România şi Republica Moldova împart aceeaşi istorie zbuciumată. Relaţia dintre cele două state a început să se refacă, încetul cu încetul, după ce comuniştii au pierdut puterea de la Chişinău, în 2009.
Departe de disputele politicienilor, oamenii simpli şi-au văzut de viaţă dincolo de graniţe. Tinerii au venit la studii în România, iar mulţi au plecat mai departe în Europa. Tocmai această evoluţie este un atu pentru Republica Moldova în drumul sau spre aderarea la Uniunea Europeană.
Limba şi legătura de sânge sunt cele care i-au făcut pe românii de pe o parte şi de alta a Prutului să nu uite unii de alţii, indiferent unde i-a dus istoria. Pentru o vreme, România şi Republica Moldova au avut chiar şi acelaşi imn de stat.
Pe români, deşteptarea din vomunism i-a dus în cercurile occidentale de influenţă: din 2004 în NATO, iar din 2007, în Uniunea Europeană.
Cei care fac istoria României de astăzi spun însă că avem o restanţă majoră: sprijinirea moldovenilor de peste Prut.
În ultimii ani, Bucureştiul a acceptat ca aproape 400.000 de moldoveni să devină şi cetăţeni români, adică zece la sută din populaţia ţării.
Este un plan pe care România l-a accelerat imediat ce a fost acceptată ea însăşi în Uniune, în 2007. Deschiderea Bucureştiului l-a determinat atunci pe preşedintele Vladimir Voronin să acuze serviciile secrete române că finanţează pe ascuns partidele pro europene moldoveneşti în vederea câştigării alegerilor.
În acelaşi timp, Guvernul moldovean anula decizia de a permite României să înfiinţeze două noi consulate la Cahul şi Bălţi.
2009 a fost anul în care comuniştii au pierdut puterea de la Chişinău, după noi alegeri dar şi după revolte de stradă uriaşe.
În anul următor, România şi Republica Moldova au reluat parteneriatul şi, implicit, vizitele la nivel înalt.
Acum, ca să se îndrepte cu totul către Europa, Republica Moldova este nevoită să întoarcă spatele Federaţiei Ruse. Asta echivalează cu pierderea unor contracte de export vitale pentru cei de peste Prut.
Contracte pe care Uniunea Europeană va trebui să le preia astfel încât Moldova să nu intre în colaps economic.
„Dar nu doar România, toată Europa trebuie să fie solidară. N-o să putem doar noi să facem tot”, a spus premierul Victor Ponta.
În acest moment, Bucureştiul şi Bruxelles-ul finanţează mai multe proiecte energetice, medicale şi de infrastructură destinate Republicii Moldova în valoare de 250 de milioane de euro.
Chiar în această perioadă SMURD-ul instruieşte echipe de medici şi pompieri din Basarabia, la Iaşi şi Târgu Mures. În curând, un elicopter SMURD va fi pregătit să intervină pe ambele părţi ale Prutului.
Şi în 2009, Ministerul Sănătăţii a sărit în ajutorul moldovenilor de peste Prut: în plină epidemie de gripă porcină, a donat Moldovei 500.000 de vaccinuri pentru combaterea virusului AH1N1.
Integrarea moldovenilor în Uniunea Europeană nu se poate face însă fără ca ei să poată ajunge fizic acolo. Aşa că liderii europeni au decis. „Moldova îndeplineşte toate condiţiile impuse, Comisia Europeană va prezenta o propunere de lege de ridicare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice”, a declarat Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.
Acum, aproape 400.000 de moldoveni au deja acces liber în UE pentru ca au si pasapoarte românesti.
Mulţi dintre ei au fost bursieri ai statului roman. Au trecut Prutul şi nu s-au mai întors.
Până acum, jumătate de milion de tineri din Moldova vecină au studiat deja în România.
Mai mult, recent, TVR a primit undă verde să emită în Republica Moldova. O decizie luată la timp pentru ca moldovenii de peste Prut să vadă parada militară organizată de 1 Decembrie la Bucureşti. La paradă ar putea participa, pentru prima dată, şi soldaţi moldoveni.
sursa: Digi24
