Connect with us

Politică

Cum vor fi amplasate fracţiunile în sala Parlamentului. Partidul ŞOR, între PDM și ACUM

Publicat

pe

A fost stabilită formula de amplasare a fracţiunilor în sala Parlamentului. Astfel, deputații socialişti se vor afla la stânga (sectorul 1), blocul ACUM la dreapta (sectorul 3), iar PDM şi Partidul ŞOR în centru (sectorul 2).

Despre aceasta a anunțat astăzi deputatul blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

„Am primit de la Secretariatul Parlamentului formula de amplasare a fracţiunilor în sala Parlamentului. Aparent, eşichierul ideologic al partidelor este respectat… Întrebarea este de ce Partidul Politic ŞOR este amplasat, ca partid-tampon, între PD şi ACUM, dar nu între PD şi PSRM? Or, se ştie că Partidul ŞOR a rupt voturile anume de la ”stânga”, iar ”revigorarea colhozurilor” promisă de ei este o măsură mai de stânga decât chiar și ”alegerea judecătorilor de popor” – promisiune a PD-ului”, a scris Litvinenco pe Facebook.

Mami mult, potrivit lui, blocul ACUM crede că Partidul ŞOR, „partidul pro-corupție, trebuie să stea în miezul alianţei fireşti dintre PD şi PSRM” şi „nu înțelege de ce responsabilii pentru amplasarea fotoliilor nu au ținut cont de acest lucru…”.

În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, PSRM a obţinut cel mai mare număr de mandate – 35. Formaţiunea este urmată de Partidul Democrat din Moldova, cu 30 de mandate. Blocul PAS-PPDA va avea 26 de deputaţi în viitorul Parlament, iar Partidul ŞOR – şapte. Trei fotolii din legislativ vor fi ocupate de parlamentari independenți.

loading...

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Alegeri

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza sistemului electoral mixt. Aceștia însă vor accede în Parlament fiind votați de un număr nesemnificativ de alegători. Astfel, după validarea scrutinului, pe circumscripția nr.48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) mandatul de parlamentar îi va reveni unui candidat care a acumulat nici o mie de voturi. În circumscripția nr. 50 (la Vest de Republica Moldova), candidatul învingător a acumulat 6 808 de voturi, în circumscripția nr. 33 (mun. Chișinău)  – 10 825 de voturi, iar în circumscripția nr. nr. 17 (Nisporeni, Strășeni) – 13 401 de voturi.

În total, cei patru deputați care vor accede în Legislativ au acumulat împreună mai puține voturi (31 943) decât, de exemplu, doar Maia Sandu (49 955) în luna februarie în circumscripția nr.50. Ceilalți deputați care au fost înlocuiți în urma acestor alegeri, au acumulat voturi după cum urmează: Andrei Năstase – 16015; Viorel Melnic – 11961; Vlad Plahotniuc – 20926.

PE LUNG

De ce au avut loc alegeri parlamentare noi?

Așadar, pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni  au fost chemați la urne nu doar pentru alegerea autorităților publice locale, dar și a patru deputați noi, în locul celor care au fost aleși în circumscripțiile uninominale pe 24 februarie, dar care au renunțat la mandat. Este vorba despre prim-ministra Maia Sandu, foștii deputați Andrei Năstase și Viorel Melnic și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă între timp actuala guvernare a anulat sistemul electoral mixt aplicat la alegerea actualei componențe a Legislativului, pe 20 octombrie cetățenii au fost chemați la urnele de vot în circumscripțiile în care cei patru, care și-au depus mandatul, au fost aleși la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Este vorba despre trei circumscripții din Republica Moldova, CEU nr. 17 (Nisporeni, Strășeni), unde în februarie 2019 a câștigat Vlad Plahotniuc, CEU nr. 33 (mun. Chișinău), unde anterior a câștigat Andrei Năstase, și CEU nr. 48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) unde a câștigat Viorel Melnic și una aflată în afara țării – CEU nr. 50 (la vest de Republica Moldova), care în februarie 2019 a fost câștigată de Maia Sandu.

Cu voturi puține, dar deputați. Cine sunt aceștia?

În circumscripţia uninominală nr. 17 Nisporeni, cele mai multe voturi –13 401– au fost acumulate de către candidatul PDM, Ghenadie Verdeş. În septembrie 2017, acesta a fost ales președinte al raionului Nisporeni, anterior deținând funcția de vicepreședinte. Este economist  și fost antreprenor.

În circumscripţia uninominală nr. 33, municipiul Chişinău, cele mai multe voturi – 10 825 – le-a obţinut Vasile Năstase, candidatul Blocului ACUM, Platforma DA și PAS. Vasile Năstase este fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. A fost deputat în primul Parlament, fiind unul din semnatarii Declarației de Independență.

În circumscripţia nr. 48, Slobozia, Tiraspol şi Bender, alegerile au fost câștigate de către candidatul PSRM, Vitalii Evtodiev, care a acumulat 909 voturi. A candidat din partea PSRM și la alegerile parlamentare din 24 februarie, însă atunci s-a clasat pe locul doi.

