Chişinăul şi Bucureşti-ul şi-au stabilit planuri ambiţioase de relansare a relaţiilor bilaterale
Finalizarea proiectelor de interconexiune energetică, construirea unei conducte de gaze până la Iaşi, atragerea fondurilor europene din cadrul Parteneriatului Estic, revenirea la negocierea a 12 acorduri interguvernamentale, recunoaştere diplomelor româneşti, reconstrucţia podurilor peste Prut – acestea sunt principalele angajamente pe care şi le-au asumat preşedinţii Republicii Moldova şi României.
În prima zi a vizitei sale oficiale la Chişinău preşedintele României Traian Băsescu a avut o întrevedere cu omologul său moldovean Mihai Ghimpu, a participat la şedinţa celor două delegaţii, după care cei doi preşedinţi au susţinut o conferinţă de presă. (Textul integral al conferinţei de presă îl puteţi găsi pe siteul Preşedinţiei Române)
În debutul conferinţei de presă preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru că a dat curs invitaţiei şi a sosit la Chişinău. Mihai Ghimpu a spus că au fost discutate mai multe probleme şi că sunt toate premisele pentru a le soluţiona.
„Chiar dacă anterior s-au acumulat multe tensiuni, astăzi nu există probleme care să nu poată fi soluţionate de puterea de la Chişinău şi cea de la Bucureşti. Avem acelaşi sânge, aceeaşi cultură şi nimeni nu poate spune fraţilor cum să traiască", a menţionat Mihai Ghimpu.
În context, Ghimpu a amintit infrastructura foarte proastă, care necesită investiţii masive inclusiv din fonduri europene, lipsa de investiţii româneşti, dar şi lipsa de poduri peste Prut. „Înainte de război erau 40-45 de poduri. Astăzi, Acordul de mic trafic la frontieră nu poate funcţiona pe deplin pentru că oamenii trebuie să se deplaseze la sute de kilometri pentru a trece Prutul", a spus Ghimpu.
„Am avut probleme cu investiţiile. Sper că odată ce la putere sunt partide ce creează condiţii pentru toţi agenţii economici, investitorii români vor veni în RM", a spus Ghimpu.
Preşedintele moldovean a spus că a fost discutată şi problema cetăţeniei. "Acest proces a decurs greu, acum urmează să se desfăşoare mai uşor. Am discutat problema forţei de muncă a cetăţenilor moldoveni în România. Ar fi bine să avem un acord de protecţie socială cu România", a menţionat Ghimpu.
Potrivit lui Ghimpu a fost discutată criza gazelor şi energiei electrice. „Am vorbit despre un acord despre recunoaştere studiilor, deschiderea filialelor universitare din România în RM şi invers", a menţionat preşedintele moldovean.
„Întâlnirea a fost binevenită şi va permite soluţionarea problemelor din relaţiile noastre", a declarat Ghimpu.
La rândul său, preşedintele Băsescu a mulţumit cetăţenilor moldoveni şi români care au votat în proporţie de peste 90% în alegerile prezidenţiale din România, votul cărora a fost extrem de important.
Traian Băsescu a spus că a avut discuţii şi cu liderii AIE, miniştrii din cabinetul în exerciţiu. Astfel, în cadrul discuţiilor s-a convenit semnarea în regim de urgenţă a unui acord de parteneriat pentru integrarea RM în UE. „Acest proces trebuie parcurs suficient de rapid pentru ca RM să poată fi inclusă în grupul ţărilor din Balcanii de Vest", a spus Băsescu.
România nu va semna niciodată un Tratat care să redefinească frontiera cu Moldova
Preşedintele român a mai declarat că în cadrul întrevederii cu omologul său moldovean a fost convenit asupra semnării cât mai rapide a unui acord de parteneriat pentru integrarea Moldovei în UE, pentru a grăbi acest proces. „Acest proces trebuie parcurs suficient de rapid pentru ca Republica Moldova să poată fi inclusă în grupul ţărilor Balcanilor de Vest", a menţionat Băsescu.
„Am discutat celebrul tratat de frontieră cum era numit anterior la Chişinău. Aici aş vrea să fiu extrem de deschis. România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre RM şi România. România a recunoscut frontiera RM aşa cum ea a fost moştenită de la URSS. Din acest punct de vedere România este de acord să semneze un acord privind regimul de frontieră", a declarat Traian Băsescu.
El a precizat că aceasta este necesar pentru a aduce modul de trecere a cetăţenilor RM la standardele UE, care sunt mult mai avantajoase pentru RM.
Referindu-se la Tratatul de mic trafic la frontieră, Băsescu a spus că acesta a fost promulgat şi va intra în funcţiune nu mai târziu de 31 martie curent. Până atunci, trebuie pregătite permisele de mic trafic şi trebuie deschise consulatele de la Bălţi şi Cahul. În acest context preşedintele moldovean Mihai Ghimpu a menţionat că România şi-a exprimat disponibilitatea de a mai deschide un consulat, în cazul în care cele două consulate nu vor face faţă solicitărilor.
În 2009 România a acordat cetăţenia româna pentru 20 mii de moldoveni
Traian Băsescu a declarat că în anul trecut au fost procesate 20 mii de dosare pentru redobândirea cetăţeniei române persoanelor care au pierdut cetăţenia forţat. Potrivit lui, 14 mii de cetăţeni moldoveni au primit deja cetăţenia, iar restul sunt programaţi să depună jurământul.
