Consens parlamentar in activitate legislativa curenta

Sergiu Grosu

La 4 aprilie 2006 s-a implinit un an de la alegerea lui Vladimir Voronin pentru un nou mandat de Presedinte al Republicii Moldova, moment de referinta pentru perioada ce a urmat, denumita tot mai des "perioada a consensului politic intre unele formatiuni parlamentare". Un an de zile constituie un bun prilej pentru totalizarea rezultatelor de catre fiecare din partile implicate in colaborare, de catre opozantii procesului si de observatorii independenti. Chiar derularea recenta (in lunile martie si aprilie) a evenimentelor din Parlament permite anumite concluzii referitoare la starea consensului parlamentar, care se pare ca oscileaza de la "Status Quo" spre "progres selectiv".

Constatam ca consensul politic stabilit de la bun inceput intre PCRM, PPCD, PDM si PSL a dat unele rupturi, de la grupul initial distantindu-se, se pare ca definitiv, cei trei deputati social-liberali (momentul de cotitura a fost lansarea ideii "impeachment-ului Presedintelui", dupa care a urmat "regretarea votului din 4 aprilie", o serie de declaratii dure la adresa guvernarii si a PCRM in parte). Partidul Democrat, conform traditionalei sale pozitii, nu scapa momentul de a critica anumite decizii ale majoritarilor, declarind insa de mai multe ori ca "va sustine decizia, dar are anumite propuneri", si tot mai rar se fac auzite solicitarile PDM despre reformarea PCRM, renuntarea lui Vladimir Voronin la functia politica de partid. PPCD ramine cel mai fidel membru al coalitiei, atit in virtutea faptului ca anumite reforme propuse initial nu au fost inca realizate, cit si pentru a demonstra opiniei publice interne si internationale viabilitatea consensului, utilitatea lui pentru promovarea reformelor democratice. PPCD nu uita insa sa mentioneze ca parteneriatul este legat de chestiuni politice majore, de relatiile din Parlament si cu Presedintele tarii, in timp ce Guvernul si politica acestuia este calificata "a voastra".

in ultimul timp, partenerilor traditionali li se alatura fosti membri ai AMN, care astazi se proclama "deputati independenti" afiliati intr-un grup coordonat de Dumitru Braghis. Scaderea amplorii declaratiilor critice la adresa guvernarii si recenta numire a Lidiei Gutu in importanta functie diplomatica si politica de Ambasador la Bucuresti, releva stabilirea anumitor puncte de tangenta intre membrii grupului respectiv si majoritatea parlamentara (sau mai bine spus, cu conducerea majoritatii parlamentare).

Fractiunea AMN, care a pierdut jumatate din membrii cu care a intrat in Parlament, a ramas in aceeasi "opozitie activa", iar cu prilejul implinirii unui an de la alegerile din martie 2005 a devenit chiar si mai activa, incercind organizarea unor manifestatii de protest, insa de o amploare scazuta sau nereusite din cauza legislatiei necorespunzatoare standardelor europene si a abuzurilor autoritatilor1.

Citeva evenimente de ultima ora si modul in care sint dezbatute in Parlament anumite chestiuni denota o apropiere tot mai mare intre partenerii initiali din coalitie si chiar existenta unei rivalitati, a concurentei intre reprezentantii opozitiei constructive pentru dreptul de a promova decizii si politici.

Un prim element interesant este aparitia Hotaririi Guvernului din 3 aprilie 2006, prin care Valentina Cusnir, deputat al fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Decmorat, este numita in functia de vicedirector general al Agentiei Agroindustriale "Moldova -Vin". Conform Constitutiei si Legii despre statutul deputatului in Parlament, calitatea de deputat este incompatibila cu orice alta functie retribuita, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice, prin urmare, in termen de o luna, Cusnir ar trebui sa renunte la mandat (sau la noua functia in care a fost numita). Valentina Cusnir este astfel primul deputat din partea PPCD promovat in functie publica din cadrul executivului, fapt care, intr-o anumita masura, poate da temei presupunerilor despre participarea PPCD la guvernare, chiar daca aceasta fractiune nu a acordat initial vot de incredere Guvernului si liderii ei se distanteaza public de politica executivului. Alte functii de adjuncti obtinute de PPCD in cadrul unor institutii centrale independente (Curtea de Conturi, CEC) pot fi explicate prin necesitatea controlului si pregatirea cadrelor, dar detinerea unei functii tehnice, in cadrul unui departament care, desi nu promoveaza politici importante, este totusi in centrul atentiei datorita domeniului economic patronat si a proiectelor lansate (Festivalul Vinului, Orasul Vinului, noua Lege a viei si vinului, Programul de dezvoltare a vinificatiei) nu poate fi explicata prin intentii de supraveghere, constituind o implicare directa.

