Connect with us
"
"

Politică

Detalii noi: Cum a trecut ilegal frontiera de stat deputatul Ilan Șor

Publicat

pe

PE SCURT

Procuratura a anunțat astăzi despre continuarea acțiunilor de urmărire penală în dosarul pornit pe faptul trecerii ilegale, în perioada 14 – 17 iunie 2019, a frontierei de stat de către deputatul Ilan Șor, acuzat într-un dosar de escrocherie şi spălare de bani.

Potrivit celor constatate până în prezent, mai multe persoane, printre care și Ilan Șor, au traversat ilegal frontiera de stat prin segmentul de trecere al Aeroportului Internaţional Chişinău, în calitate de pasageri ai unor curse charter, eludând controlul vamal şi cel de frontieră.

PE LUNG

Potrivit procurorilor, acest lucru a avut loc prin zonele de acces limitat ale Aeroportului şi a fost posibil din cauza atitudinii neglijente faţă de obligaţiunile de serviciu ale angajaţilor Serviciului Vamal şi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care activează pe teritoriul Aeroportului.

De asemenea, aceasta a avut loc şi cu implicarea nemijlocită a angajaţilor Companiei „Avia Invest”, care deţine în concesiune Aeroportul şi asigură serviciile de transport şi trafic aerian, realizează măsuri de securitate aeronautică pe teritoriul aerodromului de unde au decolat respectivele aeronave pe curse charter.

Ca urmare a abaterilor grave constatate, Procuratura capitalei a declanşat, astăzi, două cauze penale pe faptul: neglijenţei în serviciu, admisă de către angajaţii Serviciului Vamal şi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional Chişinău și abuzului de serviciu, comis de către factori de decizie ai Companiei „Avia Invest” SRL.

Reamintim că, anterior, procurorii au audiat persoane responsabile de verificarea şi supravegherea punctelor de acces pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău, au ridicat şi examinat înregistrările video de pe teritoriul aerodromului, precum şi alte acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii.

Potrivit materialelor, în lipsa unui acord al Curţii de Apel Cahul, instanţă care judecă cauza penală în privinţa acestuia şi în cadrul căreia faţă de inculpat a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi ţara, deputatul a traversat, în mod ilegal, frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră, părăsind teritoriul Republicii Moldova.

Precizăm că ultima apariție publică a lui Ilan Șor a fost la 12 iunie, în cadrul unei conferințe de presă.

Președintele Igor Dodon a spus anterior că la Aeroportul Internațional Chișinău erau două ieșiri separate prin care atât fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc, cât și deputatul Ilan Șor erau duși cu mașinile, fără controlul de rigoare, la scările avionului, atunci când plecau peste hotare. „Ei treceau cu mașinile direct la avion”, a menționat Igor Dodon.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova, declarând că „diplomația moldovenească este ostatica a unor procese politice regretabile, care conduc la izolarea țării noastre pe plan bilateral”. La mijlocul lunii februarie, Blocul ACUM a mai înaintat o moțiune împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, însă chestiunea nu a ajuns până la ședința plenară. Tot astăzi, a fost adoptat proiectul care ar urma să slăbească povara cetățenilor, în ceea ce privește întoarcerea baniilor din furtul miliardului. 

Tot astăzi, deputații au suspendat reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție.

PE LUNG

Moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova

Deputații fracțiunilor Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate au depus o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova. În moțiunea prezentată de deputatul Dinu Plângău se menționează că în ultimii ani „politica externă a fost afectată dramatic de factorul politic, care a deraiat de făgașul firesc al integrării europene”. 

„Obiectivele strategice de altădată sunt compromise de politici conjuncturale și ideologice care nu au nimic în comun cu interesele noastre naționale. În locul unei politici externe consecvente, coerente și combative, s-a recurs la diverse acțiuni și obiective care preponderent doar mimează integrarea europeană. Toate acestea soldându-se cu grave abateri de la normele și standardele în domeniul respectării drepturilor omului și a unei justiții… Din păcate, diplomația moldovenească este ostatica acestor procese politice regretabile, care duc la izolarea țării noastre pe plan bilateral, regional, european și internațional”, se arată în textul moțiunii.