Traian Băsescu a anunţat că vineri, 29 ianuarie, guvernul român urmează să adopte o ordonanţă de urgenţă, prin care va fi înfiinţată Agenţia specială pentru acordarea cetăţeniei. Agenţia va avea sediul central la Bucureşti cinci oficii teritoriale la Iaşi, Galaţi, Suceava, Cluj şi Timişoara.
Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că odată cu înfiinţarea noii agenţii, viteza de procesare a dosarelor va creşte. Preşedintele României a menţionat că modificările operate obligă acordarea cetăţeniei române în termen de 5 luni pentru cei care au pierdut cetăţenia în mod abuziv.
Potrivit lui, problema ţine de dosarele care au fost depuse până la aprobarea acestor modificări. În această ordine de idei, preşedintele României a spus că Ministerul Justiţiei şi-a luat angajamentul ca până la 30 iunie curent să proceseze toate dosarele depuse la finele anilor 90 începutul anilor 2000.
Proiecte economice
Preşedintele României a spus că în acest sens există câteva proiecte prioritare: primul este LEA Fălciu-Goteşt, care ar putea fi pusă în funcţiune până a finele anului curent. Băsescu a spus că pe teritoriul României, pe o distanţă de 28,3 km, linia este terminată, iar în cursul acestui an ea va fi construită şi pe teritoriul Republicii Moldova. „Costurile de conectare ni le asumam noi, pentru ca sistemul energetic moldovenesc să fie conectat cu cel al României", a spus Băsescu, precizând că România îşi asumă responsabilitatea de a găsi surse de finanţare din bani europeni pentru a acoperi necesarul de 30 milioane euro pentru acest proiect.
Un alt proiect menţionat de preşedintele român este construcţia gazoductului Dochia-Ungheni-Iaşi, astfel ca şi transportul de gaze pe conductă să fie cuplat cu cel din RM. Finanţarea acestui proiect urmează a fi obţinută pe linia Partenetiatului Estic.
100 mil. euro pentru Moldova
În plus, Bucureştiul a decis alocarea unui sprijin financiar nerambur pe patru ani de 100 milioane euro în perioada 2010-2013. Banii vor veni în patru tranşe anuale şi vor fi destinaţi proiectelor de infrastructură în educaţie şi unor proiecte de importanţă locală. Finanţarea va fi acordată în baza unui acord cu respectarea standardelor internaţionale, a spus Băsescu.
Numărul burselor de studii pentru moldoveni va fi majorat
Şeful statului român a anunţat şi deblocarea negocierilor pentru perfectarea unui cadru juridic modern adaptat la normele europene între Republica Moldova şi România, îngheţate în perioada guvernării comuniste. „La un moment dat a fost îngheţată negocierea a 12 acorduri bilaterale prin care România a dorit să creeze un cadru juridic moldo-român conform standardelor europene. Astăzi s-a convenit reluarea lucrului asupra acestor documente, care sunt în primul rând în favoarea cetăţenilor moldoveni, dar şi a celor români", a spus Băsescu.
„Extrem de important mi se pare Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a diplomelor. În perioada următoare vom analiza şi posibilitatea de a mări numărul de bursieri moldoveni în universităţile din România", a mai adăugat şeful statului român.
Băsescu pledează pentru implicarea mai activă a UE în soluţionarea conflictului transnistrean
Traian Băsescu a declarat că România a susţinut şi va susţine integritatea şi suveranitatea Moldovei. Totodată, el a menţionat că prezenţa trupelor militare ruse pe teritoriul Moldovei nu reprezintă un factor de natură să contribuie la soluţionarea problemei transnistrene.
„Într-un conflict care a fost îngheţat de atâta timp, cred că UE şi SUA trebuie să aibă un rol mai important", a spus Băsescu.
Întrebat dacă sprijină nu doar apropierea Republicii Moldova de UE, dar şi de NATO, Băsescu a spus că Bucureştiul va sprijini Moldova în tot ceea ce face şi nu va vorbi despre lucruri care Chişinăul nu şi le doreşte sau asupra cărora are un alt punct de vedere. „Acum la Chişinău se află la putere o Alianţă care afirmă ca principal obiectiv avansarea către UE. Dacă vreodată o să aflăm că la Chişinău s-a adoptat soluţia spre NATO, o vom susţine", a precizat preşedintele român.
La rândul său, Mihai Ghimpu a spus că cele patru partide constituante ale Alianţei pentru Integrarea Europeană au convenit, în calitate de soluţie consensuală, să se axeze pe obiectivele reducerii sărăciei şi aderării la UE, iar programul de guvernare nu prevede aderarea la NATO. „Dacă între timp va apărea un at obiectiv, vom discuta împrepună pentru a lua o decizie în acest sens", a spus Ghimpu.
În final, Traian Băsescu a felicitat guvernarea de la Chişinău pentru lansarea negocierilor cu UE pe marginea Acordului de asociere şi a amintit faptul că la 25 ianuarie a avut loc prima reuniune a grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova. „A fost primă acţiune de sprijin a Republicii Moldova pentru lansarea sa într-un proces de integrare europeană, acţiune prezidetă de România şi Franţa şi la care au participat 16 din cele 27 ţări UE – sperăm că pe viitor vor fi şi mai multe şi numărul susţinătorilor din interiorul UE a vectorului european al Chişinăului se va apropia de 27", a mai spus Traian Băsescu.
Pe parcursul zilei de miercuri Traian Băsescu se va mai întâlni cu premierul Vlad Filat, primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă, liderii partidelor parlamentare, iar joi va merge la Universitatea din Cahul şi va vizita consulatul României din această localitate.
