E de salutat chemarea lui Cubreacov la conciliere intre cei care se considera doar moldoveni si cei care se considera romini moldoveni, facuta in ultima sedinta a sesiunii de vara a Parlamentului.
Altadata, pentru chemari similare, el avea sa fie inclus in rindul „falsilor amici” sau chiar in „cartea neagra a tradarii” („cartea tradarii” nu era de ajuns!). E bine insa ca macar acum a sosit timpul „maturizarii”.
Totusi, concilierea din perioada agrarienilor si concilierea din perioada comunistilor sunt lucruri diferite. Era mai simplu sa conciliezi atunci, cind majoritatea populatiei tinere nu era plecata inca peste hotare si opozitia era inca destul de puternica. intre timp, s-a produs o radicalizare a „moldovenistilor primitivi” pe masura intensificarii exodului. Revenirea comunistilor la putere, nu fara concursul PPCD, le-a dat apa la moara. insusi presedintele Voronin declara ca in 1918 Basarabia a fost ocupata de romini. De unde rezulta ca cei care se considera romini sunt ocupantii propriului pamint.) Pina la „proeuropeanul” Voronin, niciun presedinte „prorus” nu a spus asa ceva. Pe timpul agrarienilor a fost introdusa in scoli limba si literatura romina, istoria rominilor.
De ce Rosca nu vroia conciliere atunci (va mai amintiti de paranteza propusa de Lucinschi?), actionind uneori ca un simplu provocator, ramina pe constiinta lui. Dar spunind astazi „conciliere”, el ar trebui sa precizeze in ce consta aceasta. Daca conciliere inseamna pentru el a tacea atunci cind este eliminata istoria rominilor, cind Liceul „Gh. Asachi” este rebotezat din romin- in moldo-francez, cind sunt difuzate, la televiziunea zisa publica, dupa imaginile lui de vicepresedinte de Parlament, filme propagandistice antirominesti, scoase de la naftalina de natingul Telescu, aceasta inseamna altceva, numai nu conciliere. Aceasta inseamna tradare, „neagra tradare”, daca va place mai mult. 
Pe de alta parte, este important de mentionat faptul ca „rominismul”, cu exceptia unor scurte perioade de dupa proclamarea suveranitatii si independentei, s-a aflat mereu in defensiva, puterea apartinind de obicei fortelor numite impropriu „moldoveniste”, ele fiind de fapt o emanatie a reflexelor si nostalgiei prosovietice. Voronin e si el din aceasta categorie. Era si este mereu necesara o formatiune care sa-i uneasca pe cei care se opun ocupatiei rusesti si resovietizarii RM. Ceea ce nu anuleaza ideea concilierii.
Dar ce-ar insemna conciliere in conditiile de azi? Conciliere ar insemna in primul rind egalarea in drepturi a „rominilor” cu „moldovenii”, legalizarea glotonimului „limba romina” si a etnonimului „romin”, introducindu-se modificarile necesare in Constitutie. Puterea comunista nu recunoaste astazi ca, din punct de vedere etnic, „romin” si „moldovean” e una si aceeasi, contabilizindu-i pe „romini” aparte si veghind ca procentul acestora sa fie cit mai mic, dupa cum au mentionat si observatorii straini in procesul recensamintului din octombrie 2004. Fiecarui cetatean din RM trebuie sa i se asigure dreptul sa se identifice dupa propria dorinta „romin” sau „moldovean”, fara a-i separa pe „romini” si „moldoveni” in buletinele statistice, trecindu-i pe unii la minoritati. Fireste, conciliere ar insemna ridicarea interdictiei de a folosi etnonimul „romin” si glotonimul „limba romina” la compania zisa publica „Teleradio Moldova”, cu referire la populatia autohtona.
„Rominii” si „moldovenii” ar trebui sa aiba dreptul sa invete dupa manuale diferite. Daca vor „moldovenii” sa-si limiteze spatiul istoric la teritoriul RM, e treaba lor, dar cu ce drept sa le inchida accesul celor constienti de propria origine la istoria lor? Acelasi lucru e si cu literatura. Daca „moldovenilor” le este suficient Canna, Sleahu, Bucov, Lupan, Dabija, Vieru si Druta, si nu doresc sa cunoasca operele lui Caragiale, Slavici, Cosbuc, Rebreanu, Blaga, Arghezi, Stere, Eliade, Cioran, Ionescu s.a.m.d., e iarasi treaba lor, dar sa nu aiba prioritatea dictarii gusturilor lor literare elevilor „romini”.
Legalizarea „rominilor” si a „limbii romine” ar consolida statul moldovenesc, simplificind acceptarea de catre populatia alogena – ucraineni, rusi, gagauzi, bulgari, tigani s.a. – a politonimului moldovean, monopolizat astazi de moldovenii „puri”.
Concilierea depinde de fapt de o singura parte, de cea a puterii, caci „rominii” sunt de mult dispusi sa concilieze.
Va accepta Voronin sa-i legalizeze pe „romini”? Daca va accepta, acesta va fi primul semn real de schimbare. Daca nu, concilierea la care ne indeamna PPCD va fi o depunere de arme, o simpla predare comunistilor, o diversiune in plus.
// Jurnal de Chisinau