În circumscripţia uninominală nr. 50, la Vest de Republica Moldova, scrutinul a fost câștigat de candidatul Blocului Electoral ACUM DA PAS, Galina Sajin, care a acumulat 6808 voturi. Femeia fostă jurnalistă și e stabilită cu traiul în Italia de aproape 15 ani.

Prezența redusă la urnele de vot

Situația este generată de faptul că, spre deosebire de alegerile parlamentare ordinare, la alegerile parlamentare noi nu există prag de validare pentru participare, iar orice rezultat duce la confirmarea rezultatelor. În raport cu deputații care au câștigat anterior mandatele pe circumscripțiile uninominale respective, actualii parlamentari vor accede în forul legislativ fiind votați de un număr mai mic de alegători. Membrul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir ne-a explicat că la alegerile parlamentare noi  nu există rată de participare.

„Nu există prag de validare pentru participare. Respectiv, orice prezență la urne duce la confirmarea rezultatelor. Dacă nu se atestă încălcări de procedură.”

Datele CEC arată că în circumscripția nr. 17 s-au prezentat la urne  26 886 de alegători. Spre comparație, în februarie 2019, votul a fost exprimat de 28 921 de cetățeni.

În circumscripția nr. 33 și-au exprimat votul 24 780 de alegători, iar în februarie 2019 – 33 257 alegători.  În circumscripția nr. 48  au participat doar  1 207 de alegători, aceasta în condițiile în care la scrutinul parlamentar din luna februarie aici au fost înregistrați 18 687 alegători. 

Iar în  circumscripția nr. 50 și-au exprimat opțiunea 9 683 de cetățeni, adică de aproape cinci ori mai puțini alegători decât în februarie, când la urne au ieșit 64 281 de cetățeni.

Legalitatea și reprezentativitatea

Directorul adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, a explicat că alegerile parlamentare noi sunt legale, chiar dacă aici nu există un prag de prezență la vot cum este cel la un scrutin parlamentar obișnuit, care presupune un prag de validare de 33% plus un vot. Dar problema constă în reprezentativitate, pentru că un deputat poate fi ales, după cum prezumă circumscripția, de la 60 mii de alegători, iar altul poate să fie ales de la o mie de alegători. În rest, deputatul ales în cadrul alegerilor parlamentare noi are aceleași drepturi și obligațiuni, ca și ceilalți parlamentari.

„Când vorbești despre reprezentativitate, te gândești că unul reprezintă interesele a vreo 60 mii de alegători , iar altul a fost ales de numai 900 de alegători. Totuși, prin sistemul mixt relațiile între autoritățile centrale și cetățeni sunt mai strânse. Depinde de fiecare deputat în parte. Sistemul are și avantaje, și dezavantaje.”

Cât privește prezența redusă la urnele de vot, Victor Juc a menționat că mobilizarea din luna februarie 2019 a fost generată pe fondul fenomenului „cetățenii trebuiau să lupte cu coordonatorul alianței”. Acum a fost vorba despre alegeri parțiale, iar elanul electoral a scăzut din ritm. „Moldovenii se aprind repede, dar tot așa de repede se sting”.

În acest context Victor Juc a menționat că în procesul electoral există fenomenul flux-reflux. Exemplu elocvent a fost în România, unde în 2014 Klaus Iohannis a fost ales președinte în turul II, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale la noi, iar ulterior prezența la alegerile  parlamentare a scăzut dramatic.

Cât privește prezența redusă la urne în circumscripția nr. 48, aceasta a fost pentru că nu a avut transportarea organizată a alegătorilor. Mulți alegători nu s-au încumetat să participe, iar concurenții electorali nu au avut posibilitatea să facă agitație.

Reamintim că Parlamentul de la Chișinău a anulat în luna august sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații Blocului ACUM, care au promovat acest proiect, au declarat că sistemul mixt a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și a permis fraudarea masivă a alegerilor parlamentare. În plus, deputații au adoptat modificările legislative care au vizat îmbunătățirea sistemului electoral proporțional,  legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

loading...

Citește mai departe

Politică

Comisia juridică a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Petru Jardan

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Partidului ȘOR Petru Jardan. O solicitare în acest sens a fost făcută joi de procurorul general interimar Dumitru Robu.

„Comisia juridică, numiri și imunități, urmare votării secrete, cu votul a șase deputați PRO și doi deputați CONTRA, a constatat existenţa motivelor temeinice pentru acceptarea cererii Procurorului general interimar în privința ridicării imunității deputatului în Parlament Petru Jardan”, a declarat președintele comisiei, Sergiu Litvinenco.

PE LUNG

Potrivit lui, raportul Comisiei juridice, numiri și imunități va fi prezentat Biroului Permanent care urmează să ia decizia cu privire la includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului.

Precizăm că procurorul general interimar Dumitru Robu a solicitat ieri în plenul Parlamentului ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Vladimir Cebotari pentru aplicarea acțiunilor de urmărire penală, legate de preluarea controlului asupra activelor Aeroportului Internațional Chișinău.