Deputații au cerut formalizarea și prezentarea unei poziții oficiale clare și ferme a Guvernului Republicii Moldova cu privire la războiul de la Nistru din anul 1992, intensificarea și dinamizarea discuțiilor în cadrul formatului 5+2, prin prezentarea unei poziții clare și a unui plan de acțiuni coerent și concret cu privire la retragerea completă și necondiționată a trupelor militare ruse, precum și retragerea munițiilor, armelor și echipamentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, deputații ACUM au cerut prezentarea unei agende clare și coerente privind implementarea eficientă a Acordului de Asociere cu UE și Zonei de liber schimb, menită să ancoreze ferm R. Moldova pe calea integrării europene. În plus, în moțiune se mai cere elaborarea și prezentarea unui plan de acțiuni cu privire la promovarea intereselor economice ale țării noastre peste hotare prin intermediul misiunilor diplomatice. 

Precizăm că, în februarie, Blocul ACUM a depus o moțiune similară, în urma unei declarații a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Aureliu Ciocoi, potrivit căreia intervenția militară a Federației Ruse în conflictul de pe Nistru a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge.  Moțiunea nu a fost examinată de Legislativ, conducerea Parlamentului invocând anumite norme de procedură.

Un nou mod de alocare a profitului BNM la venitul bugetului de stat. Ce înseamnă asta? 

Parlamentul a instituit un nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Noua formulă de distribuire a profitului BNM a fost prezentată de ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță. Aceasta ar urma să micșoreze povara financiară pusă pe spatele cetățenilor pentru achitarea datoriei provocate de „furtul miliardului”. 

Proiectul a fost criticat dur de opoziție, care a declarat că îl va susține în prima lectură, însă va veni cu amendamente pentru lectura a doua. Totuși, după ce a fost votat de majoritatea deputaților în prima lectură, președinta Parlamentului a propus votarea în lectura a doua. În acest caz, proiectul a fost susținut doar de deputații PSRM și PDM.

Potrivit proiectului, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituției.

În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10%, din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, jumătate din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar cealaltă jumătate – la venitul bugetului de stat. 

Respectiv, când capitalul statutar va constitui mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

Pușcuță a precizat că, pentru anul 2019, rezultatele preliminare arată un profit disponibil pentru distribuire al BNM de circa 436 milioane de lei. Ministrul a spus că prin această lege nu se anulează și nici nu se recuperează miliardul furat, ci este un prim pas pentru scoaterea a acestei datorii de pe spatele cetățenilor.

Opoziția despre inițiativa lui Pușcuță

Proiectul a trezit critici din partea deputaților Blocul ACUM și cei de la Pro Moldova.

„Intenția este bună, doar că riscăm cu o mână să dăm și cu două să luăm. Creăm premize pentru ca BNM, care este influențată politic, să fie antrenată în procesul de a-și asuma riscuri mai mari pentru a-și crește profitabilitatea”, a declarat deputatul PAS Mihai Popușoi.

„Este un proiect politic, un proiect al președintelui Dodon care încearcă din răsputeri să arate de ce în patru ani nu a putut să anuleze legea miliardului… Este un proiect politic care nu vine cu o soluție de lungă durată, nu propune o variantă prin care cetățenii să fie scutiți de achitarea banilor care au fost furați de la dânșii… Dar, decât nimic, PPDA va susține această idee, mai ales că noi am propus ca această sumă să fie redirecționată spre indexarea pensiilor în întregime”, a declarat președintele fracțiunii PPDA, Alexandru Slusari.

„Este un proiect cosmetic… Nu este un proiect rău sau bun. E un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis în campanie. De la votarea acestui proiect, miliardul va rămâne furat, nerecuperat și în continuare prin offshore-uri”, s-a adresat deputatul PAS Dumitru Alaiba către deputații socialiști. 

