Connect with us
"
"

Alegeri

Ce efecte ar putea avea alegerile anticipate

Publicat

pe

PE SCURT

Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. Aceasta este una din principalele concluzii identificate în cadrul unei noi note analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care descrie ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare.

PE LUNG

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, expert asociat IPRE, după mai bine de două luni de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, formațiunile politice ce au intrat în Parlament, nu au reușit să avanseze în stabilirea unei majorități parlamentare.

„Votul geopolitic a reprezentant o variabilă importantă a scrutinelor parlamentare desfășurate în ultimii zece ani. Pe de o parte, programele și discursurile electorale ale formațiunilor politice erau formulate pentru a diviza într-un mod artificial societatea pe criterii de limbă, etnie, amplasare geografică și opțiuni geopolitice. Pe de altă parte, structura ento-lingvistică a societății, afectată de campanii mediatice de manipulare, a oferit premisele necesare pentru dezvoltarea unei retorici electorale ce urmărea atragerea electoratului loial și ignorarea preferințelor taberei considerate adverse”, susține Mihai Mogîldea.

Acesta a enumerat efectele unor eventuale alegeri anticipate:

  • Efect 1.Desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în apropierea unor alegeri locale ar putea favoriza Partidul Democrat, ce ar putea obține un scor mai mare cu circa 5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local.
  • Efect 2.Implicarea activă a Președintelui Igor Dodon într-o eventuală campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ar facilita mobilizarea mai extinsă a votanților Socialiștilor.
  • Efect 3.Păstrarea caracterului non-geopolitic al campaniei electorale ar putea defavoriza Partidul Socialiștilor, a cărui electorat ar putea parțial migra treptat către platforma de susținători ai Partidului „Șor”.
  • Efect 4.Un eventual scrutin parlamentar anticipat ar putea cauza o prezență mai redusă la urne pe fonul unei celui de-al cincilea proces de vot organizat într-o perioadă de doar trei ani de zile.

Totodată, analizând impactul sistemului mixt și a retoricii electorale asupra rezultatelor alegerilor parlamentare, autorul studiul a ajuns la concluzia că formula electorală mixtă a favorizat în mare măsură Partidul Democrat, care cu un procentaj de 23,62% din voturi a obținut 30 de mandate în Parlament. În același timp, sistemul mixt a defavorizat clar Blocul ACUM, care 26,84% din voturi a obținut doar 26 de mandate. Chiar dacă a obținut cel mai mare scor electoral (31.15%) și respectiv cele mai multe mandate (35 de deputați), PSRM s-a dovedit a fi marele perdant al sistemului electoral mixt, care, din cauza configurării circumscripțiilor uninominale, a pierdut întâietatea în regiuni considerate a fi loiale partidelor pro-ruse, de stânga.

Amintim că, la sfârșitul acestei săptămâni, cei șase magistrați ai Curții Constituționale au decis, la sfârșitul acestei săptămâni, că în cazul alegerilor parlamentare anticipate vom vota în baza aceluiași sistem electoral mixt. Potrivit judecătorilor Curții, modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales. Această hotărâre este definitivă.
 

Social

26 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă un medic a decedat. 15 lucrători medicali, victime ale coronavirusului

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

+158 cazuri noi de COVID-19

Încă 158 de cazuri noi de COVID-19. Printre aceștia 3 medici, 11 asistenți medicali și 5 lucrători auxiliari.

Pe parcursul zilei au murit, în total, 7 persoane. Numărul se ridică la 268.

Printre persoanele decedate se numără chirurgul Stelian Candîba de vârstă de 66 de ani. A activat în calitate de medic chirurg, secția chirugie septică a Spitalului Clinic Sf. Treime din capitală. Acesta a fost internat la data de 18 mai, la Spitalul Clinic Republican. Și-a dedicat mai mult de 30 ani uneia dintre cele mai complexe specialități din medicină – chirurgia. Potrivit fostei ministre a Sănătății, Ala Nemerenco, întreaga familie a medicului este internată în spital în stare medie.

