In aceste zile, lumea intreaga, indurerata, il plange pe Sfantul Parinte Ioan Paul al II-lea. Unul dintre cei mai respectati cardinali electori de la Vatican, francezul Roger Etchegaray, a acceptat sa dezvaluie, in exclusivitate pentru ZIUA, gandurile sale la inmormantarea Papei Ioan Paul al II-lea. Cardinalul Roger Etchegaray este la Vatican prefect emerit al Consilului Pontifical pentru Justitie si Pace, functie echivalenta la Vatican cu a ministrului de Justitie. De-a lungul timpului, cardinalul Roger Etchegaray a devenit trimisul Vaticanului in Irak, fiind fostul Nuntiu papal la Bagdad in timpul dictaturii lui Saddam Hussein.
Eminenta, impartasiti va rog cititorilor ZIUA cateva impresii in aceasta vreme de doliu…
Aceste zile constituie pentru mine un timp exceptional de exercitiu spiritual. Si acest lucru gratie mijloacelor de comunicare in masa care detin, dupa mine, rolul de predicatori surprinzatori, gratie amplorii si fortei imaginilor, cuvintelor si gesturilor pe care le transmit.
Rar mi s-a intamplat sa fiu atins cu atata intensitate de misterul lui Dumnezeu si al omului. Acum traiesc cele mai marete zile ale pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Ma intreb cine sunt aceste multimi imense de barbati, femei, copii si tineri de diverse confesiuni religioase si sociale pe care moartea lui Ioan Paul al II-lea le reuneste?
Iti multumesc, Ioan Paul al II-lea pentru ca ai revelat fiinta umana sie insesi in ce are mai inaltator conditia umana, si pentru ca ne-ai ajutat sa infruntam noaptea lumii cu fata descoperita, adica cu chipul unic al Domnului. Eram alaturi de tine, cu ocazia primei tale calatorii in Polonia, efectuata in iunie 1979: te-am auzit proclamand in plin regim ateist: "Hristos nu poate fi exclus din istoria omului: a face acest lucru este un act impotriva omului".
Cum credeti ca a influentat Sfantul Parinte evolutia raporturilor dintre Biserica Catolica si cea Ortodoxa?
Eu sunt, de aproape 30 de ani, un prieten personal al Patriarhului Teoctist, Preafericitul fiind oaspetele meu cand eram arhiepiscopul orasului Marsilia. Nu ma indoiesc de faptul ca raporturile excelente, chiar fraterne, dintre Teoctist si Ioan Paul al II-lea vor permite viitorului Papa sa participe la infaptuirea unor progrese pe calea armoniei dintre toate bisericile crestine din Romania.