La rândul său, deputatul socialist Vladimir Golovatiuc a declarat că proiectul trebuie privit doar prin prisma faptul că acesta va diminua presiunea asupra bugetului. „Doar așa privim acest proiect. Nu poți să fii nițel gravidă. Sunteți pentru soluționarea proiectelor sociale, adăugător la ceea ce este în buget sau împotrivă? Este o acțiune concretă”, s-a adresat deputatul socialist către opoziție. 

În final, proiectul a fost votat în două lecturi.

Reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată

Aplicarea de către instanțele de judecată a reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată. Deputații au votat, în ședința de astăzi, un proiect în acest sens, în I lectură.

Noile prevederi nu se vor aplica în privința plângerilor depuse pâna la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aceasta va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul, până la 1 septembrie 2020, va prezenta Parlamentului un proiect de lege privind perfecționarea mecanismului compensator.

Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, până la 10 februarie curent, au fost înregistrate 5372 plângeri ale deținuților cu privire la condițiile precare de detenție din instituțiile penitenciare din țară, din totalul de aproximativ 6700 deținuți aflați în custodia statului. Din numărul total de plângeri adresate au fost examinate 3445, iar soluții au fost pronunțate în cazul a 2402 de plângeri.

„Nu umblați brambura prin Parlament” și „nu poți să fii oleacă gravidă”- replicile care au marcat ședința

Ca de obicei, ședința Parlamentului nu a fost lipsită de momente ilare și replici acide între deputați.

Astfel, la începutul ședinței, președinta legislativului, Zinaida Greceanâi, a ținut să-l felicite pe deputatul Ilan Șor, care își serbează astăzi ziua de naștere. „Stimați colegi, astăzi își sărbătorește ziua de naștere Ilan Șor, îl așteptăm acasă, în Moldova, ca să îi adresăm felicitări”, a menționat ea ironic. Aceasta în condițiile în care Ilan Șor este anunțat de autoritățile noastre în căutare internațională. 

Ulterior, deputata Maria Ciobanu a avut un comentariu. „Este o mare rușine ca un deputat penal să fie felicitat din prezidiul Parlamentului, cu ocazia zilei de naștere. Ne-a făcut de rușine în lumea întreagă. Eu îi urez din tot sufletul ani mulți cu executare”.

Într-un alt moment, când urmau să fie examinate chestiuni ce țin de agenda ședinței, Zinaida Greceanîi, vădit deranjată de faptul că nu toți deputații sunt la locul loc a menționat, și-a mustrat colegii: „De câte ori v-am rugat să nu umblați brambura prin Parlament?!”.

În timp ce se examina proiectul privind instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al BNM la venitul bugetului de stat, președintele fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, care a criticat inițiativa, a ieșit la tribuna Parlamentului și a încercat să exemplifice sinteza acestui proiect. 

Acesta a pus la tribuna centrală două pahare de plastic, în unul a pus două bancnote de 200 și de 100 de lei, iar pe cel de-al doilea pahar l-a lăsat gol. „Acesta este BNM”, a menționat deputatul arătând spre paharul plin cu bani, „iar acesta este bugetul”, arătând spre paharul gol. „Pur și simplu din paharul plin luăm o bancnotă și o punem în cel gol. Și peste cinci minute luăm bancnotă și o punem înapoi în paharul cu bani. Nimic deosebit. Luăm dintr-un buzunar și-l punem în altul”, a explicat Igor Grosu. 

La același subiect, deputatul ACUM Lilian Carp, și el critic față de proiect, a declarat că societatea face parte dintr-un teatru al absurdului numit „Politica R. Moldova”. „A plecat nanul și a rămas cel cu pomelnicul”, a menționat ironic Lilian Carp. 

Amintim că, recent, în presă a apărut imagini cu pomelnicul familiei Dodon, care a fost tipărit la o tipografie, cu un tiraj de 1500 de exemplare. Potrivit preoților, nu se obișnuiește ca pomelnicele să fie tipărite, însă chiar dacă acest lucru se face, trebuie aprobat cu acordul Sinodului Bisericesc. 

