Connect with us
"
"

Politică

Cetatenii Moldovei au dreptul sa-si doreasca sa devina europeni

Publicat

pe

La 22 februarie, Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana va supune aprobarii Planul bilateral de Actiuni, preconizat spre realizare pentru perioada 2005-

 

2007. Am dialogat cu Ian Boag, seful Delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova cu sediul la Kiev, pentru a afla cum va beneficia tara noastra de pe urma aprobarii acestui document si cum se vor schimba relatiile contractuale dintre Moldova si organizatia de la Bruxelles.

– Ce va insemna, de fapt, acest Plan de Actiuni pentru tara noastra?

– Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana este o parte vitala a Politicii Europene de Vecinatate, care a fost lansata in mai 2004 pentru a face fata provocarilor si oportunitatilor oferite de extinderea organizatiei. Aceasta Politica de Vecinatate ofera un cadru de lucru ambitios, dar, totodata, realist pentru crearea unui parteneriat si a unui angajament bilateral bazat pe valori comune. Planul de Actiuni reprezinta anume un instrument practic pentru realizarea acestui obiectiv. in cele trei compartimente ale documentului noi identificam, mai intii, perspectivele, apoi prioritatile si, ulterior, pasii si masurile concrete pe care urmeaza sa le intreprindem pentru a realiza ce ne-am propus. Explicat intr-un limbaj mai simplu, Planul de Actiuni este o lista cu lucruri care urmeaza sa fie facute de catre ambele parti. Pentru cititori o sa exemplific. Implementarea acestui Plan va stimula reformele economice si politice, va incuraja si sprijini obiectivele Moldovei pentru integrarea mai aprofundata in structurile europene sociale si economice. Implementarea va grabi considerabil ajustarea legislatiei, normelor si standardelor nationale la cele comunitare.

– Autoritatile Moldovei afirma ca Moldova va obtine statutul de membru asociat dupa finalizarea implementarii Planului de Actiuni. Este aceasta o perspectiva realista?

– Cred ca ar trebui sa luam lucrurile treptat. Uniunea Europeana recunoaste aspiratiile europene ale Moldovei si, desigur, moldovenii au dreptul sa-si doreasca sa devina cetateni europeni. Uniunea Europeana priveste pozitiv dorinta altor state de a ni se alatura, caci aceasta demonstreaza ca ei isi doresc sa impartaseasca valorile si obiectivele Uniunii. Dreptul de a solicita statutul de membru al Uniunii Europene este consfintit in Tratatele UE si in primul articol din Noua Constitutie Europeana, document care urmeaza a fi ratificat pina la sfirsitul lui 2006: „Uniunea va fi deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile organizatiei si se angajeaza sa le promovam impreuna”. Acum insa trebuie sa fim realisti. in acest moment, nici Uniunea Europeana, nici Moldova nu sint pregatite sa discute posibilitatea aderarii la UE. Obiectivul suprem al Moldovei pentru moment ar trebui sa fie implementarea Politicii Europene de Vecinatate si a Planului de Actiuni. Noi sintem dispusi sa va acordam asistenta in procesul de reformare stipulat in cadrul Planului. Sintem gata sa consideram posibilitatea unei noi relatii contractuale cu Moldova, dupa ce vor fi indeplinite obiectivele Planului de Actiuni. Aceasta perioada de trecere spre o noua relatie va depinde in mare parte de angajamentul Moldovei in implementarea prevederilor Planului.

– Care domenii le considera UE problematice in Moldova si cum va fi directionata asistenta UE pentru imbunatatirea acestora?

– inca inainte de a ne asuma acest angajament pe care il reprezinta Planul de Actiuni, am examinat cu atentie relatiile bilaterale cu Moldova, iar concluziile le-am reflectat in raportul pe tara al Moldovei realizat de Comisia Europeana in mai 2004. in acel document Comisia descrie situatia curenta in domenii particulare de interes precum democratia, functionarea justitiei si drepturile omului. Acestea sunt sectoare in care Uniunea Europeana ar vrea sa vada careva schimbari si in Planul de Actiuni propunem masuri concrete pentru a redresa situatia. Sa va dau un singur exemplu. Functionarea justitiei este elementul de baza pentru existenta democratiei si crearea economiei de piata, dar Moldova inca nu a atins acest nivel. Trebuie sa fie asigurata independenta, impartialitatea si eficienta sistemului judiciar, inclusiv procedura de numire si promovare a judecatorilor, drepturile lor si obligatiile. Suna destul de tehnic, ca sa zic asa, dar este absolut esential, daca Moldova vrea sa realizeze progrese in ceea ce priveste alinierea la standardele europene.

