Connect with us
"
"

Politică

Cum au protestat georgienii 100 de zile

Publicat

pe

PE SCURT

Georgienii au trăit o vară de foc și au protestat încontinuu timp de aproape 100 de zile. În urma manifestațiilor zecilor de mii de oameni, mai mulți oficiali de rang înalt și-au dat demisia, iar sistemul electoral a fost schimbat.

„Cea mai mare victorie este că, până acum, partidele politice organizau proteste și cetățenii veneau la ele, acum e invers. Cetățenii organizează proteste și partidele vin la ele”, ne-a spus mândru Shota Dighmelashvili, unul dintre liderii acțiunilor stradale.

PE LUNG

Protestele au fost declanșate după ce Serghei Gavrilov, un deputat al Dumei de Stat din Federația Rusă, a participat la o conferință în Parlamentul de la Tbilisi. Acestuia i s-a permis să vorbească în limba rusă și să se așeze pe locul președintelui Parlamentului. Asta i-a nemulțumit pe georgieni care au interpretat acest comportament drept unul disprețuitor, mai ales că Rusia ocupă, în continuare, o tremie a teritoriului georgian, prin susținerea și recunoașterea regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia.

Shota Dighmelashvili este jurnalist și economist. Este editorul-șef al revistei Forbes Magazine editată în Georgia. Tânărul în vârstă de 33 de ani a participat la CampCamp 2019 – o tabără internațională axată pe comunicarea dintre  activiștii civici, desfășurată recent la Chișinău, care a adunat sute de tineri din diverse țări,  Acesta ne-a povestit cum au evoluat evenimentele din Tbilisi din această vară.

„Trebuie să știți că Georgia a tins spre integrarea în Uniunea Europeană și NATO. După schimbarea guvernului în 2012, oamenii au început să simtă că Georgia gravitează înapoi spre orbita Rusiei. La nivel retoric, președinții și premierii susțin că se îndreaptă spre vest, dar acțiunile lor demonstrează altceva. Guvernul georgian rămâne tăcut în fața agresiunii Rusiei”, explică Shota.

Mulți cetățeni ai Georgiei cred că actualul Guvern se subordonează Moscovei, iar opoziția principală, reprezentată de partidul fostului președinte Mikheil Saakashvili, este, de asemenea, compromisă.

Ce s-a schimbat în urma protestelor

După discursul lui Gavrilov din Parlamentul georgian, mii de oameni au ieșit în stradă pe 20 iunie. „Noi am postat pe Facebook evenimentul despre protest. Inițial, grupul nostru a mers să protesteze în fața hotelului în care era cazat Gavrilov. Opozitia s-a dus, însă, la Parlament. A început lupta pentru microfon. Noi am pierdut scena în acea seară. Eu am ținut un megafon pentru prima dată în mână, nu știam cum să gestionăm totul. Apoi a început confruntarea între polițiști și protestatari”, spune tânărul.

În timpul ciocnirilor violente dintre manifestanți și polițiști au fost rănite mai mult de 240 de persoane. „Guvernul i-a provocat pe protestatari.  Polițiștii au folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene. Au ochit și au tras în oameni, iar șase persoane și-au pierdut ochii”, povestește Shota. În aceeași zi, câteva sute de cetățeni au fost arestați.

Shota Dighmelashvili în timpul vizitei sale la Chișinău. Foto: Violetta Savchits

Pe 21 iunie, protestatarii au revenit în stradă. „Ne-am luat scena înapoi și am explicat partidelor de opoziție că este protestul nostru, că este unul pacifist și vom ieși în stradă pana când cerințele noastre vor fi satisfăcute”, adaugă tânărul jurnalist.

Printre cerințele manifestanților s-a numărat eliberarea celor arestați pe 21 iunie, demisia președintelui Parlamentului și schimbarea sistemului electoral de la cel mixt la cel proporțional.

Toate aceste solicitări au fost îndeplinite. Președintele Legislativului și alți oficiali de rang înalt au demisionat. În cea de-a cincea zi a protestului, autoritățile au acceptat schimbarea sistemului electoral. Persoanele arestate pe 20 iunie au fost eliberate.

