Connect with us

Politică

Candu despre încălcarea Convenției privind statutul refugiaților în cazul celor șapte tuci expulzați: Mai există și virgule în articole

Publicat

pe

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, îndeamnă societatea să aibă încredere în instituţiile statului, care au acționat în cazul expulzării celor șapte cetățeni  turci, angajați ai liceului Orizont. „Trebuie să avem încredere în instituţiile care încearcă pefesional să-şi desfăşoare activitatea”. a declarat astăzi presei Andrian Candu, menționând că cel puţin pe parcursul ultimilor 28 de ani, trăind într-o regiune dificilă, Republica Moldova şi-a păstrat o anumită securitate.

Potrivit lui, dacă cumva au fost încălcate procedurile, vinovatul va plăti prin responsabilitate.

„Cert este faptul că este tare relativ să califici un pericol ca un pericol iminent, ca un pericol care poate să se realizeze într-un an de zile sau poate să se realizeze mâine. De aceea trebuie să avem încredere în instituţiile noastre”, a spus oficialul.

Întrebat despre prevederile Convenției privind statutul refugiaților care interzice expulzarea străinilor în cazul în care persoanele expulzate riscă să fie torturate în țara de origine, Andrian Candu a declarat:  „Dacă ați citit bine această convenție, mai sunt și virgule pe parcursul altor articole, virgule unde sunt excepții, cu excepția cazurilor de securitate națională”.

Președintele Parlamentului a fost susținut de premierul Pavel Filip, care a declarat că în cazul cetăţenilor turci au fost audieri orparlamentare, unde au fost precizări şi argumente necesare care „au convins că serviciile şi-au făcut datoria“.

Pe de altă parte, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, s-a declarat consternat de decizia autorităților moldovenești de expulzare a grupului de persoane de origine turcă din administrația Liceului Teoretic moldo-turc Orizont.

Asta deoarece prin acțiunea menționată, în opinia ombudsmanului, au fost sfidate în mod flagrant angajamentele internaționale privind respectarea drepturilor omului asumate de către Republica Moldova, în principal, prin aderarea la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; Convenția ONU împotriva torturii și altor tratamente; Convenția privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951.

Igor Boțan, directorul adjunct al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a declarat pentru Radio Europa Liberă că acești cetățeni turci, care nu puteau fi extrădați de maniera în care au făcut-o guvernanții, au fost extrădați astfel, încât post-factum noi, cetățenii Republicii Moldova, să ne îngrijorăm, să protestăm, ir guvernanții să spună „dar lucrurile deja s-au întâmplat, cetățenii respectivi au aterizat pe un aerodrom militar din Turcia, nu-i mai putem întoarce înapoi”.

„Republica Moldova, oficialii săi, împing țara spre ceea ce se numește democrație suverană și acest model de autoritarism, îi putem spune deopotrivă ruso-turcesc, se înșurubează aici, în Republica Moldova”, a declarat Igor Boțan.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, una din organizaţiile neguvernamentale care, alături de Promo-LEX şi Amnesty International, condamnaseră deportările, a declarat că toată procedura de deportare a cetățenilor turci a fost ilegală, conform legislației moldovenești.

Reamintim că SIS a anunțat joi că șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova.

Este vorba despre angajați de la liceul moldo-turc Orizont, toți de origine turcă, care au fost ridicați de către SIS.

Amnesty International Moldova a declarat că acțiunea serviciilor de securitate a fost făcută cu încălcare flagrantă, percheziționare și ridicare, cu violarea normelor cu privire la libertatea și securitatea persoanelor, stipulate în convențiile la care Republica Moldova este parte.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a cerut Guvernului R. Moldova explicații pe marginea cazului până la data de 5 octombrie 2018. În document se precizează că Guvernul a fost somat să răspundă la câteva întrebări. Printre ele, Guvernul este întrebat dacă cetățenii turci au avut posibilitatea să schimbe decizia privind extrădarea sau dacă aceștia au solicitat azil politic în R. Moldova.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Politică

Vladimir Voronin către Octavian Armașu: De ce nu majorați de 10 ori salariile tuturor angajaților? Ce i-a răspuns ministrul

Publicat

pe

De către

Liderul PCRM Vladimir Voronin  l-a surprins astăzi pe ministrul Finanțelor, întrebându-l de ce nu majorează de 10 ori salariile tuturor angajaților. Întrebarea a fost adresată în contextul în care Octavian Armașu prezenta la tribuna Parlamentului proiectul privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar.

