Oficiosul “Moldova Suverana” constata in unul din materialele publicate (“Care este sansa axei Kiev-Bucuresti pentru Chisinau?”) ca politica externa a autoritatilor de la Chisinau, in contextul schimbarilor de administratii in statele vecine, Rominia si Ucraina, “este privita circumspect si tratata la modul cel mai superficial, indeosebi in scopuri electorale”.
Ce inseamna, totusi, pentru tara noastra, indiferent de fostul context preelectoral, aceste schimbari de presedinti din tarile vecine, cu care, se stie, relatiile Moldovei in ultimii ani au fost destul de incordate? Daca scoatem din “circuitul electoral” vizita de la inceputul anului curent a presedintelui romin Traian Basescu la Chisinau si cea a presedintelui moldovean la Kiev – la ceremonia de investitura a lui Viktor Iuscenko, sansa pe care o are acum Republica Moldova de a renegocia relatii normale cu vecinii sai este una care a fost ratata in permanenta timp de peste 14 ani de la proclamarea independentei sale. Ziarul in cauza mentioneaza ca aceasta sansa “au ratat-o toti politicienii, inclusiv actuala guvernare in primii ani de conducere”
Probabil, “meritul” de a recapata astazi sansa respectiva ii revine, in primul rind, unei politici de neacoperita agresiune pe care o manifesta in ultimele luni administratia Putin fata de Republica Moldova. Desigur, la mijloc e problema transnistreana, desi Rusia nu vrea sa recunoasca direct acest lucru. Moskova, deprinsa in perioada post-sovietica sa mizeze in special pe indecizia si “statutul” nostru de tara aflata vesnic intre o politica oficiala cu declaratii spre Occident, dar cu actiuni “traditionale” spre Est, a ramas de data aceasta profund indignata si chiar suparata grav de “obraznicia” fostului vasal din fostul lagar socialist.
Isteria si campania de denigrare a tot ce este moldovenesc a avut insa un efect invers. “Poporul Moldovei, – scrie “MS”, – nu poate decit sa-i trimita o scrisoare de multumire presedintelui rus Vladimir Putin. Anume datorita acestor masuri insistente de a transforma tara noastra intr-o federatie, unde regimul lui Smirnov sa devina regim majoritar si conducator, Moldova a reusit sa-si reorienteze politica sa oficiala si s-o scoata din sfera de influenta a Moscovei”.
“Ursul” rusesc sta cu bita la poarta Europei
Se stie: de la vorbe pina la fapte e o cale lunga si anevoiasa; deaceea nu sintem siguri ca RM e in stare, intr-o clipita, sa-si “reorienteze politica sa oficiala si s-o scoata din sfera de influenta a Moscovei”. Numai gazul rusesc cit face! Si FR stie acest lucru, folosind uneori aceasta pirghie in calitate de “argument” diplomatic. in februarie, Duma de Stat a adoptat o rezolutie prin care cerea premierului Mihail Fradkov sa examineze introducerea unor sanctiuni la adresa Republicii Moldova, in legatura cu “politica de tensionare a situatiei din regiunea transnistreana”. Printre masurile sugerate guvernului de catre Duma de Stat se numara stoparea importurilor de vinuri si tutun, aplicarea tarifului mondial la gazele naturale si introducerea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova.
Cu alte cuvinte, e vorba despre “politica ursului”; care “are dreptate”, fiindca pur si simplu “e mai mare”. Premierul rus a si cerut ministrilor de profil sa revada sistemul relatiilor economice cu Republica Moldova. Iar Gennadii Konenko, colaborator al Institutului CSI si expert pentru Moldova, intr-un interviu acordat pentru portalul Kmnews, a “amintit” tuturor ca “Moldova beneficiaza in relatiile noastre bilaterale de unele privilegii. Rusia livreaza Moldovei energie electrica la un pret preferential, astfel incit, la fiecare 100 mln USD, Chisinaul economiseste 11 mln. dolari anume datorita acestor facilitati”. Pe cind anterior, Vladimir Voronin a declarat ca Republica Moldova plateste deja pretul mondial la gaze si ca industria alcoolului si a tutunului este in mare masura in mina capitalului din Rusia, deci un embargo ar lovi chiar interesele rusesti.
Potrivit expertului rus, Moldova are o datorie de 120 mln USD fata de Rusia pentru gazele naturale, “dar aceasta suma va fi achitata abea incepind cu anul curent, deoarece Chisinaul a beneficiat de o aminare la plata, ceea ce evident reprezinta o facilitate”. intrebat despre perspectivele relatiilor moldo-ruse, Konenko a mentionat ca “Moscova se pronunta pentru colaborare, insa pentru o colaborare reciproc avantajoasa”. “Noi nu sintem impotriva integrarii europene a RM, insa aceasta nu trebuie sa contravina intereselor Rusiei. Este inadmisibil sa primesti de la noi totul in regim preferential, uitind, insa, de propriile promisiuni, in particular despre transmiterea in contul datoriilor a unor obiective energetice”, a declarat Konenko. Straniu lucru, dar aceste facilitati sint pomenite doar dupa ce autoritatile RM au protestat contra amestecului nerusinat al FR in chestiunile interne ale statului nostru – inclusiv prin sustinerea regimului separatist din regiunea estica a Moldovei.