– Care este nivelul actual al asistentei acordate tarii noastre de catre UE si cum se va modifica aceasta odata cu realizarea Planului de Actiuni?

– Cooperarea Uniunii Europene cu Republica Moldova a crescut ferm pe parcursul ultimilor ani. Astazi Moldova beneficiaza in principal din doua surse: Programul TACIS si programe specializate precum cel pentru Securitatea Alimentara. intre 1991-2004 TACIS a alocat Moldovei 120 milioane de euro. Pentru 2005-2006 preconizam alocarea sumei de 42 milioane de euro. Acesti bani vor fi destinati pentru redresarea consecintelor sociale ale tranzitiei, pentru sustinerea sectorului privat, dezvoltarea economica si implementarea reformelor institutionale, legale si administrative. Aceasta va include asistenta acordata Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni si Acordului de Parteneriat si Cooperare. Poate suna foarte abstract, dar chiar si esenta acestei asistente tehnice este de a aduce prosperitate si siguranta sociala pentru fiecare cetatean moldovean in parte si pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeana. Prin Programul TACIS Tempus noi am sustinut peste 20 de universitati si am finantat peste 300 de vizite ale profesorilor si studentilor moldoveni in universitatile europene. Trebuie sa mentionez, totodata, ca asistenta noastra pentru Moldova este directionata uneori prin structuri guvernamentale, organizatii non guvernamentale, societate civila si initiative locale. Pe linga Programul TACIS national, Moldova mai continua sa beneficieze si de Programul regional, si de facilitati in cadrul Programului de Vecinatate, care prevede 10 milioane de euro pentru cooperarea transfrontaliera si regionala, indeosebi pentru managementul frontierei, gestionarea migratiei si azilului de persoane. Ba mai mult, noi vom continua sa ajutam Moldova in combaterea saraciei. Speram sa putem acorda Moldovei in urmatorii trei ani si cca 29 milioane de euro pentru Programul de Securitate Alimentara (PSA). Aceasta, insa, depinde daca reusiti sa reformati criteriile macro-economice. incepind cu 2007, Comisia Europeana urmeaza sa aplice in practica un nou mecanism de finantare: Instrumentul de Vecinatate Europeana si Parteneriat (IVEP), care va eficientiza modalitatea in care gestionam cooperarea noastra.

– Cum vor facilita Politica de Vecinatate si Planul de Actiuni circulatia cetatenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii Europene?

– Pentru Uniunea Europeana circulatia libera a cetatenilor reprezinta unul dintre elementele principale, iar in cadrul Politicii Europeane de Vecinatate noi cautam noi modalitati de a facilita circulatia cetatenilor si muncitorilor pe teritoriul statelor UE. Noi constientizam faptul ca pentru cetatenii Moldovei acesta este un subiect de o importanta deosebita. Noi am inclus in Planul de Actiuni si necesitatea de a stabili discutii constructive privind cooperarea in ceea ce priveste vizele, inclusiv un schimb de opinii cu privire la posibilitatea de a facilita obtinerea vizelor in conformitate cu „aquis-ul”, care constituie miezul legislatiei europene.

– Vom avea, totusi, o reprezentanta a Uniunii Europene la Chisinau?

– Pot sa va asigur, Comisia Europeana ramine atasata angajamentului de a deschide o delegatie la Chisinau in acest an. Aceasta va fi si reafirmarea angajamentului deosebit pe care il atribuim relatiilor cu Moldova.

– Cum va actiona Uniunea Europeana in ceea ce priveste solutionarea conflictului de pe Nistru?

– Uniunea Europeana sustine pozitia oficiala a Moldovei si la fel considera ca solutionarea conflictului transnistrean este o problema de prioritate majora pentru pacea si stabilitatea regionala. UE este angajata sa sustina Moldova in procesul de solutionare a diferendului din Transnistria cu conditia ca sa fie respectate suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei. Noi incurajam Moldova sa se angajeze in procesul de mediere.

– Vor influenta alegerile parlamentare din martie atitudinea institutiilor europene fata de tara noastra?

– Aceste alegeri, la fel ca si cele din Ucraina, vor fi extrem de importante pentru relatiile noastre ulterioare. Noi urmarim cu atentie pregatirea pentru scrutinul legislativ de la inceputul primaverii si asteptam sa vedem un comportament democratic, in conformitate cu standardele europene si speram ca autoritatile vor inlatura neregulile enuntate de catre OSCE. Administratia de la Chisinau si-a asumat aceasta sarcina si in Planul de Actiuni.

