Cetatenia europeana a moldovenilor ar fi si o liniste mult dorita de actualele autoritati

Un amplu studiu estimativ, care are ca tema viitorul european al RM, publica revista ECO. Titlul studiului este „Consecintele estimative ale aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeana” si este semnat de prof. univ. dr. Mihai Patras, din argumentele caruia intelegem ca „aderarea la UE schimba automat in bine statutul regional si european al RM”.
Autorul defineste UE drept o „constructie unica si fara precedent de state, o uniune in care fiecare tara/popor doreste sa fie si sa aiba parte”.
Reiesind din toate plusurile pe care ni le poate oferi o eventuala integrare in UE, prof. Patras scrie ca, desi, din 2005, actuala guvernare se pronunta pentru integrarea in aceasta structura, totusi, spre deosebire de tarile baltice, Moldova ia decizii intarziate.
In continuare, citim ca, in dependenta de specificul tarilor candidate, „lungimea drumului” spre UE difera. Moldova, ne sugereaza studiul, ar trebui sa invete si din faptul ca de multi ani Turcia asa si nu reuseste sa devina membra a UE, iar alte tari mici precum Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovenia au reusit sa adere la familia UE doar in cativa ani.
In desfasurarea de mai departe a studiului sau, prof. Patras expliciteaza, in 10 puncte, de ce „accelerarea aderarii RM la UE ar avea doar consecinte pozitive”.
Importanta unei eventuale aderari a RM la UE ar fi comparabila, dupa autor, cu adoptarea Declaratiei Suveranitatii (23 iunie 1990) si Declaratia de Independenta (27 august 1991). Ultimele, de o semnificatie preponderent politica, au oferit RM „posibilitati majore potentiale externe”, dar „nevalorificate inca pe parcursul a aproape doua decenii”. Dar integrarea in UE va avea, „in primul rand, consecinte economico-financiare semnificative, rapide si evident palpabile de catre intreaga populatie, indiferent de varsta, etnie, stare sociala etc.”.
La punctul 2, se face referinta la o eventuala redobandire de jure a cetateniei europene. „Cetatenia europeana a moldovenilor ar fi si o liniste mult dorita de actualele autoritati”, care „reactioneaza negativ” la cele aproximativ un milion de cereri semnate de catre basarabenii hotarati de a-si redobandi cetatenia romana.
Mai citim ca aderarea RM la UE „inseamna diminuarea rapida si semnificativa a economiei subterane/preponderent criminale de la noi”. Ca urmare, RM ar putea abandona ultimul loc in Europa ca nivel al PIB per capita si sa se plaseze, cel putin, pe penultimul.
La punctul 5, autorul scrie ca aderarea RM la UE va insemna „abandonarea pentru totdeauna a unui spatiu economic traditional subdezvoltat, din punct de vedere economic, si trecerea la un nivel mediu de dezvoltare”. Toate acestea, scrie prof. Patras, „vor contribui la repopularea RM, in primul rand a satelor, care au fost abandonate in ultimii ani, in special dupa 2000, in proportie de cel putin 30-40%”.
In desfasurarea urmatoarelor puncte, citim, de asemenea, ca aderarea Moldovei la UE ar mai insemna „reintregirea teritoriala a RM”, „ameliorarea semnificativa a managementului economico-politic”, „ameliorarea evidentei si statisticii nationale, cresterea gradului de cuprindere informationala”.
Prof. Patras atrage atentia ca primii ani de aderare vor fi caracterizati si cu afluxuri semnificative de investitii straine directe (ISD), cu mult mai mari decat cele existente. Totodata, indiferent de faptul aderarii, vor spori preturile.
In continuare, autorul studiului mai atrage atentia ca exista si presupusi „adversari” ai integrarii RM in UE. Unii dintre acestia ar fi „capii si participantii economiei subterane/preponderent criminale”. In acest context, aderarea la UE ar presupune mai intai „casapirea economiei frauduloase cu cresterea palpabila a incasarilor legale”. In „lista adversarilor” ar intra si unele structuri din Federatia Rusa, care „s-ar putea lipsi de forta de munca moldoveneasca, actualmente antrenata in economia Rusiei”. Mai mult, potrivit prof. Patras, „din lipsa de informatii consistente sau din alte motive, potentiali adversari (taciti) ai aderarii RM la UE sunt si unii reprezentanti romanofili de la noi”.
„Tergiversarea atingerii acestui obiectiv major national inseamna nivel redus de viata, emigrari in masa si depopulare a localitatilor, tratament indecent extern al tarii si al cetatenilor ei, morbiditate si mortalitate sporita”, conchide, in studiul sau publicat de ECO, prof. Patras, cu referinta la avantajele integrarii RM in UE. // DECA-Press