„Cel mai important, este că până acum, partidele politice organizau proteste și cetățenii veneau la ele. Acum, cetățenii organizează proteste și partidele politice vin la ele. Am continuat să protestăm toată vara, aproape 100 de zile. Reprezentanții opoziției politice au urcat pe scena noastră, dar respectându-ne condițiile”, menționează Shota.

Social

Cum și de ce se protestează în lume în ultimele luni

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultima perioadă asistăm la proteste în diferite părți ale lumii – America Latină, Asia sau Europa. Motivele nemulțumirilor sunt diferite, de la scumpirea tarifelor la metrou până la modificarea Constituției, însă revendicările sunt întotdeauna aceleași – politice sau economice. Experții declară că toate protestele au la bază aceleași cauze: stagnarea clasei de mijloc, reprimarea democrației și credința că viața poate fi mai bună

Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a precizat că protestele sunt organizate în Bolivia, Chile, Hong Kong, Ecuador, Egipt, Guinea, Haiti, Irak și Liban. În plus, la începutul acestui an au fost proteste în Algeria, Honduras, Nicaragua, Malawi, Rusia, Sudan, Zimbabwe, Franța, Spania și Regatul Unit. „Există tendințe generale în rândul multor proteste: populația este înrăită și nemulțumită, în special de condițiile socio-economice, corupție, lipsa egalității și sporirea decalajului dintre bogați și săraci”, a menționat instituția.

PE LUNG

Cehia

Motivul: presupuse delapidări de fonduri europene, conflict de interese. Cerințe: demisia premierului Andrej Babis.

Cursul evenimentelor: Protestele au început încă în luna iunie. Aceasta după ce rezultatele preliminare ale unui audit al Comisiei Europene, obţinute de presa cehă, au arătat că Uniunea Europeană ar putea cere unor firme legate de Babis să ramburseze 17,4 milioane de euro şi că acesta se află în conflict de interese ca beneficiar al fondului fiduciar către care a transferat managementul holdingului său evaluat la 3,7 miliarde de euro. Duminică 17 noiembrie, protestele au fost reluate. Cel puțin 200 000 de oameni au ieșit în stradă. Manifestanții au cerut ca Babis, fondatorul partidul populist ANO şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, să demisioneze. Manifestanţii l-au acuzat de conflict de interese între poziţia sa de om de afaceri şi rolul de şef al guvernului.

Reacția autorităților: Premierul neagă acuzațiile. El a susţinut de multe ori că „nu se va restitui nimic” şi că concluziile finale ale auditului, aşteptate spre sfârşitul anului sau abia în 2020, vor dovedi că este nevinovat. El a recunoscut dreptul cetăţenilor de a protesta, dar a refuzat să demisioneze.

Franța

Motivul: creșterea prețurilor și impozitelor la combustibil, nivelul de trai scăzut. Cerințe: creșterea salariului minim, îmbunătățirea nivelului de trai, îmbunătățirea serviciilor publice din regiunile sărace.

Cursul evenimentelor: în noiembrie 2018, în Franța a început o mișcare de protest de amploare, care s-a extins ulterior și în țările vecine. Simbolul acestei mișcări au fost vestele reflectorizante galbene. În anul 2018 protestele au fost marcate de ciocniri violente dintre manifestanți și forțele de ordine. Acțiunile au continuat și în 2019, dar au devenit mai pașnice. Acestea au loc aproape în fiecare sfârșit de săptămână în țară, protestatarii organizează mitinguri pașnice, dar și blocări de drumuri. În timpul protestelor, aproximativ 11 persoane au murit, peste 4000 au fost rănite.

Reacția autorităților: guvernul francez a anulat taxa pe combustibil și a introdus un moratoriu temporar asupra creșterii prețurilor, a anulat impozitul pe orele suplimentare lucrate și pe premiile de la sfârșitul anului, a redus și impozitele pe combustibil.

Spania 

Motivul: mișcarea pentru independență a Cataloniei, anunțarea sentințelor conducătorilor acestei mișcări. Cerințe: eliberarea deținuților, obținerea independenței Cataloniei.