Astăzi covdiul a mai curmat viața unui medic, a colegului meu de facultate, chirurgul Stelian Candîba. Membrii familiei…

Geplaatst door Ala Nemerenco op Dinsdag 26 mei 2020

Cinci medici, locuitori ai regiunii transnistrene,
vor fi cazați în dreapta Nistrului

Alți cinci medici domiciliați în regiunea transnistreană, dar care lucrează în instituții medico-sanitare din dreapta Nistrului au aderat la programul de acomodare a personalului medical în localitățile în care activează.

Este vorba de spitalul raional din Șoldănești (două persoane) și centrele de sănătate din Varnița și Cocieri (două persoane). Până acum, 26 de medici au acceptat benevol să fie cazați în localitățile din dreapta Nistrului, pentru a putea merge la serviciu. Costurile de cazare ale medicilor sunt acoperite cu sprijinul Uniunii Europene, oferit prin Programul Măsuri de Consolidare a Încrederii pe ambele maluri ale Nistrului, implementat de PNUD Moldova.

Această soluție provizorie a fost identificată urmare a obligației impuse de partea transnistreană de a se autoizola timp de 14 zile pentru orice persoană ce intră în regiune.

Ajutor umanitar din Bulgaria și Qatar

Astăzi, 26 mai, a avut loc ceremonia de acordare a asistenței umanitare, oferită Republicii Moldova de către Guvernul Bulgariei, pentru controlul și prevenirea răspândirii infecției COVID-19 și sprijinirea cadrelor medicale în lupta cu acestă infecție.

Lotul de ajutor umanitar conține: 500 combinizoane de protecție, 500 ochelari de protecție, 500 căști de protecție. Valoarea totală a lotului este de 22 728 euro.

Statul Qatar a donat opt tone de echipamente de protecție împotriva COVID-19. Este vorba de 470 000 măști de protecție, 30 000 ochelari de protecție, 70 000 N95, 40 000 măști FFP2, 45 000 măști FFP3, 60 000 mănuși, 12 500 viziere, 4 700 comibinezoane de protecție, 35 000 haine chirurgicale.

265 de decese, în total

Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 7 147 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 888 în Transnistria.

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 61 pacienți cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate:

256 – stare gravă, dintre care:

19 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată

479 – stare de gravitate medie.

Alte 82 persoane tratate au fost externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 3 884, ceea ce înseamnă că 54,3% dintre cazuri au fost tratate.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 501 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-352, farmaciști-20, asistenţi medicali-580, felceri-79, personal auxiliar-470 persoane.

MSMPS informează despre înregistrarea altor 4 decese provocate de COVID-19, numărul total de decese ajungând la 265.

Deces 262: Femeie de 60 ani, din r-nul Ocnița, transferată din IMSP SR Ocnița, la Spitalul Clinic Bălți, pe data de 13.05.2020. Comorbidități: hipertensiune arterială gr.III, diabet zaharat tip II, obezitate gr. III.

Deces 263: Bărbat de 25 ani, din r-nul Sîngerei, internat pe data de 24.05.2020, la Spitalul Clinic Bălți, în stare gravă, cu insuficiență respiratorie acută, manifestată prin edem pulmonar. Comorbidități: sindrom DOWN.

Deces 264: Femeie de 64 ani, din r-nul Ialoveni, internată pe data de 20.05.2020 la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: hipertensiune arterială gr.II, obezitate gr. III, insuficiență cardiacă cronică, cardiopatie mixtă.

Deces 265: Bărbat de 58 ani, din r-nul Anenii Noi, internat pe data de 25.04.2020 la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: hipertensiune arterială gr.II, insuficiență cardiacă cronică, angina pectoral de efort CF II, cardiopatie mixtă.

