Are sens să plătești oamenii pentru a avea copii?

PE SCURT

În Europa, natalitatea scade. Unele țări introduc măsuri financiare pentru combaterea fenomenului, dar pot doar banii să facă diferența? Din 2013, fiecare copil nou-născut în Lestijärvi, una dintre cele mai mici municipalități din Finlanda, „a costat” 10 000 euro. Anume în acea perioadă, administrația Lestijärvi a decis să lupte împotriva ritmului scăzut de natalitate în localitate, unde într-un an s-a născut doar un copil.

Municipalitatea a introdus un stimulent numit „bonus pentru bebeluși”, potrivit căruia orice femeie din localitate care a născut avea dreptul la 10 000 de euro, care puteau fi plătiți într-o perioadă de zece ani. De atunci aici s-au născut aproape 60 de copii. Aceasta după ce timp de șapte ani aici se născuse doar 38 de bebeluși. Bebelușii reprezintă un impuls major pentru această localitate cu mai puțin de 800 de persoane.

PE LUNG

Jukka-Pekka Tuikka, în vârstă de 50 de ani, și soția sa Janika, în vârstă de 48 de ani, lucrează ca antreprenori în industria agricolă. Cea de-a doua fiică a lor, Janette, s-a născut tocmai în anul 2013, și a câștigat o poreclă jucăușă: „fetița de zece mii de euro”.„ Plănuiam un al doilea copil de ceva timp, dar anii treceau și noi înaintam în vârstă”, explică Tuikka, „așa că nu pot spune că banii au influențat cu adevărat decizia noastră de a avea un copil”. Totuși, Tuikka consideră că stimulentul introdus de autorități este o măsură importantă care arată că liderii locali sunt interesați să ofere o mână de ajutor familiilor. Tuikka a economisit până acum cea mai mare parte din suma de 6 000 de euro pe care familia lui a primit-o și intenționează să o folosească într-un mod care să-i avantajeze pe toți în viitor.

Acum, și alte câteva municipalități finlandeze au introdus bonusuri pentru bebeluși, care variază de la câteva sute de euro până la 10 000 de euro.

În pofida acestor stimulente locale, natalitatea Finlandei este în continuă scădere. Ca și în multe alte țări europene, aceasta a scăzut semnificativ în ultimul deceniu: în 2018, aceasta a înregistrat un nivel record de doar 1,4 copii pe femeie.

Finlanda are multe programe puternice de susținere a familiei – printre ele „celebrul” set pentru bebeluși acordat familiilor care așteaptă un copil, alocația lunară pentru copii de aproximativ 100 euro și concediu pentru creșterea copiilor care durează până la nouă luni cu 70% din salariul plătit.

Politica Lestijärvi de a plăti noilor părinți este eficientă în sporirea natalității?

Ritva Nätkin, lectoră în științe sociale la Universitatea Tampere, spune că stimulentele financiare pentru familii cu bebeluși, cel mai probabil, vor contribui la creșterea natalității, într-o oarecare măsură. Totuși, este puțin probabil ca după alocațiile de bani să înceapă un baby boom, spune ea, aceasta pentru că între timp s-a schimbat atitudinile oamenilor față de copii.  Tuikka consideră că, în Lestijärvi,  indemnizația a avut un impact pozitiv asupra deciziilor unora de a avea copii – dar se îndoiește că doar această decizie îi va face pe oameni să facă copii. „Mai important, a atras familiile să rămână în localitate și să nu plece”, spune ea.

Experiența Estoniei

Situația este diferită în Estonia, țara care a reușit să-și crească natalitatea în ultimul deceniu și jumătate. Pe lângă politica generoasă de concedii familiale introdusă în 2004 – care oferă un an și jumătate de prestații plătite integral – în 2017, țara a lansat o alocație lunară pentru copii: 60 euro pentru primul copil, 60 euro pentru al doilea și 100 euro pentru al treilea copil. De asemenea, statul recompensează familiile care au trei sau mai mulți copii: acestea primesc un bonus lunar de 300 de euro. În total, o familie estoniană cu trei copii primește alocații în valoare de 520 de euro pe lună.