Cursul evenimentelor: protestele din Catalonia au început încă din toamna lui 2017, când a avut loc un referendum pentru independența regiunii din Spania. Anume atunci au început confruntările, iar guvernul spaniol a anulat temporar autonomia, a solicitat alegeri repetate și a arestat o serie de miniștri ai guvernului catalan. În toamna lui 2019, instanțele au anunțat sentințele miniștrilor catalani închiși, ceea ce a provocat un alt val de proteste în regiune. Protestatarii blochează drumurile și aeroporturile și organizează greve. În octombrie, aproximativ 600 de activiști și 400 de polițiști au fost răniți în confruntări în timpul mitingurilor și aproape 300 au fost arestați.

Reacția autorităților: guvernul spaniol, ca și până acum, continuă să insiste asupra integrității teritoriale a țării și neagă independența regiunii, declarând că aceasta are deja o autonomie destul de largă în Spania.

Hong Kong

Motivul: Legea extrădării, care permitea extrădarea cetățenilor reținuți în China. Cerințe: revocarea completă a legii, eliberarea tuturor deținuților, schimbarea sistemului electoral, demisia șefului regiunii, Carrie Lam.

Cursul evenimentelor: protestele din Hong Kong au început în primăvara lui 2019 și au luat amploare în timpul verii. Treptat, protestele s-au transformat într-o adevărată luptă stradală între între protestatari și forțele de ordine. Manifestanții folosesc o serie de tactici de sabotaj – de la imprevizibilitatea marșurilor lor până la „orbirea” camerelor de supraveghere cu lasere, acoperirea fețele. În același timp, au loc confruntări directe dintre protestatari și organele de forță. Este interesant că, în timpul protestelor, niciunul dintre protestatari nu a murit, dar au fost înregistrate cel puțin 9 decese asociate cu protestele – oamenii s-au sinucis. Peste 2 mii de oameni au fost răniți și aproximativ 2,5 mii au fost arestați.

Reacția autorităților: legea extrădării a fost eliminată complet de pe ordinea de zi, iar poliția a refuzat să numească protestele drept „revolte”. Cu toate acestea, șeful regiunii, Carry Lam nu intenționează să demisioneze, iar forțele de ordine continuă să facă presiuni asupra protestatarilor, în special, a fost adoptată o stare de urgență care interzice utilizarea măștilor.

Irak

Motivul: corupția, salariile mici, nivelul scăzut al serviciilor publice. Cerințe: derularea unor reforme sociale, îmbunătățirea nivelului de trai.

Cursul evenimentelor: protestele au început în multe orașe ale Irakului la începutul lunii octombrie, dar s-au transformat imediat în confruntări sângeroase pe străzi. Cele mai mari au avut loc în Bagdad. Armata irakiană a început să disperseze cu brutalitate protestatarii și să-i împuște. În confruntări au fost ucise mai mult de 260 de persoane, iar peste 12 mii de persoane au fost rănite. La mijlocul lunii, protestele s-au oprit temporar, dar la sfârșitul lunii octombrie au izbucnit din nou cu o forță și mai mare.

Reacția autorităților: de la începutul protestelor, premierul țării Adel Abdul Mahdi a refuzat să facă concesii protestatarilor, precum și să înceapă un dialog cu aceștia. Cu toate acestea, pe 7 octombrie, guvernul irakian a decis să îndeplinească cerințele oamenilor și a început prima etapă a unui program social pe scară largă. Mahdi a spus că violența în stradă au fost „reciproce”. Potrivit acestuia, cei care au murit în timpul protestelor vor fi considerați „martiri”, iar familiile lor vor primi plăți de la stat. La sfârșitul lunii octombrie, termenul pentru reforme s-a încheiat, anunțat de unul dintre liderii spirituali ai irakienilor și, prin urmare, protestele au continuat din nou.