Parlamentul a aprobat ridicarea imunității parlamentare lui Vladimir Cebotari, iar examinarea cererii privind Petru Jardan a fost amânată pentru ședința plenară de joi, 20 septembrie.

Procuratura Generală a precizat că investigația are în vizor acțiunile unui grup de persoane din care făcea parte și deputatul Petru Jardan. Potrivit procurorilor, acesta, în perioada 2012-2014, atunci când deținea funcția de director interimar al Aeroportului Internațional Chișinău a comis abuz de serviciu, prin faptul că a creat condițiile necesare pentru concesionarea Aeroportului. Mai mult, pe când era membru al Grupului de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate al acestui parteneriat public-privat, deputatul a acționat în interesul unui grup criminal organizat și a indicat condiții de concesionare în defavoarea statului. Aceasta a inclus și păstrarea taxei de modernizare de 9 euro per pasager la plecare pentru concesionar, dar și necesitatea selectării concesionarului prin concurs închis.

loading...

Citește mai departe

Politică

Legea Procuraturii a fost modificată. Deputații au votat proiectul în a doua lectură

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Modificarea Legii Procuraturii a fost votată în două lecturi de Parlament. Potrivit modificărilor legislative, candidatul la funcția de procuror general trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

Concursul pentru funcția de procuror general va consta din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Numirea procurorului general de către președintele țării se va face la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor din rândul candidaților propuși de către Comisia constituită de Ministerul Justiției.

Comisia de concurs va consta din următorii membri: Ministrul Justiției, un fost judecător sau fost procuror cu o experiență de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător, un expert internațional cu vastă experiență în procuratură sau în domeniul anticorupție, un expert recunoscut sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societății civile. Un expert național recunoscut va fi desemnat în Comisie de către președintele Parlamentului.

Membrii Comisiei trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să aibă o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul de specialitate.

Consiliul Superior al Procurorilor va desfășura interviul candidaților propuși de Ministrul Justiției. Interviul va fi înregistrat în format video și va fi făcut public imediat după finalizarea intervievării ultimului candidat.

În cazul în care președintele va respinge candidatura selectată, Consiliul Superior al Procurorilor va restitui Comisiei de concurs lista candidaților prezentată. În urma înlăturării încălcărilor constatate, Comisia poate prezenta Consiliului Superior al Procurorilor aceeași listă sau o altă listă de candidați din rândul persoanelor care au depus dosarele pentru concurs sau poate decide reluarea preselecției candidaților.

La sesizarea Ministrului Justiției sau a președintelui țării, poate fi constituită o Comisie pentru evaluarea activității procurorului general. Evaluarea activității procurorului general va avea drept scop verificarea faptului dacă procurorul general s-a implicat ilegal în activitatea unui alt procuror sau a intervenit ilegal pe lângă alte autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea oricărei chestiuni sau comiterea unor acțiuni care afectează grav imaginea Procuraturii ori independența procurorilor.

Urmare a evaluării activității procurorului general, Comisia de evaluare va întocmi un raport motivat și va propune Consiliului Superior al Procurorilor eliberarea din funcție a acestuia.

Încetarea mandatului procurorului general are loc prin decretul președintelui, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

În funcția de adjunct al procurorului general va fi numită persoana care are o experiență de cel puțin 5 ani în funcția de procuror în ultimii 15 ani și dispune de capacități organizatorice.

Totodată, proiectul mai prevede extinderea numărului de membri ai CSP de la 12 la 15 membri.

Inițiativa a fost susținută cu voturile a 55 de deputați.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură15 ore în urmă

3 cărți pentru feminiști începători

Lectura este în prezent un soi de lux, în care moldovenii încep să se antreneze activ. Acest lucru e motivat...

Lifestyle16 ore în urmă

Configurează-ți ușa de garaj potrivită la Gunther Tore

Cota ușii de garaj în bugetul construcției unei case este de cca 0.5% în condițiile în care aportul la confort...

Ecologie18 ore în urmă

Compania Coca Cola își va vinde băutura în pet-uri din plastic reciclat din Marea Mediterană. Poziția neoficială a companiei este alta

PE SCURT Coca Cola a prezentat recent prima sticlă de probă fabricată din plastic marin recuperat și reciclat, încercând să...

Istorie19 ore în urmă

Un pic din viața femeii care a apărut pe prima copertă a revistei Playboy

PE SCURT Marilyn Monroe a fost actriță, model și un adevărat sex symbol al Americii în secolul XX. Ea a...

Ecologie19 ore în urmă

Drumurile din plastic reciclat devin o realitate în Los Angeles

PE SCURT Pentru a gestiona mai bine deșeurile de plastic, orașul american Los Angeles poartă în discuții cu Technisoil, o...

Divertisment19 ore în urmă

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

PE SCURT În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou....

Ecologie2 zile în urmă

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

PE SCURT În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă...

Advertisement

Politică

Alegeri2 zile în urmă

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

PE SCURT Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat...

Alegeri2 zile în urmă

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

PE SCURT În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza...

Alegeri3 zile în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

Externe4 zile în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică5 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031