Connect with us

Important

Chişinăul simte apropierea pericolului. Discuțiile privind o posibilă aderare a Moldovei la NATO se intensifică / SINTEZĂ Deutsche Welle

Publicat

pe

Instabilitatea din Ucraina vecină scade adversitatea politicienilor din Republica Moldova faţă de NATO. Abia acum a început să se discute serios, în cadrul dezbaterilor publice, despre posibila renunţare la statutul de neutralitate proclamat prin Legea Supremă, transmite Deutsche Welle.

Întors zilele acestea din SUA, liderul celui mai reprezentativ partid din coaliţia pro-europeană de guvernare, preşedintele PLDM Vlad Filat, a declarat că slăbirea sistemului internaţional de garanţii, prin invadarea Crimeii de către Rusia, l-a determinat să-şi revadă poziţia faţă de eventuala aderare a Moldovei la NATO. Mai mult, el a reiterat că după destabilizarea Ucrainei, afluxul de spioni ruşi în Moldova s-a mărit şi sunt semnale care alimentează temerea că după alegerile de duminică din Ucraina, Rusia îşi va muta atenţia spre Republica Moldova. Mai exact, Rusia va încerca să influenţeze rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova, programate pentru 30 noiembrie 2014, pentru a nu admite ieşirea acestei ţări din zona sa de influenţă şi, în perspectivă, aderarea la UE.

Liberalii cer anularea Art.11 din Constituţie

În acelaşi context se înscrie şi sesizarea depusă luni, la Curtea Constituţională a Republicii Moldova, de către deputaţii liberali. Aceştia cer magistraţilor să declare nul articolul 11 din Constituţie, care proclamă statutul de neutralitate al ţării. Deputaţii liberali cred că acest articol nu mai are valoare dat fiind faptul că în regiunea de Est a ţării staţionează peste 2500 de militari ruşi cu peste 20 mii tone de muniţie. În cazul în care Curtea Constituţională ar anula acest articol, Moldova ar putea solicita aderarea la NATO.

Prezent recent la Chişinău, secretarul adjunct NATO, Alexander Vershbow, a declarat că “în cazul în care Moldova ar fi implicată într-un război, NATO nu o va putea apăra, deoarece nu este stat membru şi nici beneficiar al Art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care se referă la garantarea securităţii. Dar, – a precizat el, – NATO va putea sprijini Moldova din punct de vedere politic”. La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, declarase că „Rusia va respecta suveranitatea Republicii Moldova dacă aceasta îşi va păstra calitatea de stat neutru”.

Anumite acţiuni din ultimul timp ale Chişinăului, inclusiv înregistrarea în Parlament a proiectului de lege care prevede condamnarea penală a separatismului, seamănă cu pregătirea către ceva rău ce ar urma să i se întâmple Moldovei. Analiştii spun că ar trebui să ne aşteptăm la o nouă tentativă a Rusiei de a impune federalizarea Moldovei.

Pasiunea Rusiei – federalizarea Moldovei

Liderul socialist Igor Dodon a readus recent în discuţie un proiect de federalizare a Moldovei (ca modalitate de reintegrare a ţării), despre care unii analişti spun că ar fi fost scris la Tiraspol. Expertul în problema transnistreană Oazu Nantoi susţine, însă, că promotorul acestui proiect „este unul din agenţii ruşi prin intermediul căruia Kremlinul încearcă să desfiinţeze statul Republica Moldova”.

Săptămâna trecută, în cadrul unei vizite în raionul Taraclia, premierul moldovean Iurie Leancă a declarat, în prezenţa şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, că „astăzi, ca niciodată, Moldova are nevoie de unitate”. (…) „În Moldova şi ucrainenii, şi ruşii, şi bulgarii, şi belaruşii se bucură de libertate culturală şi lingvistică”, a precizat prim-ministrul.

Fără NATO, Moldova nu va fi admisă în UE

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, consideră că Republica Moldova nu se poate integra în Uniunea Europeană fără a se integra în NATO, în contextul în care frontiera estică euroatlantică devine de interes strategic principal. Potrivit sociologului Dungaciu, există două minciuni flagrante în Constituţia Republicii Moldova. Prima este Articolul 13 în care limba este numită ,,moldovenească cu grafie latină”, iar cea de-a doua este Articolul 11, ,,Republica Moldova, stat neutru”, care stipulează că: (1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său… Asta deşi trupele ruse sunt prezente în regiunea transnistreană încă din perioada sovietică. „Pentru un viitor european real al Republicii Moldova, cele două minciuni trebuie corectate”, susţine Dan Dungaciu.

Potrivit ultimului sondaj Barometrul de Opinie Publică, pentru aderarea Republicii Moldova la NATO ar vota doar 14% din cetăţeni, în timp ce peste 50 la sută ar vota împotrivă.

Citește mai departe

Important

Ce trebuie să știți despre Ludovic Orban și PNL, cu care PAS, PPDA și PLDM au semnat acord de colaborare

Publicat

pe

De către

Președintele Partidului Național Liberal din România, Ludovic Orban, a fost prezent, ieri, la evenimentul PAS și PPDA de prezentare a angajamentelor pentru alegerile din 2019. Fiind toate membre ale familiei Partidului Popular European, cele trei partide au semnat, în luna martie a anului curent, un protocol de colaborare, PLDM semnând acordul mai devreme. În cadrul evenimentului, liderul PNL a declarat printre altele că „a venit momentul ca Republica Moldova să scape de oligarhii care batjocoresc populația, în frunte cu Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon”.