– Se va implica UE in gestionarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean? Putem spera la careva progres acum ca la Kiev s-au schimbat elitele conducatoare?

– Uniunea Europeana deja este implicata la frontiera moldo-ucraineana. Comisia Europeana a initiat intilniri trilaterale cu responsabili din partea Moldovei si ai Ucrainei, pentru a eficientiza controlul la frontiera si vama. in citeva saptamini vor demara intrevederile de lucru privind controlul mixt la frontiera, precum si un studiu de fezabilitate in ceea ce priveste introducerea unui sistem informational care ar monitoriza circulatia marfurilor. UE, desigur, spera ca noile autoritati de la Kiev vor adopta un dialog constructiv, de pe urma caruia ar beneficia ambele tari.

– Va fi Uniunea Europeana mai activa aici, dupa ce frontiera europeana va ajunge la Prut?

– Este doar normal ca relatiile noastre sa se intensifice atunci cind frontiera Uniunii Europene se va apropia de Moldova. Din punct de vedere politic, este cu siguranta important faptul ca presedintele romin Traian Basescu, prin efectuarea primei sale vizite oficiale la Chisinau, a demonstrat clar ca Rominia va fi cel mai mare sustinator al Moldovei cind va fi membra a UE. Sint convins ca Moldova va beneficia de experienta europeana a Rominiei, la fel cum s-a intimplat in cazul Poloniei in raport cu Ucraina. Moldova trebuie sa sesizeze aceasta oportunitate si sa o aprecieze drept un stimul si un imbold pentru a obtine cit mai rapid un progres in aplicarea Planului de Actiuni.

Interviu realizat de catre Diana LUNGU

Citește mai departe
Advertisement
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

Publicat

pe

De către

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam 50% dorință de activitate, nu suficient pentru a lua decizii importante. Totul părea să meargă rău, deoarece 1% din voință necesita reabilitare. Lucrurile se precipitau și la Guvern, unde, din cauza apatiei Parlamentului, exista o dorință de a trânti tot jos și zice – GATA, AJUNGE Parlament! Nu se mai poate. Dacă se menținea acel ritm de luni dimineața, de la începutul săptămânii, cel mai probabil, azi era să avem o țară fără guvern. Dar, nu a fost să fie. Să le luăm pe rând. 

Săptămâna care se încheie a fost promisă drept una „fierbinte” de către Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Nici asta n-a fost să fie, poate doar în termometre. Pentru că vineri, când ajungem la sfârșitul acestei săptămâni, avem și guvern, și aparent o majoritate funcțională în Parlament, și o opoziție care vrea să comploteze o moțiune de cenzură care să dea jos guvernul, ceea ce este și job-ul său de zi cu zi, așa că, it’s okay. 

Luni, 6 iulie

A început cu un mesaj bun și anume că deputatul socialist, Ștefan Gațcan, care de câteva zile tot trimitea mesaje că „totul este bine, nu sunt sechestrat”, a mai dat semn de viață. Mesajul, care venea înainte de ședința Parlamentului din acea zi nu a putut fi folosit, spre dezamăgirea cuiva, drept „dovadă a prezenței” sale măcar cu sufletul și spiritul. Astfel, cea de-a treia tentativă de a consuma angajarea răspunderii guvernului a eșuat. Prima dată (joi, 2 iulie) au fost 49 de deputați. A doua oară (vineri, 3 iulie) numărul nu s-a schimbat. Nici a treia oară n-a fost cu noroc, contrar proverbului. Drept replică, Ion Chicu, a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, „țâfnoasă”. În continuare, dăm definiția din dex a acestui cuvânt – „care este întotdeauna gata de ceartă și: arțăgos (3), certăreț (1). 3 (D. oameni) Care se supără repede Si: irascibil, supărăcios. 4 (D. oameni) Capricios. 5 (D. oameni) Arogant.”. 

Știri din lumea gadgeturilor. ProMoldova și-a lansat o campanie care se cheamă „pleacă.com”, adresată lui Igor Dodon pentru ca acesta să… (tobele) … plece. Site-ul include și un joc, unde Dodon trebuie să colecteze mai multe pungi și să… plece, iar ca instrument esențial al campaniei este cea mai eficientă unealtă politică din univers – o petiție online!  

Marți, 7 iulie

Știri din legislația Constituțională. Marți Curtea Constituțională a decis, incredibil, că ceea ce e scris în Constituție este lege. 

