Au adunat experiență în mai mulți țări europene și au hotărât să își dedice o bună parte din vacanța de vară pentru a împărtăși cunoștințele lor cu cei de acasă. Este vorba de un grup de tineri activi care locuiesc și activează de ani buni în Olanda, Franța, Estonia, Italia și România care a lansat proiectul pilot Școala Sustenabilității.
Proiectul este unul extrem de ambițios și își propune să faciliteze transferul de cunoștințe și de know-how din diasporă către cei din țară, și vice-versa.
Am încercat să aflăm de la Doina Guzun, co-organizator al Școlii, mai multe detalii despre acest proiect.
Ce reprezintă pentru voi Școala Sustenabilității?
Școala Sustenabilității are multe semnificații, deși conceptul său de creare prezintă ca și scop major, crearea unei platforme capabile să faciliteze schimbul de cunoștințe și de expertize acumulate în diasporă către țara de origine și de ce nu, de acasă către cei plecați în lumea mare. Dar, semnificația sa se limitează nu doar aici, căci Școala Sustenabilității reprezintă totodată și o oportunitate de dezvoltare personală și profesională, un networking internațional, o posibilitate de a fi util sau de a te face util societății de origine. De fapt, ceea ce ne propunem noi, organizatorii, este faptul că ceea ce definește migrația economică moldovenească în ziua de azi, iar aici facem referire în primul rând la exodul de creiere, să devină un proces cât mai eficient de „circulație a creierelor și a ideilor” în folosul Moldovei.
Povestiți-ne despre echipă. Cine stă în spatele Școlii?
Suntem o „mâină” de tineri, majoritatea „școliți” sau „căliți” în străinătate: Olanda, Franța, Estonia, România, Italia și desigur Moldova. Fiecare dintre noi face parte dintr-un mediu asociativ diasporal sau național, ceea ce și explică prezența celor 4 asociații organizatoare: Comunitatea Noroc Olanda (Regatul Țărilor de Jos), Asociația pentru Integrarea Migranților (Franța), Casa Mare (Estonia), Sănătatea are Gust (Republica Moldova). Responsabilitățile sunt împărțite în dependență de disponibilitatea fiecăruia, capacități, experiență și nu în ultimul rând, entuziasm. Altfel zis, motorașul proiectului este Dorina Baltag și împreună cu noi ceilalți, Doina Guzun (Franța), Ion Braga (Estonia), Irina Zuza (Moldova/Olanda), îndeplinim una sau mai multe funcții vitale pentru „creșterea” Școlii Sustenabilității. Comunicarea dintre noi este una online și la orice oră, ceea ce reprezintă de fapt, una dintre provocările echipei, dar totodată este și ceva interesant și util. Recomand!
Aceste 5 hub-uri, ce fel de inițiative sunt?
În primul rând sunt inițiative ce provin din diasporă și sunt dedicate societății din Republica Moldova. Iar în al doilea rând, sunt inițiative ce țin de sustenabilitate, antreprenoriat și creativitate. Prin cele 5 hub-uri de lucru, se vor pune de fapt bazele unor viitoare proiecte și/sau afaceri sociale cu produse și acțiuni finite, vizibile, utile, eficiente. Deci, cunoștințele și expertizele despre care am vorbit anterior, vor fi transferate și implementate anume în aceste hub-uri, iar contextul de lucru și de implementare a proiectului propriu-zis va fi societatea moldovenească, sau mai bine accentuat, necesitățile acesteia. Căci Moldova se confruntă cu mari probleme, spre exemplu, în ceea ce privește prelucrarea și reciclarea deșeurilor din masă plastică. Astfel, unul dintre hub-uri prezintă ca și inițiativă crearea unui instrument (echipament) pentru prelucrarea și reciclarea deșeurilor din masă plastică, ușor de confecționat și folosit în practică de oricine. De asemenea, regăsim insuficiențe majore și în domeniul sănătății publice moldovenești. Iar un atelier al Școlii Sustenabilității are ca scop prevenirea irosirii produselor alimentare, precum și susținearea familiilor social-vulnerabile. Tot în domeniul ecologiei dar și a antreprenoriatului social se înscrie un alt hub, care își propune reducerea utilizării exorbitante a sacoșelor din plastic ce sunt produse greu de reciclat, precum și crearea unor „torbițe ecologice” din materiale utilizabile. Vom avea de asemenea, un atelier de lucru ce face parte din domeniul securității publice și a antreprenoriatului social, iar obiectul său este de a confecționa și promova accesorii reflectorizante pentru a micșora riscul accidentelor rutiere cu implicarea pietonilor. Iar hub-ul ce presupune reciclarea hârtiei propune instalarea tombleroanelor specializate pentru hârtie, colectarea și reciclarea acestora pentru a fi re-utilizate. Scopul inițiativei este îndeosebi de a găsi metode creative de re-utilizare a hârtie și cu minim resurse financiare.
Important: Invitația de a participa în cadrul acestor hub-uri de lucru este încă valabilă, iar pentru a accede la înscriere, este necesar să accesați acest formular.
Cine sunt beneficiarii și ce au de cîștigat în urma participării la Școală?
Beneficiarii direcți sunt toți cei care vor participa în cadrul Școlii, ei fiind cei care vor câștiga o experiență pe care noi, organizatorii, o garantăm a fi practică, interesantă și utilă. Iar indirect și în număr mare, beneficiari sunt și locuitorii Moldovei. Căci aceste inițiative, vin să reducă din pericolul ecologic moldovenesc, din incapacitatea unui sistem alimentar gestionat prost, din necesitatea de a fi protejat public și desigur, din necesitatea de a crea afaceri sociale. Sunt pași mici, dar pragmatici și cu urmări sigure.
Ne puteți spune deja ce va urma după Școală?
Transformarea proiectului-pilot într-o serie de ediții consecutive a Școlii Sustenabilității. Dar totodată, ceea ce vizăm pe termen lung este creșterea oportunităților de dezvoltare în ceea ce privește antreprenoriatul social în Moldova, protecția mediului înconjurător și implicarea creativității în cele două domenii. Fiți cu ochii pe Școala Sustenabilității și veți afla la sigur ce a urmat sau ce urmează!
Vă invităm să ne urmăriți pe pagina noastră de Facebook.
Mult succes și mulțumim pentru interviu!
Proiectul face parte din cadrul Programului de Granturi Diaspora Engagement Hub, realizat cu sprijinul financiar al Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației (OIM), misiunea din Moldova și Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC).