Ludovic Orban a fost ales președinte al Partidului Naţional Liberal în vara anului trecut. El a fost votat de 3.518 delegaţi prezenţi la Congresul partidului, desfășurat la București. Contracandidatul său, europarlamentarul Cristian Bușoi, a obținut 952 de voturi, iar 34 de voturi au fost declarate nule. A fost pentru prima dată, după alegerea din 2014 a lui Klaus Iohannis în fruntea PNL, când liberalii și-au exprimat votul, democratic, pentru funcția de președinte al partidului, scrie PressOne.

Dicursul lui Orban, înainte de a fi ales președinte al PNL:

„Vă spun atât: să-mi dea Dumnezeu forţa, energia, inspiraţia, inteligenţa, tăria, caracterul, ca să pot face faţă aşteptărilor dumneavoastră, aşteptările celor civilizaţi, cei care îşi doresc o Românie puternică, respectată în lume! Nu e altcineva în România care să poată să ducă la capăt misiunea. Sunteţi singurii. Am început campania cu 4-5 prieteni. Încetul cu încetul, am chemat cu mine membrii simpli de la baza partidului, am chemat oamenii cu performanţă. Am chemat oameni care cu adevărat să readucă PNL în fruntea României. Dacă mă alegeţi, veţi avea un om care e exigent cu sine însuşi şi va fi exigent cu voi.”

Aici găsiți și portretele câtorva fețe de pe listele electorale ale PNL-ului, la alegerile parlamentare din România în 2016.

În mai a.c., PNL a depus la Parchetul General al României o plângere penală pe numele premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, în contextul deciziilor luate de de şefa Executivului pe marginea mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Aceștia erau acuzați de „înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgare de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte”. La finele lunii septembrie, DIICOT a clasat dosarul.

Tot în primăvara aceasta, mai mulți primari PNL au trecut de facto, dar nu și de jure în PSD, acuzând că au fost uitați de conducerea centrală de partid și că nu au acces la fondurile guvernamentale. Astfel, unii primari au rămas în Opoziție „doar de formă, în timp ce participă la activitățile Puterii. PSD își lărgește astfel baza electorală, chiar și cu doi ani înainte de alegerile locale”, scris Recorder.ro. Jurnaliștii de la aceeași publicație au mers la congresul PNL din august 2018, pentru a vedea „cum arată opoziția din România, într-un moment în care țara are nevoie, mai mult ca niciodată, de o alternativă politică solidă”.

Recorder.ro: „Am văzut, în schimb, o sală plină cu liberali aduși să asiste la startul campaniei electorale a lui Klaus Iohannis. L-am văzut pe Klaus Iohannis, care, la șase luni după ce a numit-o pe Viorica Dăncilă în funcția de premier, pare să-și dea seama că n-a fost tocmai inspirat. Am văzut niște lideri PNL, care încă mai speră să le pună cineva pe tavă guvernarea. Am văzut un lider al opoziției, Ludovic Orban, nepregătit să lupte cu omologul său de pe stânga. Am văzut o opoziție blocată în glume despre Viorica Dăncilă și PSD”.

Mai mult, deși este unul din puținele partide aflate în opoziție, recent, vicepreşedintele PNL, Gigel Ştirbu, a anunţat, marțea trecută, că va propune Biroului Executiv al partidului o discuţie pe tema unei posibile sancţionări a României de către Uniunea Europeană, menţionând că nu este „corect” ca europarlamentarii partidului să voteze o rezoluţie ce ar restricţiona accesul ţării noastre la fondurile europene. Astfel, acesta a propus front comun cu PSD și ALDE în Parlamentul European.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal în Camera Deputaților este format din 67 persoane din totalul de 329. În Sentaul României, PNL este reprezentat de 25 de membri din totalul de 136.

Citește mai departe

Important

Cutremur puternic resimțit la Chișinău! Câte grade a avut seismul

Publicat

pe

De către

Cutremurul cu magnitudinea 5.8 pe scara Richter produs în România s-a resimțit puternic și la Chișinău.

Potrivit Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului al României, seismul s-a produs în Zona seismică Vrancea, județul Buzău. Cutremurul a avut loc la adâncimea de 150 km.

Aceeași sursă transmite că intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de VI grad(e) Mercalli.

Cutremurul s-a produs in apropierea urmatoarelor orase: Nehoiu(17km), Covasna(33km), Întorsura Buzăului(37km), Târgu Secuiesc(48km), Vălenii de Munte(53km)

Citește mai departe

Important

Un elicopter militar s-ar fi prăbușit în regiunea transnistreană. Ce spun autoritățile separatiste

Publicat

pe

De către

Un elicopter de tip MI-8 al așa-ziselor Forțe Aeriene ale Transnistriei ar fi suferit un accident pe teritoriul aerodromului din Tiraspol. Accidentul ar fi avut loc pe 20 septembrie, iar la bord se aflau trei persoane. Elicopterul este total distrus, iar despre soarta pasagerilor nu se cunoaște nimic, transmite Runway08, un blog despre aviație.

Într-un comunicat de presă publicat pe siteul așa-zisului minister al apărării al republicii separatiste, se confirmă incidentul, însă se spune că acesta a fost unul minor, elicopterul suferind doar defecțiuni mecanice, iar cei aflați la bord au suferit doar cu răni ușoare.

„Pe 20 septembrie, în timpul încercării motoarelor și a grupurilor de putere ale elicopterului Mi-8T, prin pornirea motoarelor și a sistemelor de verificare, a avut loc un accident. Corpul elicopterului a fost deteriorat mecanic, iar trei membri ai echipajului au primit leziuni minore. La fața locului au primit îngrijirea medicală necesară”, se spune în comunicat.

Potrivit autorităților separatiste, pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs acest accident a fost inițiată o anchetă. Se presupune că, printre cauzele posibile ar fi defecțiunea la transmisia șurubului de direcție, care duce la pierderea stabilității și manipularea elicopterului.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com