Mitul pe care-l înghițim la mesele
de sărbătoare, dar nu ne ajută la digestie
Cât de eficiente sunt pastilele pentru digestie?
Mitul pe care-l înghițim la mesele de sărbătoare, dar nu ne ajută la digestie
Cât de eficiente sunt pastilele pentru digestie?
Sarmale, plăcinte, salată Cezar, carne de pui coaptă la grătar, cartofi cu rozmarin, un pahar de vin, o felie de tort, o cafeluță cu un plic de zahăr - toate acestea au loc într-un stomac, poate la o zi de naștere sau la o întâlnire de familie.

— Are cineva pancreatină?

Pastiluța despre care credem că ar trebui să se amestece cu mâncare și să ajute la digestie se regăsește în comerț sub diferite denumiri: Pancreatin, Mezym, Pancreatin-Zdorovie, Kreon, Triferment, Digestiv și altele.

Totuși, cât de mult ne ajută un Mezym sau Pancreatin atunci când am mâncat mai mult decât poate duce stomacul? Ca să aflu răspunsul, am discutat cu două specialiste în gastroenterologie.
Ce este pancreatina?
„Este un mit că pancreatina ajută la digestie. Digestia are loc deja în duoden, iar până acolo mâncarea ajunge deja mărunțită din stomac."
Viorica Carauș-Moraru, gastroenterologă
Larisa Paneș e medică terapeută și gastroenterologă la o clinică privată de endocrinologie din Chișinău. Ea explică ce se întâmplă după mesele copioase. „Pancreasul nu poate forma și secreta deodată o cantitate așa de mare de fermenți. Noi punem mâncarea în stomac, dar asta nu înseamnă că vezica biliară sau ficatul lucrează așa de repede. Nu ai pus piciorul pe pedală și viteza de la 60 kilometri la oră în zece secunde și ajunge la 160 de kilometri la oră", concluzionează Paneș.

Pancreatina este o enzimă digestivă extrasă din pancreasul anumitor animale precum porcul sau boul, utilizată pentru a suplimenta pierderea sau scăderea enzimelor digestive.

Enzimele pancreatice ale porcului sunt foarte asemănătoare cu cele umane, de aceea sunt potrivite pentru organismul uman.
Cum funcționează pancreasul?
Pancreasul este „centrala" digestiei. Produce cele mai importante enzime digestive, care sunt cele care descompun carbohidrații, proteinele și grăsimile.

Viorica Carauș-Moraru, gastroenterologă, spune că pancreasul produce o cantitate enormă de fermenți - un milion de unități de lipază pe zi (lipaza este o enzimă pancreatică). Fermenții contribuie la prelucrarea hranei. Pentru o masă sunt folosite aproximativ 50-100 de mii de unități de lipază. „Rezerva pancreasului este enormă", explică specialista.

„O pastilă cu fermenți conține cel mult 20-50 de mii de unități de lipază. Vă dați seama că asta este foarte puțin", adaugă gastroenterologa.
Sursa: cgmdiabet.ro
Viorica Carauș-Moraru explică drumul parcurs de fermenții pancreatici pe care-i luăm sub formă de pastile sau capsule.

Mâncarea ajunge în stomac unde este transformată într-o masă alimentară, de consistența unei supe, care va ajunge în duoden. Apoi duodenul este responsabil pentru digestia chimică a alimentației. Cu alte cuvinte, acesta transformă mâncarea în elementele de care corpul nostru are nevoie: proteine, lipide, fibre... Fermenții administrați, își exercită, de fapt, funcția în duoden. Nu au rol în grăbirea golirii stomacului.

Totuși, este foarte important să menționăm că pancreatina este utilă pentru oamenii care nu produc fermenți, de exemplu în cazul pancreatitelor cronice și alte boli.
Efectele adverse ale pastilelor
Cel mai frecvent efect secundar al enzimelor pancreatice este constipația. De asemenea, enzimele pot provoca greață, crampe abdominale sau diaree, deși aceste simptome sunt mai puțin frecvente. Întrerupeți utilizarea enzimelor pancreatice dacă apar semne de hipersensibilitate sau reacție alergică. Deoarece porcul este utilizat la prepararea enzimelor prescrise, persoanele cu alergii sau care practică anumite religii nu le pot consuma.

De asemenea, pastilele mai conțin și alte substanțe cum ar fi conservanți, stabilizatori care pot provoca alergii.

Larisa Paneș nu poate promova acest medicament luat fără consultarea medicului.
„Mai bine mănânci mai puțin, ca să nu ai nevoie de pancreatină. Orice medicament este un pericol, este risc de reacție alergică.”
Larisa Paneș, gastroenterologă
Sfânta treime: alcoolul, țigara și mâncarea grasă
Gastroenterologa Viorica Carauș-Moraru spune că factorii de bază care afectează pancreasul sunt: alcoolul, fumatul și mâncarea grasă.