Guvernul Federatiei Ruse a fost obligat de catre Duma de Stat sa-i prezinte acesteia informatii despre sanctiunile economice care pot fi aplicate Republicii Moldova. Potrivit lui Valerii Loscinin, prim-viceministru de Externe al Rusiei, “guvernul Rusiei a abordat adresarea Dumei de Stat cu toata seriozitatea, acesta fiind un document important, care a provocat reactii si in Moldova”. “Toate propunerile Dumei sint foarte serioase si importante, de aceea necesita o analizare si prelucrare destul de profunda. Ministerele Economiei si Agriculturii deja au inaintat propunerile lor, asteptam sugestii si din partea ministerelor Industriei si Energeticii. Noi studiem ce pirghii economice poate aplica guvernul Rusiei in privinta Moldovei, avind in vedere pozitia ei neprietenoasa fata de Rusia”, a mentionat Loscinin. Totodata, el a subliniat ca in aceasta problema guvernul rus va actiona “reiesind din interesele Rusiei, a oamenilor de afaceri rusi si in conformitate cu legislatia in vigoare”.
in privinta introducerii regimului de vize pentru cetatenii moldoveni, MAE de la Moscova nu are o pozitie univoca, a mai declarat oficialul rus. El a precizat ca introducerea unui asemenea regim va afecta nu doar interesele cetatenilor moldoveni, ci si ale “cetatenilor rusi care locuiesc in Moldova, precum si ale militarilor rusi”. Deocamdata, MAE nu a pregatit un document final pe marginea propunerilor Dumei de Stat, insa in timpul apropiat acesta va fi intocmit, inaintat spre examinare guvernului rus, apoi prezentat Dumei, a precizat Loscinin.
intre timp, chiar la Moscova opiniile, vis-a-vis de introducerea sanctiunilor impotriva Moldovei, s-au impartit. Astfel, ministrul Dezvoltarii Economice si Comertului, Gherman Gref, a declarat presei, ca aplicarea unor sanctiuni comerciale Republicii Moldova “nu trebuie grabita”. Guvernul Federatiei Ruse, a declarat Gref, considera ca "tensiunile conflictuale din Republica Moldova poarta un caracter provizoriu si nu exista necesitatea luarii unor masuri extraordinare”. Gref socoate, la sigur, ca “epurasul moldovenesc” (expresia unui demnitar din Duma FR) curind isi va reocupa “locul de totdeauna”, fixat cindva de atotputernicul “urs” pentru fiecare “vietate” din “padurea” URSS-ista.
Un argument in plus pentru “a nu se prea grabi” cu sanctiunile impotriva Moldovei pare a fi si faptul ca Moscova aspira in prezent sa adere la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). insa statutul acestei organizatii, din care Republica Moldova face deja parte, prevede ca un stat membru OMC sau care candideaza pentru aderare, nu poate impune sanctiuni economice unui alt stat membru.
Cu vecini intelegatori viata e mai usoa
Dar sa revenim la alti doi factori convenabili pentru tara noastra – evenimentele din Ucraina si Rominia. Ceea ce s-a intimplat la Kiev, unde s-a desfasurat un scenariu revolutionar de inlocuire a elitelor conducatoare, a creat pentru autoritatile de la Chisinau premise favorabile de a lansa, precum mentioneaza “MS”, “un apel de colaborare si de dialog politic intens catre administratia presedintelui Iuscenko”. Cit priveste Bucurestiul, desi alegerile de acolo nu au fost calificate ca o revolutie, Rominia si-a schimbat si ea clasa politica conducatoare. Conform ziarului de la Chisinau, “in Rominia „revolutia” poate fi pusa anume pe seama presedintelui Traian Basescu, personaj politic direct responsabil cu „revolutionarea” politicii externe a Rominiei, indeosebi in raport cu Moldova”.
Astfel, intr-un mod indirect, pentru Moldova au aparut sanse duble de a avea succese pe calea aleasa ceva mai inainte, insa apreciata atunci, potrivit “MS”, drept “paguboasa si fara nici o sansa de reusita, in conditiile in care administratia Iliescu-Nastase de la Bucuresti nu mai era dornica sa-si revada atitudinea fata de un Chisinau ce nu era dispus spre obedienta si docilitate provinciala ca in trecut”, iar administratia Kucima recurgea la “sfidarea pe fata a lui Voronin”.
