PE SCURT
Noile imagini făcute cu satelitul arată că despădurirea Pădurilor Amazoniene din acest an a ajuns la cote alarmante. Potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE) din Brazilia, această distrugere a pădurii tropicale, care și așa este una dintre cele mai critice ecosisteme pentru planetă, evidențiază modul în care deciziile politice ale guvernului președintelui Jair Bolsonaro conduc la dispariția pădurii care alimentează pământul cu circa 20% din cantitatea necesară.
Cu toate aceste semnale de alarmă, autoritățile din Brazilia nu vin cu nici o reacție de protejare a Amazoniei.
PE LUNG
Ultimele rezultate arată că defrișările au crescut cu aproape 30 la sută între august 2018 și până în iulie 2019 față de cele 12 luni ale anului trecut. Astfel, suntem martorii celei mai mari defrișări din 2008 încoace. Imaginile făcute cu satelitul arată o zonă rasă de vegetație care se întinde pe 9.762 km², mai mare chiar decât suprafața pe care o ocupă Parcul Național Yellowstone (8.987 km²).
Defrișările în masă coincid cu alegerea la funcția de președinte a lui Jair Bolsonaro, din octombrie 2018, un politician de extremă dreaptă care a făcut campanii pentru promisiunile de exploatare a pădurii tropicale Amazon pentru a beneficia economia braziliană, scrie vox.com.
În timpul verii, INPE a raportat că defrișarea în iunie a fost cu 88% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. La acea vreme, Bolsonaro a numit rezultatele „minciuni” și l-a demis pe șeful INPE, Ricardo Galvao. Tot în acest an, a crescut și numărul incendiilor produse în pădurea Amazoniei. Focul a fost atât de puternic încât fumul s-a răspândit pe o distanță de mii de km în toată regiunea, întunecând cerul până la Sao Paulo, cel mai mare oraș din Brazilia. Pădurea tropicală Amazon nu arde în mod natural, deci incendiile sunt un rezultat direct al activității umane, susțin mai mulți specialiști. Multe incendii sunt intențioante, pentru că oamenii să scape de pădure pentru fermă și zootehnie. Brazilia este cel mai mare exportator de carne de vită din lume, iar 80% din soia pe care o crește în Amazon este folosită pentru hrana animalelor.
De asemenea, focul este folosit ca o tactică pentru a alunga indigenii care trăiesc în pădurea de pe meleagurile lor. Violența împotriva indigenilor din Brazilia a crescut, de asemenea, sub Bolsonaro, care a făcut campanie și pentru recularea drepturilor indigene. Numărul de incursiuni funciare, extragerea ilegală a resurselor naturale și daunele proprietăților în zonele indigene s-au dublat în primele nouă luni ale administrației, comparativ cu anul precedent.
Incendiile Amazon din această vară au declanșat un strigăt internațional, iar Bolsonaro a răspuns în cele din urmă trimițând militarii să lupte împotriva incendiilor. Numărul de incendii a scăzut, dar noi flăcări au continuat să se aprindă în octombrie.
Dar daune semnificative au fost făcute pădurii masive, fragile, de către incendii și de defrișarea în curs de desfășurare. Amazonul are una dintre cele mai mari concentrații de biodiversitate din lume. Copacii săi păstrează aerul rece, ciclul umidității și generează aproximativ jumătate din precipitațiile proprii, oferind în același timp apă pentru fermele și orașele din apropiere. Vegetația și solul său sunt un rezervor masiv de carbon care devine o sursă de emisii cu incendii și defrișări. Așadar, pierderea măgurilor de pădure tropicală amenință modelele regionale de precipitații, climatul global și unele dintre cele mai unice forme de viață de pe planetă.
Iar activiștii sunt îngrijorați că situația va continua să se înrăutățească. „Chiar și în fața unui scenariu alarmant pentru Amazonia, cu incendii crescute, defrișări, invazii de arii protejate și violență împotriva popoarelor indigene, guvernul nu a prezentat nicio politică consistentă pentru protejarea pădurii și a popoarelor sale. Dimpotrivă, guvernul ia partea la criminalitățile ecologice”, a declarat Cristiane Mazzetti, o activistă de mediu.
Oamenii de știință bat alarma și spun că pădurea care a pierdut deja 17 % din suprafața s-a este într-o situație complicată. În cazul în care pădurea va pierde 25% din suprafața sa, ea nu va mai reuși să producă umiditatea necesară pentru menținerea întregului ecosistem, ceea ce ar putea duce la uscarea și distrugerea ei completă.
În decembrie, Brazilia și alte țări se vor aduna la Madrid, Spania, pentru a cimenta detaliile cu privire la modul în care intenționează să-și îndeplinească obligațiile de a lupta împotriva schimbărilor climatice în baza acordului de la Paris. Una dintre cele mai importante tactici pentru limitarea încălzirii este conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale precum pădurea Amazoniei. Pădurea tropicală stochează și preia o cantitate vastă de carbon, ceea ce reprezintă un atu valoros de mediu global. Cu toate acestea, Bolsonaro a spus că interesul internațional pentru Amazonul brazilian este o amenințare pentru suveranitatea țării sale. Aproximativ 60% din suprafața de 2,1 milioane de mile pătrate a Amazonului este în limitele Braziliei. „Este o eroare să spunem că Amazonul este moștenirea omenirii”, a declarat președintele brazilian la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în septembrie.
În cadrul reuniunii de la Madrid, Brazilia se va confrunta probabil cu mai multe presiuni din partea altor țări pentru a reduce deforestarea, dar poate cere mai multe concesii din partea altor țări pentru a păstra pădurea tropicală, cum ar fi mai multe stimulente financiare.
Pădurea Amazoniană este o pădure umedă de foioase având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Pădurile ocupă 43% din suprafața Americii de Sud și găzduiesc aproape trei milioane de indigeni. În Amazonia se găsesc 20% din cantitatea de apă dulce de pe planetă, 34% dintre pădurile virgine și 30 – 50% din fauna și flora lumii. Se întinde pe teritoriile a nouă dintre cele 12 țări din America de Sud, majoritar în Brazilia (67%), Bolivia (11%) și Peru (13%).
