Guvernul bulgar a aprobat, pe 8 mai 2008, abolirea regimului de vize cu Ucraina si Republica Moldova. Conform acestei masuri, cetatenii bulgari vor putea calatori si ramane pe o perioada de 90 de zile fara vize în Ucraina si Republica Moldova, aceeasi reglementare aplicandu-se si cetatenilor acestor doua state care vor calatori în Bulgaria. Aceasta stire pune intr-o lumina socanta situatia dramatica a etnicilor romani din Ucraina si Moldova si discrediteaza diplomatia “romaneasca” de la Bucuresti.
In Ucraina si Moldova se afla cel mai mare numar de etnici romani din jurul granitelor Romaniei. Acestia, pentru a intra in Romania, trebuie sa treaca prin adevarate furci caudine, fiind expusi unor masuri umilitoare si unor proceduri care de fapt limiteaza posibilitatea circulatiei acestora in tara-mama. Bulgaria, stat UE ca si Romania, a gasit resurse si vointa politica pentru a le acorda basarabenilor ceea ce Romania nu le acorda nici pana acum.
Dreptul la circulatie – doar pe hartie
Odata cu integrarea Romaniei în Uniunea Europeana, tot mai multi basarabeni si bucovineni si-au legat sperantele într-o viata mai buna de tara-mama – Romania. Desi procedurile de redobandire a cetateniei romane sunt relativ simple, rezolvarea cazurilor dureaza foarte mult timp, solicitantii asteptand ani buni, iar lucratorii Directiei de Cetatenie din cadrul Ministerului de Justitie de la Bucuresti si cei ai misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei din Republica Moldova au fost în centrul unor scandaluri de coruptie legate tocmai de acordarea vizelor si a cetateniei la care etnicii romani aveau dreptul. Desi, declarativ, procedura de redobandire a cetateniei romane ar fi urmat sa fie simplificata, în realitate, dosarele se rezolva cu viteza melcului. Dupa adoptarea Legii cetateniei romane nr. 21 din 1 martie 1991 pana in prezent, doar 2,2% dintre romanii din Basarabia si Bucovina de Nord au reusit sa redobandeasca cetatenia romana. In perioada 2002-2005 s-au acordat 1.650 de titluri de cetatenie (in medie, cate 400 dosare/an).
Impotenta Bucurestiului
Ca urmare a integrarii Romaniei în UE, cetatenii Republicii Moldova, Ucrainei si Serbiei, cat si ai altor state balcanice locuite de etnici romani pot trece frontiera Romaniei doar pe baza de viza, care se acorda de serviciile consulare ale Romaniei în statele respective. Aceasta procedura este extrem de anevoioasa, numarul celor care pot sa calatoreasca în Romania reducandu-se considerabil. O solutie pentru rezolvarea problemei basarabenilor si bucovinenilor – etnici romani – ar fi fost acordarea vizei în punctele de trecere a frontierei, ceea ce in prezent este refuzat basarabenilor. In acelasi timp, aceasta facilitate este acordata de Romania unor state africane. Presedintele Basescu a declarat, anul trecut, ca se vor lua masuri pentru a facilita situatia romanilor din afara granitelor: „Voi cere insistent Guvernului sa luam masuri sa facilitam tot mai mult accesul la vize, la piata fortei de munca in UE si la educatie in Romania, la piata fortei de munca din Romania. Politica noastra este sa-i sprijinim pe romanii din Republica Moldova, pe toti cei care vorbesc limba romana“, a spus Basescu. Probabil s-a referit la Guvernul bulgar, deoarece Guvernul Romaniei nu a intreprins nimic concret.
Cortina de fier
Romania sub pretextul respectarii angajamentelor fata de Uniunea Europeana, de securizare a frontierei estice, i-a uitat pe romanii de dincolo de Prut si a transformat asa-zisa securizare a frontierei intr-o noua varianta a unei cortine de fier care sa blocheze accesul basarabenilor in Romania. In Ungaria, exista asa-numita viza nationala, viza de tip D, care este acordata gratuit cetatenilor de etnie maghiara din tarile din jurul Ungariei. Aceasta viza este acordata in ideea pastrarii contactului cu tara-mama, Ungaria. O viza asemanatoare, pentru polonezii din Belarus, a fost infiintata de Polonia tocmai in ideea ca etnicii polonezi sa nu fie rupti de pamantul natal. Spre deosebire de Ungaria si Polonia, Romania a dus o politica dezastruoasa fata de etnicii romani din afara granitelor, fara cap si strategie nationala pe termen mediu si lung. Aparatul MAE, ca si restul sistemului specializat, au virusat si boicotat regulat majoritatea initiativelor destinate romanilor din jurul Romaniei. Situatia de astazi reflecta, trist, lipsa de proiect si perspectiva romaneasca a guvernarilor de la Bucuresti si impotenta conceptuala a celor care joaca interesele de politica externa ale Romaniei.
Vorbe goale
Tot presedintele Basescu afirma, intr-un interviu la Pro Tv din februarie 2007, ca: „Romania este in fata unei alternative, sa deschida piata fortei de munca pentru zone de unde vine forta de munca ieftina in Europa – Pakistan, India, China, Africa -, dar decat sa facem o asemenea politica, de ce sa nu gasim solutia ca piata romaneasca sa fie oferita in primul rand moldovenilor, cetatenilor Republicii Moldova?“
Nu s-a gasit solutia. In data de 27 martie, la sarbatorirea a 89 de ani de la Actul Unirii, intr-o rezolutie adresata Presedintelui si Parlamentului Romaniei semnata de sute de personalitati si organizatii ale societatii civile a fost solicitata elaborarea de urgenta a unei strategii nationale pentru romanii pierduti in spatiul ex-sovietic, in jurul granitelor de est ale Romaniei. La initiativa Civic Media s-a cerut adoptarea unei initiative legislative pentru simplificarea recunoasterii cetateniei romane celor deposedati abuziv de acest drept natural – basarabenii, bucovinenii si hertenii, ca si a altor romani deposedati abuziv de dreptul lor natural obtinut prin nastere, ca fii si fiice ai natiunii romane. Nici o institutie a statului roman nu a raspuns pana in prezent acestui demers (George Roncea).
