Vladimir Voronin a refuzat să se întâlnească cu delegaţia Parlamentului European
„Această misiune a fost deosebit de dificilă deoarece nu ne-am putut imagina cât de multe acţiuni de violenţă s-au întâmplat în Republica Moldova”, a declarat şefa delegaţiei Parlamentului European, Marianne Mikko, în urma vizitei efectuate la Chişinău. “Ne-am întâlnit cu mai multe persoane care ne-au relatat despre “coridorul morţii”, unde tinerii erau bătuţi cu bestialitate până îşi pierdeau cunoştinţa. Am văzut imagini cu mâini şi picioare rupte. Am văzut chiar şi minori bătuţi. Este ceva ce nu poate fi redat în cuvinte”, a menţionat un alt membru al delegaţiei PE, Karin Resetarits. Europarlamentarul şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu lipsa unei reacţii oficiale din partea autorităţilor de la Chişinău faţă de cazurile menţionate.
Delegaţia Parlamentului European din care au făcut parte preşedintele Comisiei de cooperare UE-Republica Moldova din PE, estona Marianne Mikko, eurodeputatul francez Marie Anne Isler Beguin, austriaca Karin Resetarits, şi europarlamentarul român Marian Jean Marinescu au întreprins o vizită la Chişinău în perioada 25 – 28 aprilie pentru a se documenta cu privire la evenimentele postelectorale care au avut loc în capitala R. Moldova.
Eurodeputaţii au vizitat Ministerul Justiţiei şi al Afacerilor Interne, Comisariatul Municipal de poliţie, penitenciarul nr. 13, Comisia Electorală Centrală, au avut o întâlnire cu conducerea Parlamentului, a Procuraturii, au discutat cu reprezentanţii mass-media şi cu circa 80 de persoane reţinute şi maltratate de poliţie. Şefa delegaţiei PE, Marianne Mikko, a declarat că deşi a solicitat o întrevedere cu preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, acesta a refuzat să se întâlnească cu eurodeputaţii, pe motiv că nu dispune de timp.
Poziţia membrilor delegaţiei Parlamentului European în urma celor auzite şi văzute e că Uniunea Europeană ar trebui să adopte o atitudine mai dură faţă de Republica Moldova. „Moldova a încercat cu paşi mici, dar siguri să se apropie de standardele europene în ceea ce priveşte democraţia şi drepturile omului, însă evenimentele din ultimele săptămâni arată că RM nu mai acordă atenţia necesară valorilor europene. În numele Parlamentului European, condamnăm acţiunile de violenţă şi brutalitate asupra persoanelor care şi-au exprimat opţiunile”, a subliniat Marianne Mikko.
„Dacă în ţara mea s-ar fi întâmplat astfel de lucruri, şeful poliţiei, precum şi conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi-ar fi dat demisia”
Marie-Anne Isler Beguin, a declarat, la încheierea vizitei, că structurile europene trebuie să devină mai exigente cu autorităţile de la Chişinău, mai ales la capitolul respectarea drepturilor omului. Totodată, europarlamentarul Karin Resetarits a declarat că dacă în ţara sa s-ar fi întâmplat astfel de lucruri, şeful poliţiei, precum şi conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi-ar fi dat demisia. Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a reiterat necesitatea unei atitudini mai ferme a UE în raport cu R.Moldova: “Nepedepsirea celor care se fac vinovaţi de situaţia creată nu va face bine instituţiilor statului şi nici imaginii R.Moldova în general”, a spus el.
“De cinci ani de când monitorizez evoluţiile în R.Moldova, am avut uneori impresia că autorităţile de la Chişinău cred că Europa este naivă, dar nu este aşa”, a spus şefa delegaţiei PE, Marianne Mikko. Aceasta a lăsat să se înţeleagă că, după cele întâmplate în RM, în relaţiile moldo-comunitare vor fi necesare anumite condiţionări.
În urma acestei vizite, Thomas Hammarberg, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a cerut autorităţilor de la Chişinău să clarifice responsabilitatea poliţiştilor şi superiorilor acestora în cazurile de maltratare a participanţilor la proteste. Un comunicat de presă al Consiliului Europei constată că în urma acţiunilor de protest la Chişinău au fost arestate peste 300 de persoane. Un număr important dintre acestea au fost supuse relelor tratamente din partea poliţiei, unele din ele fiind grave. Comisarul a discutat cu persoane care au fost lipsite de libertate în legătură cu protestele şi violenţele postelectorale. Cei arestaţi au spus că au fost bătuţi în timpul reţinerii, transportării şi în cadrul comisariatelor de poliţie, inclusiv în timpul interogărilor.
Comisarul notează că, deşi majoritatea protestatarilor a demonstrat paşnic, unii protestatari au recurs la violenţă şi au comis acte de vandalism. Măsurile luate însă pentru a opri tulburările în masă s-au dovedit a fi foarte ineficiente. Dosarele studiate de expertul medical al Comisarului conţineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care au fost supuse relelor tratamente în cadrul comisariatelor de poliţie. Proporţia şi severitatea acestor maltratări este demonstrată şi de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgenţă din Chişinău, dintre care 24 au fost spitalizate. Potrivit Ministerului de Interne şi Procurorului General, către 28 aprilie, erau investigate 50 de plângeri cu privire la maltratare, iar în privinţa unui caz a fost iniţiată o cercetare penală.
Un raport complet al Comisarului urmează a fi elaborat şi remis guvernului moldovean pentru comentarii, după care va fi făcut public, se spune în comunicatul de presă al Consiliului Europei.