Deputatii au decis formarea unei Comisii speciale pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale. Documentul este aprobat in scopul executarii Programului calendaristic al actiunilor legislative pentru realizarea recomandarilor din Rezolutia si Recomandarile Consiliului Europei, in componenta Comisiei fiind inclusi deputati din toate fractiunile, dar si ai grupurilor parlamentare neafiliate unor fractiuni. La examinarea proiectului a fost interesant sa observam reactiile majoritatii parlamentare si ale deputatilor din alte fractiuni, vizavi de includerea in componenta Comisiei a lui Oleg Serebrian. Desi a constatat ca nu exista impedimente pentru asemenea decizie, Presedintele Parlamentului nu a scapat momentul de a preciza ca in cadrul consensului politic initial, Serebrian a avut sarcina de coordonare a grupului pentru elaborarea propunerilor de perfectionare a legislatiei din domeniul administratiei publice locale, dar acest grup nu a produs nimic.

La o saptamina dupa formarea "prin consens" a Comisiei sus-numite, majoritatea parlamentara in persoana fractiunii PCRM voteaza, a treia oara de una singura si in pofida obiectiilor celorlalte formatiuni, Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern, prin care se dispune crearea Ministerului administratiei publice locale. Legea a fost modificata partial la propunerea sefului statului, care a solicitat excluderea comasarii in cadrul noii institutii a actualei Agentii pentru Dezvoltare Regionala, aceasta raminind in calitate de organ responsabil pentru implementarea programelor nationale in domeniul constructiilor, aprovizionarii cu apa si imbunatatire a infrastructurii. La examinarea Legii nu s-a mai discutat despre faptul daca structura si atributiile noului minister vor face obiectul examinarii in cadrul Comisiei speciale pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale, a carei activitate ar putea finaliza concomitent cu activitatea de creare a noii structuri guvernamentale2. Conform reprezentantilor opozitiei "constructive" si a celei "active", crearea ministerului fara ca acesta sa aiba in componenta sa structuri responsabile de dezvoltarea teritoriului constituie inca un element negativ, care este pus in seama intereselor lobbyste ale unor apropiati ai partidului de guvernamint. in luarea de cuvint pe marginea legii respective, presedintele AMN Serafim Urechean a acuzat ca prin intermediul Agentiei responsabile de constructii sint promovate interese politice si economice ale g! uvernari i, persoanele din conducerea Agentiei fiind apropiate conducerii PCRM si obtinind astfel pastrarea atributiilor sale birocratice, in detrimentul promovarii intereselor legitime ale teritoriilor.