Chisinaului, practic, istoria si repozitionarile geopolitice i-au daruit aceasta sansa de a-si reconstrui dialogul politic oficial cu cei doi vecini ai sai. Iar Moldova de aceasta data nu a mai ratat posibilitatea sa relanseze puntile de legatura cu Bucurestiul lui Basescu si Kievul lui Iuscenko, declara ziarul.
intr-adevar, declaratii atit de transante, precum cele ale presedintelui Basescu de a nu permite ca Moldova sa fie santajata cu energie electrica, nu au mai rasunat demult la Chisinau din partea oficialilor straini. Asigurarile sefului statului romin ca dupa vizita sa la Chisinau relatiile dintre statele noastre se vor imbunatati, in realitate au un impact mult mai profund decit poate sa para la prima vedere. “O Rominie europeana care se vrea sa fie cel mai bun avocat al nostru in cancelariile occidentale este atu-ul pe care Moldova nu il avea pina acum sau nu vroia sa-l aiba”, scrie ziarul. Mentionind in continuare ca “Rominia pe care ne-a oferit-o noua, tuturor moldovenilor, presedintele Basescu, ar putea fi pentru Moldova mai mult chiar decit Polonia pentru Ucraina in calea spre integrarea europeana”.
Cert e una: pentru prima data cele trei state invecinate – Rominia, Ucraina si Moldova – manifesta (cel putin oficial) aceeasi dorinta de integrare europeana. Ceremonia de inaugurare a presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, la care a participat Vladimir Voronin, impreuna cu omologul sau romin Basescu, (dar fara presedintele Putin), a creat cadrul necesar pentru primele contacte oficiale intre conducerea de la Chisinau si noua conducere de la Kiev. Iar problemele sensibile care tulburau anterior discutiile oficiale dintre Rominia si Moldova, au fost si ele bagate la arhiva pentru a putea fi depasite alte hopuri mult mai mari.
in ceea ce priveste relatiile bilaterale moldo-ucrainene, „hopul” ar putea fi si mai mare, dar nu de nedepasit. Noua Ucraina orientata catre Europa ar putea sa mearga la discutii cel putin constructive in vederea reglementarii diferendului transnistrean si a monitorizarii frontierei comune, pe segmentul transnistrean. Solutii rapide nu asteapta nimeni, dar noua conducere din Ucraina pare sa nu mai fie la fel de ostila politicii Chisinaului oficial in raport cu problema transnistreana. Mai ales ca opinia publica mondiala tot mai insistent pledeaza pentru rezolvarea conflictului de la Nistru. SUA a donat deja Ucrainei echipament in valoare de 700 mii dolari pentru intarirea frontierei cu Moldova; pe segmentul transnistrean. Precum transmite agentia INTERLIC, cu referire la presa ucraineana, echipamentul este destinat detasamentului de graniceri din Kotovsk, regiunea Odesa. SUA a livrat Ucrainei seturi pentru verificarea pasapoartelor, detectoare stationare de metale, aparatura foto si video, mijloace pentru verificarea unitatilor de transport, statii radio, echipament pentru control radiologic, dispozitive cu raze infrarosii, binocluri, seifuri si automobile.
De mentionat in acest context ca in august 2004, compania americana „Raytheon Technical Services Co. LLC” a cistigat concursul pentru inzestrarea tehnica a unitatilor de graniceri din Ucraina, in valoare de 7.088.570 milioane dolari. Transmiterea acestui lot de tehnica speciala si utilaj militare urmareste scopul de a stopa torentul de contrabanda organizat de regimul separatist al lui Smirnov in scopul imbogatirii unui grup de lideri tiraspoleni. Or, au fost demonstrate numeroase cazuri de trafic de armament produs ilegal la uzinele din stinga Nistrului, de transportare frauduloasa a unor loturi considerabile de tigari, spirt, bauturi alcoolice si de alte marfuri. intarirea regimului de frontiera, in acest context, va reduce esential baza materiala a regimului separatist, va conduce la diminuarea situatiei criminogene din regiune.
Istoria; precum se vede, i-a daruit Chisinaului posibilitatea de a valorifica sansa europeana a Rominiei si aspiratiile proeuropene ale Ucrainei. De la Chisinau pasul in aceasta directie a fost facut, iar din partea Bucurestiului si a Kievului au venit semnale pozitive de raspuns. Politica oficiala a Moldovei a pasit, pentru prima data in mult timp, pe tarimul construirii unor relatii bazate pe respect reciproc. “Moldova nu va cere mai mult decit merita poporul nostru, dar nici nu va mai permite sa fim calcati in picioare in propria casa”, declara ziarul guvernului de la Chisinau.// Boris Olar