Încă un deputat cu COVID-19

Ieri a fost anunțat că deputatul PSRM Vladimir Mizdrenco este infectat cu COVID-19. Câteva zile în urmă, la ședința Parlamentului, fracțiunea PDM a anunțat că deputatul PDM Eugeniu Nichiforciuc este infectat cu COVID-19. Acum, deputații se află în autoizolare, așa cum a cerut președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi. De asemenea, Greceanîi le-a cerut deputaților să se testeze la COVID-19.

România susține în continuare cetățenii RM

35 de mii de viziere urmează să ajungă în Republica Moldova din România pentru medicii din linia I care luptă cu coronavirusul. Donația a fost făcută de asociația Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Datorită donațiilor voastre adunate de VeDemJust și muncii voluntarilor din "Vă ajutăm din Cluj!", 35.000 viziere au…

Geplaatst door VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie op Maandag 25 mei 2020

Revenirea la normal

Ieri, 25 mai, Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică a decis:

  • reluarea activității punctelor de trecere a frontierei de stat, ținând cont de relansarea treptată a transportului de persoane și mărfuri în trafic internațional. De astăzi, 26 mai, este permis transportul feroviar și rutier de persoane în trafic internațional. Totuși, asta nu înseamncă că trenurile vor începe să circule, întrucât celelalte state în care merg trenurile noastre nu au deschis hotarele și nu au permis trasnportului feroviar internațional să circule.
  • localurile de alimentație publică își vor relua activitatea de pe 15 iunie cu respectarea unor norme igienice. Citește aici desprecum își vor relua activitatea restaurantele și despre: Viața după COVID-19. Cum ar putea arăta ce-a mai rămas din 2020;
  • reluarea începând cu data de 1 iunie 2020, a activității muzeelor și  bibliotecilor, fără organizarea evenimentelor culturale în masă, asigurând respectarea măsurilor sanitare;

Situația la frontieră

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 4 451 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 2 832 traversări persoane, dintre care 2 227 treceri la frontiera moldo-română, 575 treceri la frontiera cu Ucraina și 30 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 4 451 de persoane și completate 2 832 de fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip COVID-19.

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Politică

Ședința Parlamentului s-a încheiat înainte de a începe. Premierul Chicu și un deputat, implicați într-o ceartă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ședința de astăzi a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Asta pentru că deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul ȘOR nu s-au prezentat  la ședință. În sala forului legislativ au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. Aceasta în condițiile în care astăzi premierul Ion Chicu urma să prezinte proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență , proiect pentru care ieri Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

După ce președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a anunțat că ședința nu poată fi deschisă din lipsă de cvorum, deputații prezenți au criticat guvernarea,, catalogând această decizie a majorității parlamentare de a nu se prezenta la ședință drept  „un circ organizat”, „o bătaie de joc față de cetățeni” și .„un dezmăț produs în Parlament”. Premierul Ion Chicu a mers după aceasta în fața presei pentru a prezenta proiectul de lege, însă în timp ce îl prezenta, deputatul PAS Mihai Popșoi a venit în sala de presă și l-a întrerupt. Cei doi și-au aruncat replici acide, iar premierul a plecat. 

PE LUNG

„Circ organizat”, „o bătaie de joc față de cetățeni” și .„un dezmăț produs în Parlament”

„Noi vedem azi un circ organizat de majoritatea parlamentară. Cu regret, chiar și procedurile democrației nu sunt respectate. Ca această angajare de răspundere să fie respectată ca procedură, prim-ministrul trebuia să prezinte proiectul. Suntem în situația în care putem contesta că mecanismul nu funcționează, nemaivorbind de obrăznicia și nesimțirea colegilor din majoritatea parlamentară. Suntem chiar stupefiați de nesimțirea și de bătaia de joc de care dă dovadă guvernarea”, a declarat Andrian Candu.

