Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT

De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la al doilea guvern. Totuși, mai multe instituții publice cheie au în continuare șefi numiți de Partidul Democrat. Astfel, cel puțin nouă instituții publice cum ar fi ANRE, ANRCETI, ASD, BNM, Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței au în frunte șefi numiți pe timpul guvernării democraților.

Această constatare infirmă pretinsa epurare de cadre invocată de PDM în adresa fostului Guvern Maia Sandu, deși fosta prim-ministră a recunoscut anterior că nu a putut să curețe instituțiile publice de persoanele afiliate politic, pentru că a trebuit să respecte legea. Experți politici spun că numirea și demiterea șefilor de la aceste instituții nu ar trebui să aibă nimic cu procesul politic. Problema este că în fruntea acestor instituții au venit persoane pe criterii politice, pe vremea guvernării PDM. Mai mult, nu este exclus ca în viitor și PSRM să vrea să aibă persoane obediente politc în aceste funcții.

PE LUNG

Câte instituții sunt conduse de persoane numite pe timpul guvernării democrate

Curtea de Conturi

Marian Lupu, fostul lider al Partidului Democrat, a fost numit pe 7 februarie 2019 de Parlament în funcția de președinte al Curții de Conturi. El a fost singurul candidat care a s-a înscris în concurs  pentru această funcție, devenită vacantă peste noapte ca urmare a plecării la ANRE a lui Veaceslav Untilă.  A fost numit pentru un mandat de 5 ani. Tot aici, în decembrie 2018, a fost numit fostul director al Centrului Național Atincorupție, Viorel Chetraru, în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

ANRE

Parlamentul a numit în februarie 2019, pentru un mandat de șase ani. patru directori ai Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Este vorba despre: Veaceslav Untila, care a fost numit director general, foștii deputați Ștefan Creangă și Eugen Carpov, și Octavian Calmîc, fost consilier al premierului Filip și fost ministru al Economiei.

Consiliul Concurenței

Deputatul PD, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan a fost numit de Parlament în noiembrie 2018 în funcția de șef al Consiliului Concurenței. pentru un termen de cinci ani.

AIPA

În luna mai 2019 Vadim Curmei a fost promovat de ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) condus de democratul Nicolae Ciubuc în funcția de director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

ASD

Gheorghe Curmei a fost numit în luna mai 2018 șef la Administrația de Stat a Drumurilor (ASD). După ce contractul său de muncă pe patru ani expirase la 14 februarie 2018. El a obținut un nou contract de doi ani în această funcție, fără ca Ministerul Economiei și Infrastructurii – căruia i se subordonează ASD – să organizeze un concurs.

Fisc

Serghei Pușcuța a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, începând cu 22 februarie 2016, în baza unui ordin semnat de ministrului Finanţelor, de atunci, Octavian Armaşu. La 15 noiembrie  a fost învestit în funcția de ministru al Finanțelor.

ANRCETI

Octavian Rău a fost numit în funcția de director al ANRCETI, pe un termen de patru ani, prin Hotărârea Guvernului Guvernului Filip la 13 iulie 2018.

BNM

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a fost ales în funcția de Guvernator al BNM, de Parlament în noiembrie 2018.

CNFP

Parlamentul Republicii Moldova l-a numit la 13 aprilie 2017 pe Valeriu Chițan în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al CNPF pentru un mandat de 5 ani.

Consiliul Audivizualului 

Dragoș Vicol este membru CCA din aprilie 2015, dar în 207 a devenit președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Ce a declarat fosta prim-ministră Maia Sandu

Puțin după învestirea Guvernului Sandu, fostul premier Pavel Filip a declarat că guvernarea „dă afară din funcții oameni profesioniști și se conduce numai după un singur criteriu: loialitatea”.

„Regret că pentru actuala guvernare unicul criteriu de numire în funcție este loialitatea față de ea și nu profesionalismul. Cum am mai spus, sub umbrela depolitizării se fac de fapt epurări de cadre. Mă tem că instalarea unor persoane neprofesioniste în funcții va duce la degradarea sistemului și la stoparea reformelor începute.”, a declarat atunci Pavel Filip.

Pe de altă parte, Maia Sandu declara că și-ar fi vrut ca șefii numiți pe criterii politice de la principalele instituții publice să fie demiși, dar că pentru demiterea acestora trebuia respectată legislația. „Trebuiau să fie documentate încălcările sau lipsa eficienței instituției ca să poți să opereze anumite schimbări”, spunea ea, reamintind totodată cazul când unul dintre foștii directori ANRE și-a contestat demisia și a fost repus în funcție. Potrivit ei, trebuiau respectate procedurile, iar în unele cazuri ar fi trebuit de mers pe modificarea legii ca să fie operate aceste demiteri.

„Am încercat să fim foarte corecți și dacă nu am fi respectat legea sau am fi modificat legea ca să efectuăm curățarea instituțiilor, apăreau întrebări. Organizațiile neguvernamentale și partnerii de peste hotare ne-au declarat că nu puteți face un precedent și să schimbați legea pentru a schimba aceste persoane. Ni s-a spus: căutați și găsiți soluția nu în lege, ci pe alte căi. Dar în unele legi nici nu era menționat în ce condiții se poate de demisionat”, a declarat Maia Sandu după demisia Guvernului.

Ce declară experții

Expertul politic Ion Tăbîrță a precizat din start că nu este normal ca șefii instituțiilor publice să fie schimbați în funcție de partidul care se află la guvernare. Aceasta pentru că numirea și demisia conducerii acestor instituții nu ar trebui să aibă nimic cu procesul politic. Șefii de aici de fapt nu ar trebui să vină pe filiera politică și nici nu ar trebui să fie numiți pe criterii politice.

„Problema noastră este că în fruntea acestor instituții au venit persoane oricum pe criterii politice, pe vremea guvernării PDM și știm foarte bine cum funcționau atunci instituțiile statului și nu în zadar am fost numit atunci „stat captiv””, a menționat expertul.

Pentru schimbarea șefilor de la instituțiile publice, Guvernul Maia Sandu trebuia să aibă temei legal. Iar în opinia expertului o oportunitate în acest sens ar fi fost „Declarația statului captiv”, adoptată de Parlament, care așa și nu a fost folosită ca un instrument de curățare a instituțiilor de elementele politice.

Întrebat dacă sunt șanse ca actualii șefi de la instituțiile respective să-și păstreze funcțiile, Ion Tăbîrță a recunoscut că îi vine greu să creadă că actuala guvernare ar vrea să aibă cu adevărat persoane integre, dar neapărat obiedente politic. Dar nu exclus că pentru o parte din aceste persoane PDM să fi negociat cu PSRM atunci când a susținut noul guvern, a mai spus el.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.