Astfel, președintele PCRM a solicitat  o reformă mai solidă în domeniul salarizării, făcând referire în acest context la teoria economică marxistă.

Eu demult voiam să discut cu dvs pe teme politico-economice. Mai ales formula lui Karl Marx bani-marfa-bani… De ce să nu majorați salariile de zece ori la toți, fără ierarhizare sau chestii de astea? Omul primește bani și ce face? Își rezolvă problemele. Își cumpără, plătește, iar banii vin înapoi sub formă de impozite în calitate de alte plăți. Agenții economici procură altă marfă, iar acesta iarăși circulă… De ce nu vă gândiți la chestiile acestea?”, a întrebat Vladimir Voronin.

Potrivit lui, toate schemele de salarizare propuse de Ministerul Finanțelor nu corespund realității.

Astfel, Voronin  a arătat că decalajul salarial dintre diferite categorii este foarte mare. „Unii șefi de întreprinderi  au 50, 60 mii lei salariu. Dar și la ei și la muncitorul de rând, sora medicală, educatoare ora are 60 de minute De ce lăsați acest decalaj?”, a mai întrebat deputatul.

Comunistul a mai spus că oamenii au sărăcit, iar magazinele se transformă în muzee – oamenii vin și se uită și nu au bani ca să cumpere.

La rândul său, ministrul Finanțelor a declarat că Guvernul majorează fondul de salarizare în limita posibilităților, reieșind din prognoza de venituri.

„Deci, nu putem să promitem salarii mai mari decât cele pe care putem să le plătim. Noi putem să anunță salarii de 10 ori mai mare, să le plătim în primele două luni ale anului, dar după aceasta să intrăm în incapacitate de plată”, a răspuns Octavian Armașu.

Ministrul a subliniat că Guvernul nu poate să meargă pe această cale.

„Da, eu recunosc că o majorare salarială va crește majorarea consumului, iar acestea probabil într-o măsură oarecare ar genera și o creștere economică. Dar eu sincer cred că un instrument mai eficient sunt investițiile publice, cum cele în infrastructură, în drumuri care sunt în măsură să  creeze un potențial mai mare de creștere. O creștere mai durabilă”, a adăugat Octavian Armașu.

În ceea ce ține de întreprinderile de stat, ministrul a spus că acestea nu fac subiectul acestei legi. Acestea funcționează pe principiile ce vizează societățile comerciale, respectiv, acolo salariile se stabilesc în funcție de profitabilitatea întreprinderii.

Citește mai departe

Politică

La ce întrebări urmau să răspundă Maia Sandu și Andrei Năstase dacă se prezentau la comisia de anchetă „Open Dialog”

Publicat

pe

De către

Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de imixtiune a Fundației „ Open Dialog” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării unor partide politice a finalizat raportul.

Președintele comisiei Igor Vremea a declarat miercuri seara că raportul urmează a fi prezentat în plenul Parlamentului.

Totodată, democratul a făcut publice și unele întrebări la care urmau să răspundă lidera PAS, Maia Sandu, dar și liderul PPDA, Andrei Năstase, în cazul în care se prezentau la audieri. El însă a precizat că „în blocurile de întrebări prezentate nu sunt și acele întrebări care sunt restricționate și au caracter confidențial”.

Astfel, membrii Comisiei ar fi întrebat-o pe Maia Sandu și Andrei Năstase dacă s-au înrolat în mod conștient sau inconștient în războiul hibrid ale serviciilor speciale rusești. Aceasta în condițiile în care, potrivit membrilor comisiei, Ludmila Kozlowska și fundația pe care o conduce activează din 2016 în R.Moldova împotriva statului nostru și „în interesul cetățeanului Veaceslav Platon exponent al serviciilor de spionaj ale Rusiei?”

