PE SCURT
Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. Aceasta este una din principalele concluzii identificate în cadrul unei noi note analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care descrie ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare.
PE LUNG
Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, expert asociat IPRE, după mai bine de două luni de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, formațiunile politice ce au intrat în Parlament, nu au reușit să avanseze în stabilirea unei majorități parlamentare.
„Votul geopolitic a reprezentant o variabilă importantă a scrutinelor parlamentare desfășurate în ultimii zece ani. Pe de o parte, programele și discursurile electorale ale formațiunilor politice erau formulate pentru a diviza într-un mod artificial societatea pe criterii de limbă, etnie, amplasare geografică și opțiuni geopolitice. Pe de altă parte, structura ento-lingvistică a societății, afectată de campanii mediatice de manipulare, a oferit premisele necesare pentru dezvoltarea unei retorici electorale ce urmărea atragerea electoratului loial și ignorarea preferințelor taberei considerate adverse”, susține Mihai Mogîldea.
Acesta a enumerat efectele unor eventuale alegeri anticipate:
- Efect 1.Desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în apropierea unor alegeri locale ar putea favoriza Partidul Democrat, ce ar putea obține un scor mai mare cu circa 5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local.
- Efect 2.Implicarea activă a Președintelui Igor Dodon într-o eventuală campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ar facilita mobilizarea mai extinsă a votanților Socialiștilor.
- Efect 3.Păstrarea caracterului non-geopolitic al campaniei electorale ar putea defavoriza Partidul Socialiștilor, a cărui electorat ar putea parțial migra treptat către platforma de susținători ai Partidului „Șor”.
- Efect 4.Un eventual scrutin parlamentar anticipat ar putea cauza o prezență mai redusă la urne pe fonul unei celui de-al cincilea proces de vot organizat într-o perioadă de doar trei ani de zile.
Totodată, analizând impactul sistemului mixt și a retoricii electorale asupra rezultatelor alegerilor parlamentare, autorul studiul a ajuns la concluzia că formula electorală mixtă a favorizat în mare măsură Partidul Democrat, care cu un procentaj de 23,62% din voturi a obținut 30 de mandate în Parlament. În același timp, sistemul mixt a defavorizat clar Blocul ACUM, care 26,84% din voturi a obținut doar 26 de mandate. Chiar dacă a obținut cel mai mare scor electoral (31.15%) și respectiv cele mai multe mandate (35 de deputați), PSRM s-a dovedit a fi marele perdant al sistemului electoral mixt, care, din cauza configurării circumscripțiilor uninominale, a pierdut întâietatea în regiuni considerate a fi loiale partidelor pro-ruse, de stânga.
Amintim că, la sfârșitul acestei săptămâni, cei șase magistrați ai Curții Constituționale au decis, la sfârșitul acestei săptămâni, că în cazul alegerilor parlamentare anticipate vom vota în baza aceluiași sistem electoral mixt. Potrivit judecătorilor Curții, modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales. Această hotărâre este definitivă.