Deputatul socialist Vasile Bolea întreba dacă se pot organiza alegeri parlamentare simultane cu cele prezidențiale. Pe scurt, nu se poate, și nici legea nu permite. Asta în primul rând pentru că ONG-urile din domeniul electoral au avertizat că cele două organe politice sunt prea diferite pentru a organiza alegeri în aceeași zi. Totodată, era prea târziu de organizat alegeri anticipate parlamentare. Pentru ca asta să fie posibil, demisia lui Chicu ar fi trebuit să vină cel târziu la începutul lunii iunie. Astfel, dacă era atunci, mai trebuia până pe 1 septembrie să nu avem guvern, pentru a dizolva Parlamentul, și a doua zi să înceapă campania electorală, ceea ce e mult prea devreme, pentru a avea loc odată cu alegerile din 1 noiembrie. 

Mai mult, în Constituție există și mențiunea că în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui, Parlamentul nu poate fi dizolvat. De ce? Simplu. Cineva trebuie să rămână la conducere tot timpul. 

Miercuri, 8 iulie

Deznodământul de la Parlament a fost deznodat, când brusc, spre seară, în spațiul public au apărut mai multe informații că deputatul (la ora aia încă nu era al cui este), Ștefan Gațcan s-a întors în țară. În dimineața zilei de miercuri, în presa din România au apărut imagini cu el și un bagaj, iar la întrebarea ce va face el a zis „că revine acasă și că va face declarații în Parlament”. 

În acea seară de miercuri s-a mai întâmplat ceva minunat. După o emisiune de la TV8, unde a fost invitat Ion Chicu, a doua zi, dimineața, aflăm că Vitalie Dragancea, consilierul pe comunicare a premierului, a demisionat. El a intrat în gura presei prin faptul că a spus că respectă mass media „până în glande”. 

Joi, 9 iulie

Joi a fost zi de ședință. Mai multe detalii despre ședință găsești aici. Ceea ce este de notat în plus față de ședința de joi este că majoritatea Parlamentară deocamdată s-a stabilizat la 51 de deputați. În continuare rămân în tabăra guvernării 37 de socialiști, 13 democrați și un deputat independent, Alexandru Oleinic, ales pe o circumscripție din Transnistria în condiții pe care mulți experți le-au calificat drept suspecte. 

„Hemoragia” de deputați ai alianței pare a fi oprită, pe moment, iar parlamentarii de la guvernare au în continuare doar două soluții. Prima – fie propun proiecte de legi care să obțină votul opoziției, și anume prin faptul că nu sunt controversate. A doua – se organizează ședințe când toți cei 51 de deputați pot veni. E drept, mai răruț, dar este o practică cunoscută. 

Vineri, 10 iulie 

Au apărut primii „muguri” ai copacului care va pune în umbră la toamnă tot spațiul politic – campania electorală. Octavian Țîcu, președintele PUN, a anunțat că va participa sigur la Parlamentare. Totodată, acesta a spus în cadrul aceleiași emisiuni că moldovenii nu sunt gata să voteze pentru o femeie în funcția de președinte. Poate ar fi de corectat, și de precizat că potrivit ultimelor sondaje, acești „moldoveni” sunt puțin peste ⅓ din respondenți, ceea ce înseamnă că ⅔, nu au nici o problemă cu acest lucru. 

Și încă o știre din lumea gadget-urilor. Candidatul la funcția de președinte, Andrei Năstase și-a lansat o aplicație pentru telefon mobil. Experții încă mai analizează utilitatea acesteia. 

Între timp, în Moldova

Cât aleșii poporului s-au ocupat cu lucruri serioase și importante, în Moldova au fost infectați cu COVID-19 alți 852 de cetățeni, iar alți 39 au decedat ca urmare a acestuia. 

Totodată, salvatorii încă muncesc pentru întărirea digurilor de protecție din țară. Au fost capturate 10 mii de pastile de ecstasy, care ar fi urmat să „ajungă în zonele de agrement”. Câteva zeci de bătrîni s-au îmbulzit din prima zi pentru a depune o cerere de reexaminare a pensiilor în primele zile din luna iulie. 

Și în această săptămână, un magistrat, demis în urmă cu 11 ani a fost restabilit în funcție, iar statul ar urma să-i plătească drept restanță salariile neprimite în perioada cât timp a lipsit din funcție. Este vorba de 4 milioane de lei. 

Citește mai departe

Politică

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Publicat

pe

De către

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte patru proiecte de lege de modificarea a bugetului pe anul 2020, pe care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea. Surpriza zilei a fost revenirea deputatului socialist Ștefan Gațcan în parlament, după ce, anterior, alte 3 tentative de începere a ședinței au eșuat. La ședință au fost prezenți și deputații PAS și PPDA. 