Liban

Motivul: corupția, șomajul, noile taxe pentru utilizarea WhatsApp. Cerințe: reforma profundă a statului și schimbarea clasei politice

Cursul evenimentelor: în noaptea de 17 octombrie, aproximativ o sută de activiști au început să blocheze străzile din Beirut. După puțin timp, numărul protestatarilor a crescut, iar manifestațiile au început să fie organizate și în alte regiuni din Liban. Protestele libanezilor nu au mai putut fi oprite pe fondul tensiunilor crescânde cauzate de deprecierea continuă a monedei naționale față de dolarul american. Oamenii au blocat secțiile de poliție și au avut loc confruntări cu forțele de ordine. În timpul protestelor, 70 de persoane au fost arestate, dar a doua zi au fost eliberate.

Reacția autorităților: Guvernul a retras propunerea ca fiecare utilizator al aplicației de mesagerie Whatsappsă să plătească o taxă de 6 dolari pe lună, iar primul ministru Saad Hariri și-a dat demisia.

Bolivia

Motivul: suspiciunea de falsificare a rezultatelor alegerilor de către președintele Evo Morales. Cerințe: revizuirea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, demisia președintelui, schimbarea sistemului electoral.

Cursul evenimentelor: Pe 20 octombrie au avut loc alegeri prezidențiale. Conform primelor date, a devenit clar că Morales nu a putut câștiga din primul tur. Cu toate acestea, potrivit legislației locale, candidatul devine președinte dacă diferența dintre primul și al doilea clasat este mai mare de 10%, iar câștigătorul obține mai mult de 40%. După procesarea a 98,09% din buletinele de vot, Morales a primit 46,77% din voturi, iar oponentul său Mesa – 36,75%. Astfel, actualul președinte al Boliviei și-a depășit concurentul cu 10,02%. Oamenii s-au arătat însă nemulțumiți pentru că comisia electorală a țării a arătat după procesarea a aproape 84% din voturi 45,3% pentru Morales și 38,2% pentru contracandidatul său. Ulterior, numărarea s-a oprit și nu a fost actualizată aproape o zi întreagă. După o zi organul electoral a arătat avantajul lui Morales. Acest lucru a provocat suspiciunea de falsificare a voturilor. Potrivit guvernului, două persoane au murit în timpul protestelor.

Reacția autorităților: la 31 octombrie, Morales a declarat că este de acord să efectueze un audit al rezultatelor votării. Procesul va dura 12 zile. Morales a menționat că, în cazul încălcărilor identificate, este gata să organizeze un al doilea tur de alegeri.

Georgia

Motivul: remanierile guvernamentale și modificarea Constituției. Cerințe: înlocuirea sistemului electoral mixt cu cel proporțional.

Cursul evenimentelor: Protestele au început încă pe 20 iunie după ce la deschiderea sesiunii Adunării Interparlamentară Ortodoxă, ce a avut loc în parlamentul Georgiei, deputatul rus Serghei Gavrilov a ocupat fotoliul președintelui Parlamentului din Georgia. Aceasta a provocat critici puternice din partea opoziției. Manifestanții au încercat să dea buzna în clădirea Parlamentului, iar, ulterior, și la sediul partidului de guvernare. Poliția i-a oprit cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Ulterior, protestele au fost reluate după ce parlamentul georgian nu a votat reforma electorală, conform căruia următoarele alegeri urmau să fie organizate  conform sistemului proporțional. Pe 17 noiembrie protestele au fost reluate , iar oamenii au instalat lanțuri cu lacăte pe porțile clădirii parlamentului.

Reacția autorităților: După mitingurile din iunie, președintele Parlamentului Georgiei, Irakli Kobakhidze, și-a dat demisia. Apoi, partidul de guvernământ „Visul Georgiei” a promis că va organiza alegeri parlamentare în octombrie 2020 în conformitate cu sistemul proporțional.

Chile

Motivul: scumpirea biletelor de transport și nivelul scăzut de trai. Cerințe: creșterea nivelului de viață, demisia președintelui Sebastian Pinhera, reforme în domeniul educației și sănătății și modificarea Constituției.