De asemenea, cei doi lideri ar fi trebuit să răspundă când și în ce condiții au făcut cunoștință cu Ludmila Kozlowska și dacă primul contact a fost intermediat de fostul premier Vlad Filat, avocata Ana Ursachi sau de Victor și Viorel Țopa?

În plus, Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi fost întrebați dacă nu au sesizat că Ludmila Kozlowska și ONG-ul ei au început să se intereseze de R.Moldova „nici mai devreme, nici mai târziu, dar exact în momentul când Veaceslav Platon a fost reținut de serviciul de securitate al Ucrainei?”.

Membrii comisiei urmau să-i întrebe pe Maia Sandu și Andrei Năstase dacă știau de faptul că Ludmila Kozlovska a primit de la două companii care aparțin lui Veaceslav Platon suma de 2 milioane de dolari americani.

De asemenea, cei doi lideri politici urmau să fie întrebați dacă au sesizat că la evenimentele de lobby organizate de Open Dialog participau și avocații lui Veaceslav Platon , precum și activiști civici care nu -și ascund simpatiile față de Rusia?

În final, Andrei Năstase și Maia Sandu trebuiau să răspundă dacă cunosc faptul că fapta săvârșită de un cetățean în dauna securității statului în cârdășie cu o organizație străină prezintă elementele unei componențe de infracțiune deosebit de gravă numită „Trădare de Patrie?”.

Reamintim că acum trei zile, Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii blocului electoral ACUM, nu au mers la audierile Comisiei de anchetă privind fundația Open Dialog, pe motiv că acestea sunt desfășurate cu ușile închise.

În schimb, cei doi lideri politici au susținut o conferință de presă la intrarea în sediul Parlamentului în care au declarat că prin această comisie, creată „în afara tuturor competențelor”, se urmăresc două lucruri: discreditarea PAS și PPDA și încercarea de a le elimina din cursa electorală.

Foto : PRO TV

Citește mai departe

Politică

Camere video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

Publicat

pe

De către

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 vor fi instalate camere video în secțiile de votare. Comisia Electorală Centrală a aprobat astăzi o hotărâre privind caracteristicile tehnice pentru sistemul de înregistrare video în secțiile de votare.

Acestea se referă la cerințele minime pe care trebuie să le întrunească echipamentele tehnice .

Președinta CEC Alina Russu a precizat că principala condiție a fost ca acest sistem să nu tenteze la secretul de vot realizat de către cetățeni și să nu tenteze la partea de intimitate și libera exprimare a votului său de către cetățeni.

„De aceea, ne-am propus ca echipamentul video să înregistreze doar anumite operaţiuni electorale: ce se întâmplă cu urna de vot, ca să nu fie anumite manipulări sau fraude – asta va fi prima parte a înregistrării, după care va fi înregistrat procesul de numărare a buletinelor de vot şi totalizarea voturilor, care se realizează în secţiile de votare”, a explicat preşedinta CEC.

CEC va elabora un regulament care va stabili exact locul amplasării echipamentului tehnic necesar, care va fi unghiul de înregistrare, iar acest regulament va fi avizat de către toate instituţiile specializate în domeniu.

În total, urmează a fi achziziţionate 2300 de camere video. De notat că înregistrările video din secţiile de votare vor fi stocate, însă nu vor fi transmise online.

Cât privește cheltuielile necesare în acest sens, Alina Rusu a spus că va putea da o cifră exactă doar atunci când va fi demarată procedura de achiziţie a camerelor și atunci când vor fi invitați toți ofertanții. Totuși, suma estimativă este de 12 milioane de lei.

Decizia CEC survine în contextul în care săptămâna trecută premierul Pavel Filip a avut o întrevedere cu membrii CCEC, în cadrul căreia a propus să fie examinată posibilitatea instalării camerelor de luat vederi în secțiile de vot, pentru a asigura o transparență maximă.

De notat că tot astăzi CEC a stabilit că scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019 va costa 110 milioane de lei. Totodată, pentru alegerile generale locale vor fi alocate 140 de milioane de lei.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com