Trăim şi suportăm veacul globalizării intense a societăţii. Globalizare în care se vrea unitatea popoarelor prin sfidarea a tot ceea ce este neam, limbă, tradiţii şi istorie. O epocă nouă în care ni se impun istorii străine, obiceiurile altor neamuri şi limba altor popoare. Dar cel mai dureros lucru nu este faptul că acceptăm toate aceste lucruri, ci faptul că nu ne mai interesează cine suntem şi de unde venim. Nu ne interesează să aflăm adevărul istoric al strămoşilor noştri daci, care au fost un popor cu o civilizaţie net superioară celor existente în acele veacuri îndepărtate în întreaga Europă. Şi când cineva încearcă să argumenteze aceste ipoteze cu descoperiri arheologice, cu scrieri ascunse (intenţionat) ale istoricilor antici, strâmbăm din nas şi exclamăm că sunt aberaţii. Iar atunci când ni se spune că provenim de la un popor barbar, care nu ştia nici de mamă, nici de tată şi că „slavă Domnului că au venit romanii de ne-au adus civilizaţia”, credem chiar şi fără probe sau argumente. De ce ne temem de ceea ce suntem? De ce căutăm să fim alţii? Poate cele ce vă voi scrie în continuare vă vor face să vedeţi lucrurile altfel.

Păstraţi-vă calmul şi încercaţi să nu vă implicaţi în dispute, ca să nu faceţi gesturi pe care le-aţi putea regreta mai târziu.

Ce ar putea îngrozi mai tare o societate care este considerată a fi una conservatoare și disciplinată, decât niște poze cu fete bete dormind pe trotuar.

Un merit deosebit pentru conservarea şi promovarea muzicii populare româneşti îl are Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, care în perioada 8-10 septembrie 2011 a organizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina şi cu spijinul Primăriei oraşului Cernăuţi, cea de-a VII-a ediţie a Festivalului-concurs Internaţional de folclor „ În grădina cu flori multe”.

Închis pentru reparații capitale încă în 2004, starea Circului de Stat din Chișinău nu s-a îmbunătățit deloc, ba din contra.

Lacul Vulturilor sau Fără fund este un lac din Munţii Siriului, jud Buzău, România. Nu este el chiar fără fund, dar acest lucru nu-i ştirbeşte din frumuseţe. Ţinutul este la mare căutare printre turişti pentru sălbăticia locului şi pentru peisajele absolut senzaţionale. Lacul Vulturilor este cu precădere unul dintre obiectivele turistice de mare anvergura a acestei zone, fiind situat la o altitudine de 1.420 m, în Munţii Siriului, pe partea estica a versantului Mălâia, întinzându-se pe o suprafaţă de 0,90 ha şi având o adâncime maximă de 2,5 m, în pofida denumirii populare ce conţine sintagma de ,,lac fără fund’’. Natura s-a jucat, a sculptat, a desenat şi a dat lumii o frumuseţe răpitoare. Lacul, oglinda în care se priveşte cerul şi crestele înverzite ale munţilor, ademeneşte şi vrăjeşte privirile.

V-aţi imaginat vreodată cum ar fi să stai pe malul unui râu să vezi bărcile plutind agale cu pescari care stau la pândă să prindă peşte, cu copacii înclinaţi deasupra apei, vrând parcă să-şi potolească setea, cu stoluri de păsări care îţi încântă auzul şi cu flori înmiresmate care te mângâie pe obraz?

Această criză începută încă anul trecut (2010), a marcat şi continuă să marcheze şi anul acesta dezvoltarea economiei europene şi dezvoltarea zonei euro.

Nouă persoane au murit, iar alte opt sunt date dispărute. Aceasta din cauza taifunul Roke care traversează teritoriul Japoniei de la nord la sud.