Cursul evenimentelor: totul a început pe 14 octombrie, după ce tinerii din Santiago au început să protesteze împotriva scumpirii prețurilor de metrou cu 30 de pesos (0,04 dolari SUA). Ei au început să intre în metrou fără să plătească, iar după ce erau reținuți de polițiști au început confruntările. Protestatarii au capturat aproape toate stațiile de metrou. De asemenea, protestele s-au răspândit și în alte orașe ale țării. La sfârșitul lunii octombrie, peste un milion de oameni au ieșit pe străzile din Santiago. În confruntările cu ofițerii de ordine, cel puțin 20 de persoane au fost ucise, peste 2 500 au fost rănite și peste 5 000 au fost arestați.

Reacția autorităților: în 16 regiuni din Chile a fost declarată stare de urgență. Președintele a fost de acord să fie realizate un șir de reforme, dar a refuzat să demisioneze. Pe 28 octombrie, Pinhera a concediat 8 miniștri din guvern, inclusiv ministrul de Interne.

Citește mai departe

Social

Emisiunea Moldova.org: Cum vorbim despre … proteste?

Publicat

pe

PE SCURT

Moldova.org a lansat astăzi, 24 iunie, o serie de emisiuni în care părinții, bunicii sau copiii vor vorbi și explica unor altora ce este toleranța, cum au loc protestele, despre feminism, Transnistria, democrație și alte subiecte actuale.

PE LUNG

Prima emisiune este despre proteste. Invitate sunt actrița Marcela Nistor și bunica sa Tamara Bârcă.

Bunica Tamara Bârcă nu a fost niciodată la niciun protest, pentru că, spune ea, „este dezamăgită”. Nepoata ei participă deseori la proteste, fie acasă sau peste hotarele țării.

Marcela ar merge cu bunica ei la un protest pentru susținerea tinerilor, sau un protest împotriva unei decizii, sau pentru mărirea pensiei. Ce o motivează pe Marcela să protesteze și de ce bunica ei gândește diferit, vedeți în emisiunea „Cum vorbim despre…?”.

Emisiunea „Cum vorbim despre..?” va avea șapte episoade. Emisiunile vor ajuta publicul să înțeleagă importanța lansării discuțiilor pe teme de interes public în familie. Vor ajuta adulții să găsească timp și să se pregătească cu informații pentru ca cei mici, dar și bătrânii din familia lor să înțeleagă mai ușor termenii vagi din spațiul public și să îi responsabilizeze să devină cetățeni implicați, să aleagă sursele de informare și să pună la îndoială informațiile pe care le obțin prin intermediul presei politizate.

Acest proiect este susținut de Internews Moldova.

Citește mai departe

Politică

Amnesty International Moldova îndeamnă toate autoritățile statului să respecte normele de drept și să nu comită abuzuri

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Amnesty International Moldova îndeamnă toate autoritățile statului să respecte normele de drept și convențiile internaționale și să nu comită abuzuri. Ei se arată îngrijorați de intimidările la care au fost supuși recent jurnaliștii și unii reprezentanți ai partidelor parlamentare.

PE LUNG

„Considerăm alarmantă inacțiunea forțelor de ordine față de intimidarea mass-mediei de către persoanele prezente în fața instituțiilor publiceCa urmare a ultimelor evenimente legate de ședințele Parlamentului Republicii Moldova, Amnesty International Moldova îndeamnă partidele politice și reprezentanții organelor de drept să evite cu orice preț destabilizarea situației sociale și politice din țară. Facem apel către forțele de apărare a ordinii de drept să nu tolereze comportamentul agresiv față de jurnaliști și să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”, susține organizația.

Amintim că ieri, 8 iunie, a fost creată majoritate parlamentară și numirea noului Guvern. Aceste acțiuni ale deputaților PSRM și ale Blocului ACUM au nemulțumit pe democrați, care au adus în fața Parlamentului câteva mii de oameni, care aruncau cuvinte necenzurate jurnaliștilor care lucrau. Mai mult, toate deciziile luate de deputați au fost declarate de către judecătorii Curții Constituționale drept acțiuni ilegale.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură3 ore în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

EcologieO zi în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din MoldovaO zi în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social2 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură2 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură2 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Cultură3 zile în urmă

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

PoliticăO săptămână în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829