Chişinăul susţine şi priveşte, parţial, cu speranţă spre iniţiativa cancelarului german, Angela Merkel, şi a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, de creare a unui comitet UE-Rusia, care se va ocupa şi de problema transnistreană. Cei doi lideri au convenit asupra înfiinţării unei astfel de structuri pe data de 5 iunie. Ce aşteaptă Chişinăul de la acest comitet?
Într-un comunicat difuzat presei, Guvernul Republicii Moldova îşi exprimă speranţa că angajamentul politic asumat de liderii celor două ţări „va deschide perspective promiţătoare în reglementarea conflictului transnistrean”. Crearea acestui grup de lucru nu va exclude însa negocierile în formatul 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE plus UE şi SUA ca observatori).
Opiniile analiştilor politici de la Chişinău referitoare la ideea înfiinţării unui comitet UE-Rusia care să aibă în vizor şi diferendul transnistrean sunt împărţite.
Sergiu Mocanu, cunoscut la Chişinău ca un susţinător al ideii de renunţare la Transnistria în favoarea integrării europene a Republicii Moldova, susţine că, prin crearea acestui comitet, Germania vrea să-şi soluţioneze diverse probleme economice.
„Noi înţelegem că Germania vrea să-şi rezolve nişte probleme. Germania mai are câţiva ani ca să-şi rezolve pentru totdeuna problema energetică. Şi atunci un anumit flirt cu Rusia este în interesul Germaniei, dar nu şi în interesul Republicii Moldova. Nici un comitet UE-Rusia sau alte comitete făcute în felul acesta nu vor rezolva problema transnistreană”.
Nici analistul Oazu Nantoi nu investeşte mari speranţe în acest comitet, dar consideră că înfiinţarea lui ar aduce şi avantaje Republicii Moldova:
„În opinia mea, dacă totuşi se va ajunge la crearea acestui comitet, Rusia se v-a pomeni într-o situaţie incomodă, deoarece atitudinea Rusiei faţă de regimul separatist de la Tiraspol – şi susţinerea financiară, şi problema gazelor, şi prezenţa militară ilegală… Este prea evidentă susţinerea acestui regim de către Rusia în detrimentul suveranităţii Republicii Moldova şi securizării frontierei de Est a UE. Este un pas pozitiv, dar deocamdată virtual”.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu, consideră că Republica Moldova nu trebuie să mizeze pe faptul că „atunci când cuţitul îi va ajunge la os, cineva va lupta până la ultimul cartuş pentru Republica Moldova împotriva Federaţiei Ruse”:
„Europa este mai puţin interesată astăzi de Republica Moldova în comparaţie cu interesul pe care îl are faţă de Federaţia Rusă. Medvedev încearcă astăzi din răsputeri să promoveze ideea Acordului securităţii europene, acord care, în opinia diplomaţilor şi politicienilor ruşi, ar trebui să neutralizeze NATO. (…) Pentru noi, crearea acestui comitet UE-Rusia nu este o deschidere în soluţionarea problemei transnistrene. Faptele obiective demonstrează că nimic nu prevesteşte o schimbare spectaculoasă în această direcţie”.
Totuşi, un astfel de comitet, în opinia lui Ţăranu, ar putea fi extrem de util pentru Republica Moldova în situaţia unui eventual conflict militar:
„Crearea unui asemenea comitet ar însemna că relaţia între Moscova şi capitalele europene, în primul rând Berlin, va fi facilitată. Să nu dea Dumnezeu să se întâmple un eveniment similar celui din Georgia – deci posibilitatea ca UE să intervină va fi mai mare în caz că va fi creat un asemenea comitet. Din acest punct de vedere, acesta favorizează Republica Moldova”.
Pe de altă parte, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a declarat că „în 3-4 ani vom avea condiţiile necesare pentru soluţionarea problemei transnistrene”. El a precizat că această problemă se va rezolva numai prin "apropierea Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană, apropiere ce va face Moldova mai atractivă pentru locuitorii din stânga Nistrului".