Proiectul ce vizează distribuirea profitului BNM a fost comentat ironic și de socialistul Vladimir Golovatiuc. „Nu puteți să fiți oleacă gravidă, ori susțineți acest proiect ori sunteți împotriva acestuia”, s-a adresat el către deputații din Blocul ACUM. 

Citește mai departe

Politică

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Publicat

pe

De către

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol separat în istoria modernă a politicii moldovenești. S-au creat alianțe politice, au dispărut alianțele, s-a pierdut în istorie „marele” Voronin și PCRM, a apărut și a dispărut un oligarh, au apărut alte elite politice, ș.a.

Pe fondul pestriț de evenimente politice, un lucru a rămas neschimbat – politicienii au excelat prin declarații trăsnite. Unii dintre politicieni sunt acum mai cunoscuți pentru ceea ce au spus decât pentru ceea ce au făcut. Moldova.org îți propune cele mai cunoscute perle ale politicienilor din ultimii zece ani.

Marian Lupu: „Hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci””

În 2013, fostul lider al PDM Marian Lupu deținea funcția de președinte al Parlamentului. La una dintre ședințe, regretatul deputat Ion Butmalai a declarat că a simțit miros de alcool din partea liberalului Gheorghe Brega și i-a propus să se ducă la cantina Parlamentului unde erau „murături și lapte acru”. „Nu…, asta deja este dezgustător. Eu înțeleg că aici sunt oameni cu varii nivele de cultură. Dar vă rog, hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci”, a fost reacția lui Marian Lupu.

Marian Lupu: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi”

În 2013, fostul lider democrat Marian Lupu și Grigore Petrenco s-au îmbrâncit în Parlament, cei doi fiind despărțiți de ceilalți aleși ai poporului. După aceasta Marian Lupu a comentat incidentul: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi. Eu aproape l-am îmbrățișat frățește, părintește”.

Ion Muruianu: Jurnaliştii, „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”

În 2010, în cadrul adunării generale a judecătorilor, Ion Muruianu, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a declarat că jurnaliștii se transformă uneori „în câini turbați care devin periculoși pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc”. Patru luni mai târziu el a fost demis.

Mihai Ghimpu: „Ei sug, și sug, și sug, iar noi tăcem”

„Asemenea unor insecte care stau pe spatele animalelor, comuniștii sug, și sug, sug, și sug, și sug, iar noi tăcem. Noi trebuie să luăm ciocanul cela de pe sigla lor și să li-l dăm în cap”, a declarat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, la o întâlnire electorală în sectorul Buiucani al capitalei în 2010.

Vladimir Voronin i-a oferit un răspuns pe măsură: „Alegerile vor arăta cine și de la cine suge”

Marian Lupu: „principii și valori”

În timpul formării Alianței pentru Integrare Europeană – I, cele trei partide și-au delegat câte trei negociatori care se întâlneau zilnic,dar nimeni nu știa ce anume discută aceștia. Fiind întrebat de jurnaliști, Marian Lupu declara că negociatorii „discută principii și valori”, nu candidați la funcția de prim-ministru.

Vlad Filat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul? Să interzică vânzarea plicurilor?”

În 2011, premierul Vlad Filat la o întrunire cu Sindicatele, unde se discuta despre fenomenul „salariilor în plic” a declarat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul pentru ca să nu se mai dea salarii în plic? Să interzică vânzarea plicurilor?

Valentina Buliga: „Spălați pelincuțe”

În 2014, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, îndemna mamele să spele pelincuțe.
„Scutecele pentru copii costă 800 de lei pe lună”, i-a spus ministrei una dintre mamele nemulțumite. În replică, Buliga a menționat: „Scutece… spălați pelincuțe”.

Mihai Ghimpu: „Dodon poate federaliza doar bidoanele, mai mult nimic”

În 2012, socialiștii au propus consolidarea statalității prin federalizarea R. Moldova. „Dodon poate federaliza doar bidoanele, atât de pe malul stâng cât și cel drept, mai mult nimic”, a declarat în replică Mihai Ghimpu.