Având în vedere venitul mediu scăzut, aceste beneficii reprezintă cu siguranță un ajutor financiar generos. Și programele par să funcționeze – natalitatea a crescut de la 1,32 la începutul anilor 2000 la 1,67 în 2018 – deși cu mici scăderi la începutul anilor 2010.

Allan Puur, profesor de demografie la Universitatea Tallinn, confirmă faptul că stimulentele financiare par să fi avut un impact pozitiv. El subliniază în special stimulentul din 2017, care a condus la ceea ce se numește „third-baby boom”. Puur susține, de asemenea, că accesul la facilitățile publice de îngrijire de zi și creșterea economică relativ stabilă a Estoniei au constituit factori care au influențat pozitiv rata natalității. „Fertilitatea este adesea pro-ciclică, ceea ce înseamnă că natalitatea tinde să crească atunci când oportunitățile economice sunt bune și invers”, spune el.

Stimulentele financiare oferă fundamentul pentru a menține creșterea natalității – dar factorii economici joacă un rol substanțial

Laurent Toulemon, cercetător principal la Institutul Francez de Studii Demografice, consideră că și atitudinile față de familii de asemenea contează. În Franța, cetățenii știu că statul iubește familiile și au încredere că guvernul le va ajuta financiar, spune el. Deși rata natalității a scăzut ușor în ultimii patru ani, Franța are în continuare cea mai mare rată a natalității în UE, până la 1,84 în 2018.

Totuși, Toulemon este reticent în a numi stimulentele financiare drept motiv al sporirii natalități în Franța. Potrivit lui, există și alți factori care pot juca un rol important, cum ar fi sentimentul francez puternic și pozitiv față de crearea unei familii.

Banii nu sunt de ajuns

Da, banii par să ajute – dar stimularea unei creșteri semnificative a natalității este mai mult o problemă a unei combinații complexe de atitudini sociale, politici pro-familiale și sprijin financiar.

Un studiu de caz interesant în Italia arată cum această „furtună perfectă” a factorilor poate face diferența.

În Italia, natalitatea a fost scăzută pe parcursul a zeci de ani, fiind în scădere continuă de ani buni. În 2018 aici s-a înregistrat un nou record minim, în jur de 1,3 copii pe femeie. Dar există o provincie italiană care combate tendința: Bolzano, situată la granița cu Elveția și Austria, care are o natalitate de 1,67 – mai mare decât media UE.

Provincia, cunoscută și sub denumirea de Tirolul de Sud, are statut autonom și mai multă libertate de a-și stabili propriile politici. Aici, politicile familiale sunt mai generoase decât în ​​alte părți din Italia, iar familiile primesc mai mult sprijin financiar. Prestația lunară pentru copii este de aproximativ 200 de euro – mai mult decât dublul nivelului național. Există, de asemenea, subvenții speciale pentru cei cu venituri mici.

Mirco Tonin, profesor de politică economică la Universitatea Liberă din Bolzano, explică că, în alte regiuni ale Italiei, bunicii sunt adesea responsabili de îngrijirea copiilor mici, dar în Bolzano este mult mai ușor să găsești centre de îngrijire a copiilor.

Un ajutor financiar substanțial acordat familiilor este util, spune Tonin, dar consideră că cheia pentru sporirea ratei natalității  în Bolzano este participarea femeilor pe piața de muncă. În Bolzano, 73% dintre femeile cu vârste între 20 și 64 de ani lucrează, comparativ cu o cifră de 53% pentru toată Italia. El a adăugat că angajatorii din Bolzano oferă pentru mămici un program de lucru flexibil, precum și munca de la distanță, iar femeile pot să combine maternitatea cu munca.

Bolzano este un studiu de caz interesant care arată că creșterea natalității nu are o soluție ușoară, ci mai degrabă una complexă. Deoarece populația Europei continuă să scadă, multe sate mici și orașele vor continua să încerce să pună în aplicare programe pentru a spori natalitatea. Dar nu este vorba doar despre bani până la urmă. Datele experților dar și a cetățenilor sugerează că sporirea natalității este o problemă complexă care nu va fi rezolvată pur și simplu.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.