PE SCURT
Comisia de la Veneția și-a expus astăzi opinia cu privire la criza constituțională din Republica Moldova, în urma hotărârilor Curții Constituționale (CCM) din 7-9 iunie. Este pentru prima dată când Comisia de la Veneția se expune pe deciziile unei Curți Constituționale din orice țară.
Astfel, Comisia de la Veneția consideră că nu au existat condiții pentru ca Parlamentul să fie dizolvat pe 7 sau 8 iunie. În acest caz, magistrații Curții Constituționale nu au respectat propriile proceduri, precum și nu au respectat principiile egalității părților când a fost vorba despre criza politică.
PE LUNG
Experții Comisiei de la Veneția au reamintit, de asemenea, că rolul esențial al Curții Constituționale este acela de a menține o distanță egală față de toate ramurile puterii și de a acționa ca un arbitru imparțial în caz de coliziune între ele, respectând totodată soluțiile la care au ajuns instituțiile legitime din punct de vedere democratic.
În legătură cu deciziile Curții Constituționale din 8 și 9 iunie, Comisia de la Veneția constată că drepturile procedurale ale președintelui și Parlamentului au fost grav afectate, având în vedere numărul de decizii și viteza mare cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului.
„Nici președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața Curții”, se arată în opinia Comisiei de la Veneția.
În plus, experții în dreptul constituțional subliniază că nimic nu sugera că situația din țară era la momentul respectiv o situație de urgență, în ciuda expirării iminente a termenului de trei luni. Dimpotrivă, ei subliniază faptul că evoluțiile din Parlament au sugerat că timpul suplimentar ar fi condus la soluționarea crizei prin formarea unui nou guvern.
În ceea ce privește modul de calcul al Curții de calcul al termenului de trei luni pentru formarea unui guvern – începând cu data de 7 iunie 2019 – Comisia de la Veneția consideră că este fără precedent.
Astfel, termenul pentru formarea unui nou Guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune că învestirea Maiei Sandu în funcția de premier la 8 iunie a întrunit termenul legal.
În opinia Comisiei de la Veneția se mai menționează că există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova.
În cele din urmă, Comisia de la Veneția subliniază faptul că într-un stat de drept organele constituționale merită respect instituțional, dar este esențial ca acestea să decidă în limitele parametrilor autorității și responsabilității lor. Dacă acest lucru nu este respectat, robustețea instituțiilor de stat poate fi subminată în mod grav și funcționarea democratică a instituțiilor statului este compromisă iremediabil.
De asemenea, Comisia atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale.