Angajarea de răspundere 

Ștefan Gațcan, deputatul socialist care a dispărut câteva zile după aderarea sa la ProMoldova, a revenit la ședințe și în componența fracțiunii PSRM. La ședința de azi acesta a fost așezat alături de șeful fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, iar asta a fost exact ceea ce lipsea pentru ca Ion Chicu să poată prezenta cele patru proiecte pentru care și-a angajat răspunderea.

În esență, proiectele prevăd o serie de modificări ale bugetului de stat, printre care și majorarea salariilor medicilor cu 30% începând cu 1 septembrie 2020. 

Opoziția a contestat proiectele de legi mai mult ca „procedură”, principalele argumente fiind despre faptul că „s-a încercat a trece de Parlament”.

Ce modificări se fac în actuala rectificare: 

  • 466 milioane lei vor fi transferate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru achitarea indemnizației de 700 lei la 660.000 de pensionari cu venitul mai mic de 3.000 lei lunar.
  • Alte 428 milioane lei vor fi transferate Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 (+362,6 milioane lei). 
  • 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, 
  • 20 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.
  • Se anulează efectuarea studiului de fezabilitate cu privire la dezvoltarea a două aeroporturi noi în Moldova – la Bălți și în regiunea de sud a Republicii Moldova. 

Proiectele vor intra oficial în vigoare dacă până duminică, 12 iulie nu va fi înregistrată o moțiune de cenzură, care are nevoie de minim 24 de semnături. Deputații pot anula proiectele aprobate prin angajare de răspundere, dacă demit Guvernul în urma unei moțiuni de cenzură. 

Totuși, nici PAS, nici PPDA și nici Pro-Moldova nu și-au exprimat intenția de a înainta o moțiune de cenzură, motivând că sunt proiecte sociale, iar ei nu sunt împotriva ideii de majorare a salariilor medicilor, potrivit declarațiilor anterioare ale deputaților și liderilor acestora. 

Deputații au mai adoptat astăzi câteva proiecte de legi: 

  • Un proiect de lege ce prevede introducerea termenului de „măsuri de integrare” pentru străini, în legislația națională. Aceste Măsuri de integrare includ „sesiuni de acomodare socio-culturală, cursuri de studii a limbii române, dar și consiliere și informare cu privire la accesul la piața muncii”
  • A fost votat un proiect de lege care prevede instituirea „pensiilor facultative”. Pensiile facultative, spre deosebire de cele de stat și private pot fi instituite de societăți pe acțiuni, iar sistemul este bazat pe libera alegere a angajaților acestei societăți pe acțiuni. Totodată, acest sistem nu condiționează participarea la fondurile de pensii facultative în funcție de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Moldova este printre puținele țări europene care nu are un astfel de sistem, iar proiectul a fost amânat mai mult timp. Pentru a intra în vigoare legea trebuie să treacă prin comisii și să fie dezbătută în a doua lectură. 
  • A fost votat în a doua lectură, lectură finală pedepsirea mai aspră a șoferilor care participă la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe drumurile publice. Șoferii riscă o amendă de până la 650 unități convenționale, adică 32,500 lei sau de la 180 ore la 240 ore de muncă în folosul comunității, cu sau fără ridicarea permisului pe o perioadă de până la 2 ani.
  • A fost adoptat în lectură finală un proiect de lege ce prevede posibilitatea de a monitoriza agresorii familiali cu brățară instalată la mână sau picior. Totodată, se propune obligarea agresorului de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta departe de locuința victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor. 
  • S-a aprobat o serie de modificări la Codul Electoral, printre care se schimbă orele de vot, de la 8:00 la ora 20:00, adică efectiv micșorarea cu două ore a perioadei în care cetățenii își pot exprima votul. Proiectul este deocamdată votat în prima lectură, iar această prevedere a fost criticată de opoziție. Dumitru Diacov a „promis” că PD nu va susține, ci va propune ca să rămână actuala prevedere – ziua de vot de la 7:00 la 21:00. Totodată, o altă prevedere se referă la faptul că decizia de a exclude un concurent electoral din cursă să fie luată de organul electoral, și nu de către Instanțele de judecată. Se limitează activitatea observatorilor, doar pe durata campaniei electorale. Totodată candidații nu vor putea participa la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor făcute din bugetul public. 

Pe final de zi, deputații dezbat o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și a ministrei Viorica Dumbrăveanu. Potrivit legii, moțiunea simplă, chiar și în cazul în care este adoptată, nu înseamnă automat demisia ministrei, dar mai degrabă „atenționarea” că unele politici promovate nu sunt corecte. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social39 de minute în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social7 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri23 de ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031