Dezbateri aprinse intre majoritatea parlamentara si membrii celorlalte formatiuni au fost atestate si la examinarea Legii privind scutirea de TVA a lucrarilor de expertiza tehnica, prospectiuni, proiectare, constructie si restaurare efectuate la manastirea Curchi. in prezent Legea acorda scutiri pentru patru obiecte: Complexul monastic Capriana; Centrul de copii din satul Pirita, raionul Dubasari; Complexul muzeal "Orheiul Vechi" si Monumentul ostasilor cazuti in anul 1992 in lupta pentru independenta si integritatea Republicii Moldova din orasul Cantemir, raionul Cantemir. Deputatii din fractiunile parlamentare ale PPCD, AMN si PDM au propus modificarea Legii in sensul extinderii sferei ei de actiune asupra tuturor lacaselor de cult aflate in constructie sau reconstructie. Majoritatea parlamentara nu a acceptat aceste propuneri, fapt care a determinat pe unii reprezentanti ai opozitiei sa acuze guvernarea de sustinerea doar a unui cult anume, cel al Mitropoliei Moldovei. Dupa dezbateri aprinse s-a convenit ca urmeaza a fi intocmita o lista a tuturor obiectelor de cult aflate in proces de constructie sau reparatie, astfel ca sa fie elaborata o initiativa legislativa speciala despre scutirea de taxe a lucrarilor respective. Experti in domeniu considera incerta perspectiva adoptarii unei astfel de legi, in virtutea faptului ca, in cele mai multe cazuri, lucrarile de reconstructie nu au un caracter ordonat, oficial, cu tinere stricta a evidentei fiscale, sumele fiind acumulate si gestionate de clerici care nu sint asistati de servicii contabile adecvate. in consecinta, reiesind si din faptul ca Legea completata de Parlament stipuleaza expres scutirea de TVA doar "in limita mijloacelor banesti donate", extinderea prevederilor ei va fi putin probabila, in calitate de contraargument putind fi utilizate consideratii generale despre "combaterea evaziunilor fiscale", "pierderea de acumulari in buget" etc.

Reprezentantii majoritatii parlamentare au votat in prima lectura proiectul legii pentru completarea unor acte legislative vizind activitatea operativa de investigatii. Documentul propune stabilirea unor drepturi suplimentare pentru organele abilitate cu atributii operative de investigatii, obligarea intreprinderilor care presteaza servicii de posta si toate tipurile de servicii de telecomunicatii sa acorde posibilitati de accesare a continutului informatiilor transmise, sa acorde alte tipuri de asistenta solicitata de organele abilitate, precum si sa ia masuri tehnico-administrative pentru nedivulgarea informatiei despre activitatile serviciilor operative de investigatii. Proiectul mai propune ca materialele despre autorizare si informatiile colectate sa fie pastrate ulterior in arhivele organelor care exercita masuri operative de investigatii, in contradictie cu reglementarile actuale, care stabilesc pastrarea documentelor respective la judecatorii de instructie. Proiectul a fost initiat de Serviciul de Informatii si Securitate inca in iulie 2004, dar examinarea lui a fost aminata initial in preajma alegerilor parlamentare, pentru a evita criticile oponentilor si tensionarea situatiei. La inceputul anului 2006 s-a propus Guvernului sa retraga proiectul respectiv din Parlament, insa acest lucru nu s-a produs si subit, proiectul a aparut pe ordinea de zi a legislativului. Documentul nu a fost dat publicitatii, consultat cu opinia publica si nici supus expertizei internationale din punct de vedere al corespunderii standardelor in domeniul drepturilor omului, in calitate de argument esential fiind invocata existenta unor norme similare in legislatia Federatiei Ruse, SUA si unor state-membre UE. in cadrul dezbaterilor, documentul a fost criticat de: reprezentantii fractiunii AMN, care au propus respingerea neconditionata; fractiunea PDM, care a propus respingerea lui si elaborarea unor modificari adecvate in legislatia pocesual-penala; reprezentantii fractiunii PPCD, care au propus expertizarea proie! ctului d in punct de vedere al corespunderii normelor internationale. Fractiunea PCRM s-a pronuntat in sustinerea proiectului, declarind ca acesta nu introduce reglementari noi care ar extinde drepturile organelor operative de investigatii, el propune doar detalierea unor prevederi tehnice, necesare pentru asigurarea activitatii organelor de drept si obligarea agentilor economici sa sprijine activitatea acestor organe.

