Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

PE SCURT

În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza sistemului electoral mixt. Aceștia însă vor accede în Parlament fiind votați de un număr nesemnificativ de alegători. Astfel, după validarea scrutinului, pe circumscripția nr.48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) mandatul de parlamentar îi va reveni unui candidat care a acumulat nici o mie de voturi. În circumscripția nr. 50 (la Vest de Republica Moldova), candidatul învingător a acumulat 6 808 de voturi, în circumscripția nr. 33 (mun. Chișinău)  – 10 825 de voturi, iar în circumscripția nr. nr. 17 (Nisporeni, Strășeni) – 13 401 de voturi.

În total, cei patru deputați care vor accede în Legislativ au acumulat împreună mai puține voturi (31 943) decât, de exemplu, doar Maia Sandu (49 955) în luna februarie în circumscripția nr.50. Ceilalți deputați care au fost înlocuiți în urma acestor alegeri, au acumulat voturi după cum urmează: Andrei Năstase – 16015; Viorel Melnic – 11961; Vlad Plahotniuc – 20926.

PE LUNG

De ce au avut loc alegeri parlamentare noi?

Așadar, pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni  au fost chemați la urne nu doar pentru alegerea autorităților publice locale, dar și a patru deputați noi, în locul celor care au fost aleși în circumscripțiile uninominale pe 24 februarie, dar care au renunțat la mandat. Este vorba despre prim-ministra Maia Sandu, foștii deputați Andrei Năstase și Viorel Melnic și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă între timp actuala guvernare a anulat sistemul electoral mixt aplicat la alegerea actualei componențe a Legislativului, pe 20 octombrie cetățenii au fost chemați la urnele de vot în circumscripțiile în care cei patru, care și-au depus mandatul, au fost aleși la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Este vorba despre trei circumscripții din Republica Moldova, CEU nr. 17 (Nisporeni, Strășeni), unde în februarie 2019 a câștigat Vlad Plahotniuc, CEU nr. 33 (mun. Chișinău), unde anterior a câștigat Andrei Năstase, și CEU nr. 48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) unde a câștigat Viorel Melnic și una aflată în afara țării – CEU nr. 50 (la vest de Republica Moldova), care în februarie 2019 a fost câștigată de Maia Sandu.

Cu voturi puține, dar deputați. Cine sunt aceștia?

În circumscripţia uninominală nr. 17 Nisporeni, cele mai multe voturi –13 401– au fost acumulate de către candidatul PDM, Ghenadie Verdeş. În septembrie 2017, acesta a fost ales președinte al raionului Nisporeni, anterior deținând funcția de vicepreședinte. Este economist  și fost antreprenor.

În circumscripţia uninominală nr. 33, municipiul Chişinău, cele mai multe voturi – 10 825 – le-a obţinut Vasile Năstase, candidatul Blocului ACUM, Platforma DA și PAS. Vasile Năstase este fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. A fost deputat în primul Parlament, fiind unul din semnatarii Declarației de Independență.

În circumscripţia nr. 48, Slobozia, Tiraspol şi Bender, alegerile au fost câștigate de către candidatul PSRM, Vitalii Evtodiev, care a acumulat 909 voturi. A candidat din partea PSRM și la alegerile parlamentare din 24 februarie, însă atunci s-a clasat pe locul doi.

În circumscripţia uninominală nr. 50, la Vest de Republica Moldova, scrutinul a fost câștigat de candidatul Blocului Electoral ACUM DA PAS, Galina Sajin, care a acumulat 6808 voturi. Femeia fostă jurnalistă și e stabilită cu traiul în Italia de aproape 15 ani.

Prezența redusă la urnele de vot

Situația este generată de faptul că, spre deosebire de alegerile parlamentare ordinare, la alegerile parlamentare noi nu există prag de validare pentru participare, iar orice rezultat duce la confirmarea rezultatelor. În raport cu deputații care au câștigat anterior mandatele pe circumscripțiile uninominale respective, actualii parlamentari vor accede în forul legislativ fiind votați de un număr mai mic de alegători. Membrul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir ne-a explicat că la alegerile parlamentare noi  nu există rată de participare.

„Nu există prag de validare pentru participare. Respectiv, orice prezență la urne duce la confirmarea rezultatelor. Dacă nu se atestă încălcări de procedură.”

Datele CEC arată că în circumscripția nr. 17 s-au prezentat la urne  26 886 de alegători. Spre comparație, în februarie 2019, votul a fost exprimat de 28 921 de cetățeni.

În circumscripția nr. 33 și-au exprimat votul 24 780 de alegători, iar în februarie 2019 – 33 257 alegători.  În circumscripția nr. 48  au participat doar  1 207 de alegători, aceasta în condițiile în care la scrutinul parlamentar din luna februarie aici au fost înregistrați 18 687 alegători. 

Iar în  circumscripția nr. 50 și-au exprimat opțiunea 9 683 de cetățeni, adică de aproape cinci ori mai puțini alegători decât în februarie, când la urne au ieșit 64 281 de cetățeni.

Legalitatea și reprezentativitatea

Directorul adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, a explicat că alegerile parlamentare noi sunt legale, chiar dacă aici nu există un prag de prezență la vot cum este cel la un scrutin parlamentar obișnuit, care presupune un prag de validare de 33% plus un vot. Dar problema constă în reprezentativitate, pentru că un deputat poate fi ales, după cum prezumă circumscripția, de la 60 mii de alegători, iar altul poate să fie ales de la o mie de alegători. În rest, deputatul ales în cadrul alegerilor parlamentare noi are aceleași drepturi și obligațiuni, ca și ceilalți parlamentari.

„Când vorbești despre reprezentativitate, te gândești că unul reprezintă interesele a vreo 60 mii de alegători , iar altul a fost ales de numai 900 de alegători. Totuși, prin sistemul mixt relațiile între autoritățile centrale și cetățeni sunt mai strânse. Depinde de fiecare deputat în parte. Sistemul are și avantaje, și dezavantaje.”

Cât privește prezența redusă la urnele de vot, Victor Juc a menționat că mobilizarea din luna februarie 2019 a fost generată pe fondul fenomenului „cetățenii trebuiau să lupte cu coordonatorul alianței”. Acum a fost vorba despre alegeri parțiale, iar elanul electoral a scăzut din ritm. „Moldovenii se aprind repede, dar tot așa de repede se sting”.

În acest context Victor Juc a menționat că în procesul electoral există fenomenul flux-reflux. Exemplu elocvent a fost în România, unde în 2014 Klaus Iohannis a fost ales președinte în turul II, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale la noi, iar ulterior prezența la alegerile  parlamentare a scăzut dramatic.

Cât privește prezența redusă la urne în circumscripția nr. 48, aceasta a fost pentru că nu a avut transportarea organizată a alegătorilor. Mulți alegători nu s-au încumetat să participe, iar concurenții electorali nu au avut posibilitatea să facă agitație.

Reamintim că Parlamentul de la Chișinău a anulat în luna august sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații Blocului ACUM, care au promovat acest proiect, au declarat că sistemul mixt a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și a permis fraudarea masivă a alegerilor parlamentare. În plus, deputații au adoptat modificările legislative care au vizat îmbunătățirea sistemului electoral proporțional,  legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.