Finlanda ocupă locul întâi în Europa în lupta cu dezinformarea, potrivit indicelui anual european care măsoară rezistența la dezinformare (Media Literacy Index). Țara spune că succesul a fost înregistrat datorită copiilor. În 2014, guvernul a încorporat alfabetizarea media – care se practică din anii ’70 – în curriculum școlar, învățându-i pe copiii de la vârsta de șase ani să citească în mod critic sursele de informare.
Profesorii îi încurajează pe copii să evalueze și să verifice site-urile, solicită elevilor să caute știri dubioase și să găsească sursa acestora și demonstrează cât de ușoară este manipularea statisticilor. Cursul este predat în toate disciplinele. În artă, copiii văd cum imaginile pot fi modificate digital; în istorie sunt analizate campaniile de propagandă; iar în știință sunt verificate toate știrile despre vaccinul anti-Covid.
Finlanda s-a confruntat cu încercări de erodare a încrederii în democrație
Dar Finlanda are mai multe motive decât majoritatea țărilor de a combate dezinformarea. În 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Finlanda a a remarcat niște schimbări. Jussi Toivanen, specialist în comunicare, șef al biroul primului ministru finlandez, spune: „După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, am văzut o activitate de dezinformare sporită în adresa Finlandei. De exemplu, încercările de a rescrie istoria noastră și persecutarea jurnaliștilor și cercetătorilor care au criticat Rusia.”
El spune că în ultimii ani s-au depus eforturi pentru erodarea încrederii în societate, democrație și instituțiile sale, precum mass-media și alegerile. Finlanda a declarat independența față de Rusia în 1917.
„A existat diseminarea directă a dezinformării referitoare, de exemplu, la vaccinurile Covid-19”, adaugă el. Cu două săptămâni în urmă, Helsinki Times a scris că în cutiile poștale din Turku, localitate din sud-vestul Finlandei, s-au umplut cu fluturași care îi îndeamnau pe oameni să nu poarte măști sau să se vaccineze împotriva virusului.
„Încercările nu au rezonat în societatea noastră. Oamenii sunt critici și sunt conștienți. Pot spune că societatea noastră a fost rezistentă”, notează Toivanen.
Educația – armă sigură în lupta cu dezinformarea
Șeful biroul primului ministru finlandez explică că succesul țării a fost obținut cu ajutorul profesorilor săi: „Sistemul nostru educațional joacă un rol foarte important în lupta împotriva dezinformării”.
Minna Harmanen, consilieră în educație și fostă profesoară, spune că pe măsură ce crește utilizarea internetului și a rețelelor sociale, este nevoie de o alfabetizare mai profundă.
„Nu știm cine a scris textul online, l-a scris și doar îl distribuie. În ultimii ani, nevoia de lectură critică a crescut”, spune ea. Potrivit ei, propaganda, dezinformarea și știrile false „pot polariza opinia publică, pot contribui la extremismul violent și la incitare la ură și, în cele din urmă, subminează democrația și pot reduce încrederea în procesele democratice”.
Minna Harmanen spune că școlile finlandeze au tradiția de a analiza evenimentele actuale. Ele găzduiesc dezbateri simulate. Profesorii le cer elevilor să urmărească cum mass-media dintr-o țară îi portretizează pe oamenii dintr-o altă țară și în ce să creadă reieșind din sursele de informare.
Ursulețul de pluș le explică copiilor ce e dezinformarea
În Finlanda, alfabetizarea media începe de la grădiniță. De exemplu, în cadrul unei emisiuni TV pentru copii, micuții urmăresc cum un ursuleț de pluș analizează știrile.
Heidi Pentikäinen, profesor de limbă și literatură finlandeză, spune că elevii ei sunt „foarte dornici” să discute despre etica mass-media. Ea spune că, deoarece toate activitățile la clasă sunt digitale, copiii citesc online cea mai mare parte a zilei – „toată lumea a văzut ce este dezinformarea și toată lumea a auzit despre anumite cazuri”. Și ștudenții sunt învățați „să înțeleagă și să evalueze în mod critic informațiile raportate de toate formele de media”
Deși mișcarea anti-vaxxer nu este o mare problemă în țară, Heidi Pentikäinen spune că unii părinți finlandezi s-au întrebat dacă să le ofere copiilor vaccinul HPV, dar au fost repede convinși de propriile fiice.
Lecțiile sunt din ce în ce mai importante, deoarece copiii sunt bilingvi, spune ea. „Copiii învață foarte bine engleza, așa că toate culturile le sunt disponibile. S-ar putea să vadă vedete sau influencerii care răspândesc știri false – este foarte important ca tinerii să facă diferența față de părerea unui influencer și de știri.”
Principiile predate sunt urmate pe tot parcursul educației unui copil. „Predarea și învățarea despre alfabetizarea media și gândirea critică este o călătorie de-a lungul vieții. Începe de la grădinițe și continuă în școlile elementare, licee și universități ”, spune Toivanen.
Educația gândirii critice nu se termină în școală
Chiar și după finalizarea studiilor universitare, educația gândirii critice nu se termină. Din 2016, peste 10.000 de funcționari publici, jurnaliști și ONG-uri au fost instruiți în consolidarea rezistenței la dezinformare. Un ONG a lansat, de asemenea, un serviciu de verificare a faptelor, Faktabaari (Fact Bar) pentru alegerile europene din 2014, atât pentru adulți, cât și pentru copii. Acesta este condus de voluntari și creează seturi de alfabetizare a alegătorilor pentru școli și publicul larg. Iar, în primăvară, guvernul va lansa o campanie de comunicare la nivel național împotriva dezinformării ca parte a pregătirilor pentru alegerile municipale.
Întrebată dacă instruirea se va extinde, Harmanen spune: „În următorii ani aceasta trebuie extinsă. Nu este vorba doar de alfabetizare, ci de modul în care faci parte din societate, de modul în care te afli în cartierele tale și în școală. Face parte din societate – aceasta este democrație”.
În final, Jussi Toivanen spune că combaterea dezinformării „este o activitate zilnică pentru noi” și că „nimeni nu câștigă de unul singur această bătălie”.
Sursa: telegraph.co.uk
Foto: CNN
.
