Interviu cu deputatul Mark Tkaciuk de Vasile Botnaru

O discuție cu primarul Dorin Chirtoacă despre realizările la Chișinău și situația după alegeri, semnat de Vasile Botnaru

Pentru Voronin principalul este să se mențină în fotoliul de președinte al Parlamentului. Opinia analistului Dumitru Ciubașsenco despre jocurile politice în curs

La 23 august 1939 (acum 70 de ani) la Moscova a fost semnat Tratatul de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania, intrat în istorie ca „Pactul Molotov-Ribbentrop”, după numele miniştrilor de externe care l-au semnat. Pactul, conform înţelegerii comune preliminare, avea drept parte integrantă un Protocol adiţional secret, care, de fapt, era miezul acestui Pact, deoarece exprima exact scopurile anexioniste imperiale ale celor doi dictatori. Prin acest Protocol adiţional secret Stalin şi Hitler recroiau harta Europei şi delimitau cele două zone de influenţă (sovietică şi germană) de la Marea Baltică la Marea Neagră, convenind asupra „unor transformări teritoriale şi politice” în Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România.

Pactul de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă în 23 august 1939 a şocat în epocă întreaga opinie publică europeană, inclusiv cea sovietică şi germană, partidele comuniste europene dar şi, mai ales, statele din estul Europei. Antinazismul era pentru propaganda bolşevică una dintre temele cele mai recurente în anii 1930, iar anticomunismul, de rând cu antisemitismul – una dintre cele mai importante caracteristici ale doctrinei naţional-socialiste.