„Toate aceste trei produse măresc viscozitatea fermenților pancreatici. Mărindu-le viscozitatea, pancreasul trebuie să depună un efort enorm pentru a-i propulsa în duoden. Și atunci când noi combinăm aceste trei produse, noi îi facem un șoc pancreasului. Există riscul de pancreatită acută, de pancreonecroză. Se știe că după sărbători, mașina de urgență, una-două, duce oamenii la spital, din cauza acestora", menționează specialista, accentuând faptul că această combinație poate fi fatală pentru pancreas.

În general, specialista recomandă ca ultima masă să fie cu patru ore înainte de somn.
Cum să te pregătești pentru mesele copioase
„Nu este corect să nu mâncăm patru zile că vin sărbătorile. Apoi facem șoc pentru organe", spune Viorica Carauș-Moraru. De exemplu, în post, corpul primește mai mult legume, cereale și deloc carne. „De sărbători, organele nu sunt pregătite. Iată de ce se spune foarte clar să nu abuzăm la masa de Paște sau de Crăciun după un post. Trebuie să revenim treptat la regimul obișnuit de alimentație."

În ajunul sărbătorilor, gastroenterologa ne recomandă „să pregătim organele". „Întâi ne hidratăm suficient. Al doilea lucru de care are nevoie corpul sunt resurse cum ar fi vitamine, microelemente din care să aibă să-și formeze fermenții, conținutul biliar, să aibă cu ce ficatul să neutralizeze toate produsele nocive, cum ar fi alcoolul."

Un produs care poate furniza vitaminele liposolubile A, E, D, K este ficatul (de animale). „Ficatul ajută ficatul", spune gastroenterologa. „Trebuie să consumăm și grăsimi, dar nu exagerăm: cașcaval, ulei de măsline sau carnea care conține, la fel, grăsimi."

În afară de evitarea meselor prea grele, medica Larisa Paneș recomandă să evităm cafeaua pe stomacul gol, să ne alimentăm la anumite ore, astfel încât organele noastre să producă acizii biliari sau fermenții la o oră anumită și nu haotic, pe parcursul zilei. De asemenea, recomandă mâncarea fiartă sau coaptă în defavoarea celei prăjite.
Cum trebuie să arate farfuria noastră?
Şcoala de Sănătate Publică „Harvard T.H. Chan" a Universității Harvard recomandă o metodă simplă pentru a crea mese sănătoase și echilibrate.
Masa ta să fie formată din cât mai multe legume și fructe – 1/2 din farfurie.
Se recomandă ca acestea să fie cât mai diverse. Este important să știi că cartofii, deși sunt legume, au impact negativ asupra nivelului de zahăr în sânge, ceea ce înseamnă că nu se recomandă să umpli jumătatea de farfurie cu cartofi.
Alege cereale integrale – ¼ din farfurie.
Cerealele integrale și intacte — grâul integral, orzul, boabele de grâu, quinoa, ovăzul, orezul brun și alimentele preparate cu acestea, cum ar fi pastele din grâu integral — au un efect mai ușor asupra zahărului din sânge și insulinei decât pâinea albă, orezul alb și alte cereale rafinate.
Proteine – ¼ din farfurie.
Peștele, carnea de pasăre, fasolea și nucile sunt toate surse de proteine sănătoase - pot fi amestecate în salate și pot fi combinate bine cu legumele pe farfurie. Limitați carnea roșie și evitați carnea procesată, cum ar fi slănina și cârnații.
Uleiuri vegetale sănătoase – cu moderație.
Alegeți uleiuri vegetale sănătoase precum măsline, soia, porumb, floarea soarelui, arahide și altele și evitați uleiurile parțial hidrogenate, care conțin grăsimi trans nesănătoase. Uleiul de cocos și uleiul de palmier au mai multe grăsimi saturate decât alte uleiuri vegetale. Ele sunt mai puțin dăunătoare decât uleiul parțial hidrogenat, care este bogat în grăsimi trans. Dar sunt mai puțin benefice pentru inimă decât uleiurile vegetale care sunt bogate în grăsimi nesaturate menționate mai sus. Uleiul de cocos crește colesterolul bun, ceea ce îl poate face o alegere bună atunci când gătiți un fel de mâncare care are nevoie de puțină grăsime tare.
Bea apă, cafea sau ceai.
Omiteți băuturile dulci, limitați laptele și produsele lactate la una până la două porții pe zi și limitați sucul la un pahar mic pe zi.
Mulțumiri speciale echipei Moldova.org pentru fotografiile din arhiva personală