziile politice ale guvernului președintelui Jair Bolsonaro conduc la dispariția pădurii care alimentează pământul cu circa 20% din cantitatea necesară. 

Cu toate aceste semnale de alarmă, autoritățile din Brazilia nu vin cu nici o reacție de protejare a Amazoniei.

PE LUNG

Ultimele rezultate arată că defrișările au crescut cu aproape 30 la sută între august 2018 și până în iulie 2019 față de cele 12 luni ale anului trecut. Astfel, suntem martorii celei mai mari defrișări din 2008 încoace. Imaginile făcute cu satelitul arată o zonă rasă de vegetație care se întinde pe 9.762 km², mai mare chiar decât suprafața pe care o ocupă Parcul Național Yellowstone (8.987 km²). 

Defrișările în masă coincid cu alegerea la funcția de președinte a lui Jair Bolsonaro, din octombrie 2018, un politician de extremă dreaptă care a făcut campanii pentru promisiunile de exploatare a pădurii tropicale Amazon pentru a beneficia economia braziliană, scrie vox.com.

În timpul verii, INPE a raportat că defrișarea în iunie a fost cu 88% mai mare decât în ​​aceeași lună a anului trecut. La acea vreme, Bolsonaro a numit rezultatele „minciuni” și l-a demis pe șeful INPE, Ricardo Galvao. Tot în acest an, a crescut și numărul incendiilor produse în pădurea Amazoniei. Focul a fost atât de puternic încât fumul s-a răspândit pe o distanță de mii de km în toată regiunea, întunecând cerul până la Sao Paulo, cel mai mare oraș din Brazilia. Pădurea tropicală Amazon nu arde în mod natural, deci incendiile sunt un rezultat direct al activității umane, susțin mai mulți specialiști. Multe incendii sunt intențioante, pentru că oamenii să scape de pădure pentru fermă și zootehnie. Brazilia este cel mai mare exportator de carne de vită din lume, iar 80% din soia pe care o crește în Amazon este folosită pentru hrana animalelor.

De asemenea, focul este folosit ca o tactică pentru a alunga indigenii care trăiesc în pădurea de pe meleagurile lor. Violența împotriva indigenilor din Brazilia a crescut, de asemenea, sub Bolsonaro, care a făcut campanie și pentru recularea drepturilor indigene. Numărul de incursiuni funciare, extragerea ilegală a resurselor naturale și daunele proprietăților în zonele indigene s-au dublat în primele nouă luni ale administrației, comparativ cu anul precedent.

Incendiile Amazon din această vară au declanșat un strigăt internațional, iar Bolsonaro a răspuns în cele din urmă trimițând militarii să lupte împotriva incendiilor. Numărul de incendii a scăzut, dar noi flăcări au continuat să se aprindă în octombrie.

Dar daune semnificative au fost făcute pădurii masive, fragile, de către incendii și de defrișarea în curs de desfășurare. Amazonul are una dintre cele mai mari concentrații de biodiversitate din lume. Copacii săi păstrează aerul rece, ciclul umidității și generează aproximativ jumătate din precipitațiile proprii, oferind în același timp apă pentru fermele și orașele din apropiere. Vegetația și solul său sunt un rezervor masiv de carbon care devine o sursă de emisii cu incendii și defrișări. Așadar, pierderea măgurilor de pădure tropicală amenință modelele regionale de precipitații, climatul global și unele dintre cele mai unice forme de viață de pe planetă.

Iar activiștii sunt îngrijorați că situația va continua să se înrăutățească. „Chiar și în fața unui scenariu alarmant pentru Amazonia, cu incendii crescute, defrișări, invazii de arii protejate și violență împotriva popoarelor indigene, guvernul nu a prezentat nicio politică consistentă pentru protejarea pădurii și a popoarelor sale. Dimpotrivă, guvernul ia partea la criminalitățile ecologice”, a declarat Cristiane Mazzetti, o activistă de mediu. 

Oamenii de știință bat alarma și spun că pădurea care a pierdut deja 17 % din suprafața s-a este într-o situație complicată. În cazul în care pădurea va pierde 25% din suprafața sa, ea nu va mai reuși să producă umiditatea necesară pentru menținerea întregului ecosistem, ceea ce ar putea duce la uscarea și distrugerea ei completă. 

În decembrie, Brazilia și alte țări se vor aduna la Madrid, Spania, pentru a cimenta detaliile cu privire la modul în care intenționează să-și îndeplinească obligațiile de a lupta împotriva schimbărilor climatice în baza acordului de la Paris. Una dintre cele mai importante tactici pentru limitarea încălzirii este conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale precum pădurea Amazoniei. Pădurea tropicală stochează și preia o cantitate vastă de carbon, ceea ce reprezintă un atu valoros de mediu global. Cu toate acestea, Bolsonaro a spus că interesul internațional pentru Amazonul brazilian este o amenințare pentru suveranitatea țării sale. Aproximativ 60% din suprafața de 2,1 milioane de mile pătrate a Amazonului este în limitele Braziliei. „Este o eroare să spunem că Amazonul este moștenirea omenirii”, a declarat președintele brazilian la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în septembrie.

În cadrul reuniunii de la Madrid, Brazilia se va confrunta probabil cu mai multe presiuni din partea altor țări pentru a reduce deforestarea, dar poate cere mai multe concesii din partea altor țări pentru a păstra pădurea tropicală, cum ar fi mai multe stimulente financiare.

Pădurea Amazoniană este o pădure umedă de foioase având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Pădurile ocupă 43% din suprafața Americii de Sud și găzduiesc aproape trei milioane de indigeni. În Amazonia se găsesc 20% din cantitatea de apă dulce de pe planetă, 34% dintre pădurile virgine și 30 – 50% din fauna și flora lumii. Se întinde pe teritoriile a nouă dintre cele 12 țări din America de Sud, majoritar în Brazilia (67%), Bolivia (11%) și Peru (13%).

Ecologie

Măsuri „verzi” pentru ieșirea din criză. Ce fac marile orașe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.

Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul. 

PE LUNG

C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.

La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.

Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”

Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.  

În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.

În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.

Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber. 

Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.

Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor. 

Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea. 

Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”

Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”

În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului. 

Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei 

  • Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri. 
  • Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
  • Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
  • Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
  • Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
  • Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
  • Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle8 ore în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Social8 ore în urmă

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste...

Social9 ore în urmă

2 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 252 cazuri noi de infectare și 11 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EconomieO zi în urmă

Cât costă să mergi la psiholog

Ideea că doar oamenii cu probleme psihologice grave trebuie să meargă la psiholog este demult depășită. Astăzi oamenii înțeleg importanța...

SocialO zi în urmă

1 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 285 cazuri noi de infectare și patru decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

30 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 256 cazuri noi de infectare și nouă decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031