Deputatii au votat in prima lectura proiectul Codului audiovizualului, initiat de reprezentanti ai fractiunilor PCRM, PPCD si PDM. Documentul are menirea de a stabili conceptia, structura si modul de functionare a audiovizualului national si propune unirea reglementarilor referitoare la audiovizual, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, activitatea Companiei publice a audiovizualului "Teleradio-Moldova", reglementari care actualmente se contin in citeva legi organice.

impotriva adoptarii documentului s-a pronuntat fractiunea AMN, care a expus mai multe obiectii si a invocat criticile aduse documentului de organizatii specializate in domeniu. Cu acest prilej, reprezentanti ai autorilor proiectului din partea PPCD au acuzat unele organizatiei obstesti de lipsa de interes pentru participarea neremunerata la elaborarea documentului, supozitii respinse de alti vorbitori, care au informat ca anterior au colaborat fructuos cu aceste organizatii.

La 30 martie, deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a dat citire unei declaratii prin care si-a expus dezacordul cu aplicarea in practica parlamentara a notiunii "deputat independent" sau apartinind unei formatiuni care nu a depasit independent pragul electoral, practica pe care o considera contrara dispozitiilor constitutionale, ale Codului electoral si actelor legislative in vigoare. in opinia lui Susarenco, "deputati independenti" pot fi calificati doar "candidatii" independenti, iar deputatii care au acces in Parlament pe listele unei formatiuni pe care ulterior au parasit-o, pot fi numiti doar "deputati" sau "deputati care au parasit fractiunea", utilizarea alaturi de numele lor a denumirii unei formatiuni politice ce nu a participat in alegeri fiind incorecta. Parlamentarii au convenit sa discute problema data in procesul de examinare a amendamentelor la Regulamentul Parlamentului, dar, in acest context, este util sa amintim cazuri similare din legislaturile anterioare si in special, din legislatura a XV-a. Astfel, in perioada 2001-2005, formatiunea electorala (blocul electoral) "Alianta Braghis" a anuntat despre schimbarea denumirii sale, preluind-o pe cea a unei formatiuni politice constituita dupa alegerile parlamentare din 2001 – Alianta Social Democrata din Moldova (ASDM), iar ulterior – autodenumindu-se "Alianta Moldova Noastra", conform denumirii formatiunii in care a fuzionat ASDM. La 18 decembrie 2003 majoritatea parlamentara, sustinuta si de fractiunea PPCD, a votat o Hotarire (nr.553-XV), cu scopul declarat de a reactiona la o adresa a Curtii Constitutionale dar in realitate, pentru a nu admite utilizarea publica in Parlament a denumirii unei formatiuni extraparlamentare, potential concurent in viitoarele alegeri. Conform Hotaririi respective:

  • se ia act de raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati cu privire la rezultatele examinarii adresei Curtii Constitutionale nr.PCC-01/29e din 27 noiembrie 2003, raport in care se mentioneaza inadmisibilitatea modificarii elementelor distinctive ale fractiunilor parlamentare (denumirii);
  • se considera nula si neavenita schimbarea denumirii Fractiunii parlamentare a Blocului electoral "Alianta Braghis", efectuata dupa constituirea acestei fractiuni in temeiul art.4 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului;
  • se pune in sarcina Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, sa elaboreze si inainteze Parlamentului in termen de 2 luni (pina la 25 februarie 2004) propuneri privind modificarea legislatiei in vigoare in scopul solutionarii problemelor abordate in adresa Curtii Constitutionale.

Constatam ca desi au trecut mai bine de doi ani, solutii legislative pentru solutionarea problemei "migratiei politice" nu au fost inca aprobate si este putin probabil ca in timpul apropiat sa apara unele echitabile pentru toti.  // "ADEPT"


1 A se vedea declaratia fractiunii AMN 2 Conform prevederilor tranzitorii ale Legii revotate, Guvernul trebuie sa elaboreze, in termen de trei luni dupa intrarea ei in vigoare, structura, statele de functii si regulamentul de activitate ale ministerului nou-creat. Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale trebuie sa-si incheie activitate nu mai tirziu de finele lunii iulie 2006.

Conform prevederilor tranzitorii ale Legii revotate, Guvernul trebuie sa elaboreze, in termen de trei luni dupa intrarea ei in vigoare, structura, statele de functii si regulamentul de activitate ale ministerului nou-creat. Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale trebuie sa-si incheie activitate nu mai tirziu de finele lunii iulie 2006.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.