Deputatul PAS Sergiu Litvinco a menționat că ceea ce s-a întâmplat în ședința Parlamentului este o bătaie de joc față de cetățeni. „Atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, acest element nu a fost respectat este temei de neconstituționalitate pentru această decizie cu privire la această angajare a răspunderii. Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

La rândul său, Alexandru Slusari, deputat Platfoma DA a menționat că „acest dezmăț produs în Parlament caracterizează tot mai mult această guvernare, această coaliție coronavirus”. „ Cu părere de rău degradează parlamentarismul. Majoritatea parlamentară care crede că face bine Guvernului lui Dodon pune sub mare lovitură Parlamentul. Și asta dincolo de faptul că această angajare de răspundere nu a fost nici argumentată, nici logică sub toate aspectele”, a declarat Alexandru Slusari.

Cu toate acestea,, niciuna din fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Replici acide premierul Chicu-deputatul Mihai Popșoi

În timp ce deputații prezenți se arătau revoltați de situația creată în forul legislativ, premierul Ion Chicu a mers în fața presei unde a prezentat pe scurt principlele aspecte ale proiectului pentru care ieri Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. La scurt timp, însă în sala pentru presă a intrat vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi(PAS) care a întrerupt conferința de presă a lui Ion Chicu.

„Dle Chicu, nu vă este rușine? Pentru ce ne-ați chemat astăzi aici? Unde vă sunt colegii din majoritatea parlamentară?”, l-a întrebat vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi. Deputatul purta mască de protecție pe față.

„La capitolul rușine, arătați obrăjorii cât sunt ei de roșii”, i-a replicat Ion Chicu. Imediat dupăaceasta premeirul a părăsit sala.

Principalele prevederi ale proiectului

Astfel potrivit proiectului, urmează să fie majorat ajutorul de șomaj, iar suma minimă va fi de 2775 lei. De asemenea, sunt extinse categoriile de persoane beneficiare pentru persoanele ce se înregistrează în calitate de șomeri, dar care nu corespund criteriilor de acordare a ajutorului de șomaj. Totodată, s-a decis majorarea venitului minim lunar pentru familiile defavorizate până la 1300 lei, pe perioada stării de urgență și majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil până la 975 lei.

Proiectul prevede subvenționarea cheltuielilor legate de achitarea salariului/îndemnizației în cazul șomajului tehnic sau staționării, 100%/60% impozite și contribuții aferente salariilor/îndemnizațiilor achitate, în dependență de motivul sistării activității.

Titularii de patentă care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență vor fi scutiți de plata pentru patentă. De asemenea, pentru această categorie, pentru persoanele care practică activitate independentă, întreprinzătorii individuali care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență, vor fi restituite contribuțiile sociale în sumă fixă.

Pentru sectorul HORECA se prevede reducerea cotei TVA de la 20% la 15%. Agenții economici care și-au sistat activitatea conform Deciziilor Comisiei Situații Excepționale vor beneficia de amânarea până la 25 iulie a termenului de achitare taxelor locale.

Cu toate acestea, deputații din opoziție au declarat că sub paravanul acestei asumări de răspundere a Guvernului sunt unele decizii care nu au nicio legătură cu starea de urgență. Deputații PAS au declarat că unele decizii vin să promoveze niște interese meschine ale unor persoane din anturajul guvernării. „Nu înțelegem acele scutiri pe care le oferă Guvernul la unele magazine Duty Free de la intrare, de ce industria tabaco beneficiază de unele facilități în această situație, cum acele modificări de taxe la unele resurse minerale contribuie la stoparea pandemiei”, au declarat ei.

Și deputații de Platforma DA au menționat că „este un vinegret, făcut artificial, special, pentru a slăbi Parlamentul și pentru a ascunde niște interese meschine care nu au legătură cu această stare de urgență”.

Deputații Pro Moldova au declarat că 90% din acest proiect de lege prevede promovarea unor scheme: de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele. Mai mult, multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020, care la sfârșitul anului

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle4 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031