Mark Tkaciuk: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare”

În 2011, Mark Tkaciuk, deputat PCRM, a declarat: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare. PDM face parte din ultima categorie”. Declarația a fost făcută după ce Partidul Democrat a decis să participe la formarea „Alianței pentru Integrare Europeană – 2”.

Marian Lupu: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească”

În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” , Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste doi ani, în cadrul aceleiași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.

Vlad Filat: „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”

În 2011, premierul Vlad Filat a fost rugat să comenteze o declarație acidă a liderului PCRM. „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”, a fost reacția premierului.

Voronin despre Lupu: „Doi metri de bulbuci”

În 2010, se zvonea tot mai mult despre o posibilă alianță dintre Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor. După aceasta liderul PCRM a spus: „M-am întâlnit cu Lupu și numai bâl-bâl din el. Bâl-bâl și iar bâl-bâl. Doi metri de bulbuci”. Liderul comunist a utilizat expresia periodic pe parcursul anilor. În 2018, la o emisiune TV, el a declarat: „Ca să înțelegi ce spune Lupu, e nevoie de translator. El cum a fost doi metri de bulbici, așa și va rămâne doi metri de bulbuci”.

Ghimpu: „Filat pe lângă mine este un morcov”

În 2013, liderul PL Mihai Ghimpu l-a criticat dur în cadrul unei emisiuni TV pe președintele PLDM Vlad Filat: „El are 32 de mandate și gata. Filat pe lângă mine este un morcov. Eu lupt de 20 de ani. El a venit călare pe cal, a furat lupta mea și a lui Dorin Chirtoacă, a furat denumirea liberalilor și crede că asta este luptă, să vii să ponegrești?”, a spus Ghimpu.

Voronin despre Ghimpu: „Michelle de schizofrenie”

Confruntările verbale dintre Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin au luat amploare în 2013. Rugat să comenteze criticile aduse de liderul liberal, Vladimir Voronin a declarat că nu dorește să-l comenteze pe „Michelle de schizofrenie”. „Eu să comentez ce spune „Michelle de schizofrenie”? Adresați-vă la clinica de psihiatrie unde el stă la evidență pentru comentarii.”

Vlad Filat: „Cine este Păpuşarul ? Este Plahotniuc, ce nu se vede”

În 2011, la un briefing de presă, liderul PLDM a declarat că „Păpușarul” este colegul său de Alianță, Vladimir Plahotniuc. „Știți cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce nu se vede…?”. „Scandalul păpușarului” a pornit după ce Mihai Godea, fost prim-vicepreşedinte al PLDM, a plecat din partid, iar Filat a declarat că în spatele fostului său coleg ar sta un păpușar, referindu-se la Vladimir Plahotniuc, fără a-i dezvălui numele.

Valeriu Strelet: „Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Vladimirovici Putin”

„Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Putin, mai ales că țările noastre sunt diferite ca dimensiuni”, a declarat premierul în 2015 premierul Valeriu Streleț. Aceasta după ce la Adunarea Generală a ONU de la New York a fost confundat cu liderul de la Kremlin. Confuzia s-a produs în momentul când președintele rus urma sa urce în scenă, iar oficialul ONU s-a apropiat de premierul moldovean ca să-l invite în scenă.

„Chirtoacă-i de jină”

Expresia a devenit populară încă în 2014, după ce „Chirtoacă-i de jină” a devenit piesa de campanie a fostului primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru al treilea mandat. În clipul piesei, la final apărea edilul, în rol de cameraman.

Renato Usatîi: „Vladimir Voronin este sifilisul politicii din Republica Moldova”

„Vă declar un singur lucru, Vladimir Voronin este sifilisul Republicii Moldova”, a declarat liderul Partidului Nostru Renato Usatîi în 2016. El a spus că de aceasta maladie de la Voronin s-au molipsit peste 50% de deputații: Lasă că dacă trebuie, găsim un urolog care l-a trata pe Voronin și pe ceilalți deputați care s-au molipsit de la Voronin”.

