Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat vineri seara mandatele de deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie, urmând ca cei 101 deputaţi să se întrunească marţi, 28 decembrie, în prima şedinţă.
În noul parlament, din care fac parte patru formaţiuni politice au intrat atât personalităţi bine cunoscute în domeniul politic şi al afacerilor din Republica Moldova cât şi nume noi, iar 66 din cei 101 deputaţi au activat şi în ultimul parlament.
Cea mai mare fracţiune o va avea Partidul Comuniştilor (PCRM) – 42 de deputaţi, faţă de 48 în urma alegerilor parlamentare din iulie 2009. Dintre aceştia, 27 au activat şi în ultimul parlament. Spre deosebire de scrutinele anterioare, PCRM a scos în capul listei mai mulţi tineri, în timp ce ‘vechii partidului’, care au fost promovaţi anterior, au rămas în umbră, iar o bună parte dintre aceştia nu au acces în legislativ. Lista deputaţilor comunişti cuprinde mai mulţi funcţionari de rang înalt din timpul guvernării comuniste în Republica Moldova (2001-2009)
Primul pe listă este Vladimir Voronin, liderul formaţiunii şi fostul preşedinte al ţării în perioada 2001-2009. El este şi decanul de vârstă în noul parlament (69 ani), iar unii analişti nu exclud că ar putea fi ales în calitate de preşedinte al parlamentului, în cazul unei coaliţii dintre comunişti şi Partidul Democrat.
O altă figură cunoscută printre deputaţii comunişti este fostul premier Zinaida Greceanîi (martie 2008-septembrie 2009) şi candidat al aceleaşi formaţiuni la funcţia de preşedinte al ţării în iunie 2009. Greceanîi nu a avut practic activitate politică şi nici nu este membru al PCRM, iar după ce a demisionat din funcţia de şef al executivului a trecut într-un con de umbră.
Iurie Muntean, numărul doi în ierarhia PCRM a devenit cunoscut în ultimul timp datorită limbajului său belicos în adresa oponenţilor politici şi pare să fie unul din pretendenţii la preşedinţia formaţiunii după retragerea lui Voronin.
Printre ‘grei’ în fracţiunea PCRM mai sunt prim-vicepremierul Igor Dodon, despre care se spune că ar putea fi avansat în funcţia de premier, iarăşi, în cazul unei înţelegeri cu democraţii. De asemenea printre deputaţi vor mai fi fostul ministru al ecologiei Violeta Ivanov, ex-ministrul reintegrării – Vasilii Şova, ex-directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate Artur Reşetnicov, etc.
Partidul Liberal Democrat (PLDM) va avea a doua fracţiune ca mărime – 32 de deputaţi, faţă de 18 în urma alegerilor din 2009. Dintre aceştia, 20 au activat şi în actualul parlament. Printre deputaţi sunt şi nume cunoscute, precum actualul premier Vlad Filat, care ar putea obţine aceeaşi funcţie în cazul unei coaliţii de centru dreapta. Vlad Filat este cunoscut şi ca om de afaceri, atât în Republica Moldova cât şi în România. În perioada 1998-1999 deţine funcţiile de şef al Departamentului privatizării şi ministru de stat, iar ulterior este acuzat în presă de afaceri dubioase. Pe numele său au fost deschise mai multe dosare, inclusiv în România, dar nu a fost niciodată condamnat. În 2005 obţine mandat de deputat pe listele Blocului Moldova Democrată, iar la finele anului 2007 creează PLDM. La 25 septembrie 2009 a fost ales în calitate de prim-ministru.
Printre deputaţii acestei formaţiuni se mai regăsesc ministrul justiţiei Alexandru Tănase, cel al afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă, ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu.
Printre numele noi ar fi de remarcat Chiril Lucinschi, fiul celui de-al doilea preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic Nicolae Juravschi, sau rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic.
Lista Partidului Democrat (PDM) a suferit schimbări esenţiale faţă de alegerile precedente, fiind incluşi mai mulţi oameni de afaceri în frunte cu Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri, care a fost inclus cu numărul doi în listă pe ultima sută de metri. Acesta a fost acuzat în mai multe rânduri de promovare ilegală a afacerilor sale, fiind considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni din Republica Moldova. Alături de Plahotniuc pe listă au fost înscrişi şi alţi oameni de afaceri, care potrivit unor politicieni şi mass-media de la Chişinău ar fi în relaţii de rudenie sau parteneri de afaceri ai acestuia.
Din viitoarea fracţiune a democraţilor nu lipsesc fostul comunist Marian Lupu, care a candidat în noiembrie-decembrie 2009 la funcţia de preşedinte al ţării şi care, cel mai probabil, va pretinde la aceeaşi funcţie în continuare, de asemenea existând o mare probabilitate să fie ales şi în calitate de preşedinte al parlamentului. De asemenea, este prezent şi preşedintele de onoare al formaţiunii, cunoscutul politician Dumitru Diacov.
Nouă din cei 15 deputaţi PDM au deţinut aceeaşi funcţie şi în ultimul parlament.
Fracţiunea Partidului Liberal (PL) a suferit cele mai puţine schimbări, astfel zece din cei 12 deputaţi ai formaţiunii au fost aleşi în aceeaşi funcţie şi în urma alegerilor din 29 iulie 2009. Printre aceştia sunt preşedintele parlamentului, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, care este şi liderul formaţiunii. Ghimpu este un politician cunoscut încă din anii ’90, odată cu proclamarea independenţei. A fost deputat în primul parlament şi este considerat unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională din acea perioadă.
Printre deputaţii liberali mai figurează cunoscutul scriitor şi om politic Ion Hadârcă, vicepreşedinte al primului parlament de la Chişinău, ministrul transporturilor Anatol Şalaru. Numele noi în lista de deputaţi ai PL sunt cunoscutul analist politic Vlad Lupan, consilier al lui Mihai Ghimpu şi expertul în drept constituţional Victor Popa, unul din promotorii unei modificări esenţiale a constituţiei, care a fost lansată de Ghimpu în 2009.
În actualul parlament au intrat 19 femei din totalul celor 101 deputaţi. Cel mai tânăr deputat, Inna Şupac, este din partea PCRM şi are 26 de ani. Cel mai în vârstă – Vladimir Voronin, din partea aceleiaşi formaţiuni, are 69 de ani. Vârsta medie a deputaţilor este 45 de ani.
Parlamentul de la Chişinău urmează să se întrunească marţi în prima şedinţă, acesta fiind al treilea legislativ ales în ultimele 18 luni, dintre care două în urma unor alegeri anticipate. Şi de această dată ‘proba de foc’ va fi alegerea preşedintelui ţării, pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi în timp ce nici una dintre cele două coaliţii posibile – PCRM-PDM sau PLDM-PDM-PL nu ar deţine atâtea voturi. Deşi până la prima şedinţă au mai rămas doar câteva zile, încă nu există o alianţă formată, astfel că noul parlament ar putea să se întrunească fără a exista o coaliţie majoritară.