Declarația a fost făcută după ce Voronin l-a făcut pe Usatîi „boschetar politic”.

Ghimpu: „Primele mele cuvinte după naștere au fost – My name is Mike”

„Eu cred că primele cuvinte pe care le-am pronunțat după naștere au fost „My name is Mike”, a declarat în 2016 la o conferință de presă liderul liberalilor, Mihai Ghimpu. El a răspuns astfel la întrebările jurnaliștilor legate de spotul publicitar al PL, în care membrii partidului îndeamnă locuitorii Marii Britanii să voteze pentru rămânerea țării în cadrul UE.

Voronin: „Lupu când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei”

Marian Lupu știe toate întotdeauna. El când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei. Deodată se anină și spune și vrei”, a declarat în 2016 la o conferință de presă președintele PCRM Vladimir Voronin. Tot atunci el nu a uitat de renumita sa expresie „doi metri de bulbuci”.

Iurie Leancă: „Am fost doar un prim-ministru”

În 2015, întrebat în cadrul „Cabinetului din Umbră” de ce nu a luat măsuri în cazul jafului de la Banca de Economii, Iurie Leancă a declarat „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător”.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu: „Dar dacă se strică una?”

Guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a fost întrebat la PRO TV în 2015 despre luxul de la BNM, semnalat într-un raport al Curţii de Conturi și de ce are nevoie de două maşini de serviciu. „De ce aveţi nevoie de 2 maşini de serviciu?”, a întrebat moderatoare. „Da dacă se strică una?”, a răspuns calm guvernatorul Drăguţanu.

Nicolae Timofti: „Era bine să fie, vă spun sincer”

Președintele Nicolae Timofti a mers în 2015 la Ambasada României unde a depus un buchet de flori și a semnat în cartea de condoleanțe față de victimele incendiului din clubul Colectiv din București. Întrebat de ce în Moldova nu a fost declarată zi de doliu național, Timofti a spus:„Asta nu s-a hotărât, fiindcă nu avem încă, știți, nu știu ce nu avem, dar era bine să fie, vă spun sincer. Nu s-a pus întrebarea înainte. Cu regret astăzi a apărut această idee, dar era frumos, era bine să fi fost”, a menționat Nicolae Timofti.

Nicolae Timofti despre raportul Kroll: „Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”

„Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”, a răspuns șeful statului, Nicolae Timofti, jurnaliștilor care l-au solicitat în 2015 să comenteze jaful de miliarde din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. „Nu se face așa. Un președinte nu trebuie să iasă așa întâmplător și să răspundă la oricare. Eu trebuie să vin pregătit. Orice cuvânt este cântărit”, a adăugat el.

Igor Dodon: „Stați acolo, serviți ceai și „не дергайтесь””

În 2016 în cadrul dezbaterilor electorale pentru prezidențiale, Igor Dodon a primit mai multe întrebări din partea directorului postului Europa Libera din Chișinău Vasile Botnaru, care se pare că nu au fost pe placul lui Igor Dodon. La una din ele candidatul PSRM, în loc de răspuns, a trecut la ofense: „Stați acolo, serviți ceai și не дергайтесь!”, i-a răspuns el jurnalistului. „Dle Dodon, ar trebui să lăsați loc de bună ziua”, i-a răspuns calm jurnalistul.

Mihai Ghimpu: „Nu suntem noi chiar căzuți din banană”

„Nu suntem noi chiar căzuți din banană”, a comentat președintele PL Mihai Ghimpu în 2017 , decizia președintelui Igor Dodon de a retrage cetățenia R. Moldova lui Traian Băsescu, fostul președinte al României.„Cred că dl Băsescu ar trebui să se ocupe de problemele din România și să ajute la ridicarea economiei. Aici noi avem grijă de asta. Nu suntem noi chiar căzuți din banană”,

Filip în Parlamentul European: „Frauda bancară trebuie să continue”

În 2016, fiind întrebat de europarlamentari ce are de gând să facă Guvernul pentru elucidarea circumstanțelor furtului miliardului din sectorul bancar al țării, premierul Pavel Filip a răspuns: „Este adevărat, frauda bancară care a destabilizat situația în țară, trebuie să continue”.

Vlad Filat: „Și dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic”

La 15 octombrie 2015, când a fost lipsit de imunitate parlamentară și reținut, Vlad Filat de la tribuna Parlamentului a declarat: „Si dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic din Republica Moldova, și poate a venit timpul să sară naibii o dată”.

Igor Dodon: „Nu va jucați cu focul”

Imediat după alegerile prezidențiale, în 2016, Igor Dodon, le-a cerut susținătorilor Maiei Sandu să nu mai instige oamenii la proteste. În caz contrar, a amenințat Dodon, vor avea loc contra-proteste. „Nu vă jucați cu focul! Ne vom apăra victoria!”, a repetat de mai multe ori Dodon, în cadrul unei conferințe de presă susținută.

Mihai Ghimpu: „Președintele e bătut cu știubeiul în cap”

„Președintele e bătut cu știubeiul în cap. Știe că vorbim limba română, dar nu recunoaște Eu cred că nu trebuie să vă orientați la ce spune președintele. Președintele e bătut cu știubeiul în cap și conștient face acest lucru. El știe că limba care o vorbim este limba română”, a declarat în 2016 președintele PL despre Igor Dodon la 31 august, de Ziua Limbii Române.

Igor Dodon: „Renato Usatîi este un „balabol””

Președintele Igor Dodon a declarat în 2016 că Renato Usatîi este un „balabol”. Aceasta după ce primarul de Bălți a spus că Dodon s-ar fi întâlnit cu Vlad Plahotniuc în Cipru. „El a spus că are probe. Las să le prezinte, cu toate probe nu pot să fie, eu am fost cu familia la odihnă. Și dacă nu are probe eu cer scuze publice și să dezmintă. În caz contrar va fi calificat de mine și de echipa noastră ca laș, fricos și „balbol””.

Ghimpu: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”

În 2017, Mihai Ghimpu a menționat în cadrul unei emisiuni TV: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”. Aceasta după ce primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă a primit „în dar” o cupă plină cu noroi oferită de consilierii socialiști. Liderul PL a spus că și până la Dorin Chirtoacă, în Chișinău a fost la fel de murdar. „Sunt consecințele naturii”, a adăugat Ghimpu.

Candu: „Viața este viață, multă sănătate tuturor”

Andrian Candu: „Viaţa este viață, multă sănătate tuturor. Cert este faptul că Guvernul trebuie să execute decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat Andrian Candu la o emisiune TV după ce a fost întrebat despre decizia de astăzi a CtEDO a emis o hotărâre cu privire la cetățenii turci expulzați din R. Moldova în septembrie 2018. Curtea a hotărât că aplicanților li s-a încălcat dreptul la libertatea și siguranța persoanei și dreptul la viața privată, obligând Republica Moldova să achite câte 25.000 de euro fiecăruia.

Ilan Șor: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco.”

În 2018, de Hramul orașului Orhei, primarul Ilan Șor a declarat că „în trei ani, noi a reușit să construiască din Orhei cel mai prosper oraș din țară” și a promis: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco”.

Igor Dodon: „De atâta!”

În cadrul conferinței de presă susținută de Igor Dodon imediat după demiterea guvernului Sandu, acesta a fost întrebat de ce exclude o coaliție PD-PSRM. Răspunsul președintelui a fost succint: „De atâta!”.

Bonus din penultimul deceniu* 

Ghimpu: „Şi, după cum spun polonezii, bonjour, maman”

Expresia care a devenit celebră în mediul politic de la Chișinău

În decembrie 2009, la o conferință de presă, susținută alături de Serafim Urecheanu și Vlad Filat, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat: „Și, după cum spun polonezii, bonjour, maman”. Serafim Urechean a încercat să-l corecteze, dar el i-a zis: „Știu eu, am învățat la școala nr.1. Acolo se învață limba franceză din clasa 1”.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie4 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social10 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031