Arcadie Gherasim: O revenire la normalitate

De Arcadie Gherasim

Programul de activitate al Guvernului R. Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2009-2013), prezentat Parlamentului de către premierul Vlad Filat, a devenit principalul document în baza căruia noua guvernare liberal-democratică urmează să-şi demonstreze capacitatea de a implementa cel mai ambiţios proiect de la declararea Independenţei încoace – obţinerea reală de către RM a calităţii de membru asociat al Uniunii Europene.

Primul program pentru ne-handicapaţi

În pofida tuturor criticilor venite din partea opoziţiei comuniste, acest Program este considerat un succes al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care a ştiut să îmbine armonios în el politicile liberale în domeniul economiei şi cele social-democrate în domeniul protecţiei sociale a populaţiei; a făcut compatibile, pe direcţia principală, opţiunile categoric prooccidentale cu cele tradiţionaliste; a optimizat până la maximă eficienţă vectorii politicii de integrare teritorială a RM; a declarat deschis şi conciliant obiectivele sincere ale armoniei sociale pe segmentul relaţiilor interetnice. Însă principalul avantaj al acestui document, şi care-l face net superior fostelor programe de acest fel, este identificarea clară a scopului principal urmărit de AIE – integrarea europeană reală şi de neamânat.

Anume prin această prismă urmează să percepem şi să interpretăm toate sarcinile pe care şi le trasează Guvernul Filat şi anume acest mod de a pune sarcinile şi de a mobiliza întreaga societate moldovenească la realizarea lor ne permite să constatăm din start că Programul „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2009-2013 vine să demonstreze că e primul document care nu mai este elaborat pentru o societate handicapată, ci pentru o ţară de oameni dornici de normalitate ca de ceva firesc. Acest spirit inedit în care a fost conceput îi dezvăluie avantajele în faţa celorlalte angajamente guvernamentale, care fie că erau axate pe indicaţiile personale şi deseori himerice ale lui Voronin, fie că urmăreau în permanenţă scopuri meschine ori electorale, fie că exprimau o percepere eronată a ceea ce înseamnă edificarea unei societăţi moderne.

Căci, jonglând cifre şi promisiuni de uz curent, uneori banale pentru statutul guvernului, programele consumiste ale lui Tarlev şi Greceanâi ascundeau grave carenţe în gestionarea treburilor publice, încercau să mascheze derapajele antidemocratice ale politicii PCRM prin sloganuri fără suport moral, material şi, de cele mai multe ori, lipsite de onestitate – atât faţă de proprii cetăţeni, cât şi faţă de partenerii europeni.

Iluziile Zinaidei Greceanâi

Să ne amintim, în acest context, de iluziile Zinaidei Greceanâi care, în vestitul program „Progres şi Integrare” (2008-2009), promitea un salariu mediu pe economie de 300 de dolari, creşterea produsului intern brut cu 7% anual, investiţii directe de peste două miliarde de dolari etc. Ce s-a ales azi din aceste promisiuni? Iată doar câteva consecinţe ale unei lipse de evaluări sincere şi responsabile din partea guvernării comuniste:

• constrângerea, în anul 2009, a activităţilor economice şi scăderea producţiei interne în toate ramurile economiei naţionale, în special în industrie (-25%), transporturi (-63%), construcţii (-34%);
• descreşterea activităţilor investiţionale, în special a investiţiilor în capital fix cu 38%;
• declinul comerţului exterior, mai ales a exporturilor, cu 22%;
• diminuarea produsului intern brut cu 7,8% în primele şase luni ale lui 2009;
• reducerea veniturilor bugetului public naţional şi creşterea deficitului bugetar până la un nivel alarmant de peste 10% din PIB;
• extragerea mijloacelor creditare din sistemul bancar pentru finanţarea deficitului bugetar în detrimentul creditării sectorului real al economiei.

Nu mai vorbesc de caracterul populist al altor „sarcini” ale Zinaidei Greceanâi care, zilele trecute, critica în Parlament programul Guvernului Filat tocmai pentru că nu conţine cifre ca „oamenii să vadă” ce le promite noul executiv. De exemplu, stimabila doamnă promitea, în anul electoral 2009, darea în exploatare a 40 de termocentrale, a 50 de centre renovate de sănătate şi centre de servicii de asistenţă socială, a peste 80 de şcoli. Într-o societate europeană, construcţia acestor obiective ţine de competenţa administraţiei publice locale, şi nu de Guvern, Preşedinţie, Parlament, pentru că într-o societate europeană există o veritabilă administraţie publică locală. La noi ea a fost substituită de cei cu foarfecele şi panglica.

Moldova modernă, edificată altfel…

Programul de activitate al Guvernului Filat „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2009-2013) schimbă accentele în edificarea unei Moldove moderne. El vine să aşeze categoric şi irevocabil edificarea acestei Moldove în exclusivitate pe principiile Uniunii Europene. Nu pe sloganuri cu iz local gen „nimeni nu ne aşteaptă în UE”, nu pe sintagme gen „să aducem Europa la noi acasă”, nu pe invocarea unui inventat „specific” al moldovenilor, nu pe speculaţii gen „să sugem de la două oi”! Programul de guvernare al AIE este construit temeinic pe relaţia inalienabilă RM-UE, pe vectorul occidental şi pe angajament de tip occidental.

Relaţiile de deschidere totală cu România, relaţiile de parteneriat regional cu Ucraina în arealul iniţiativei UE „Parteneriatul Estic” şi pe segmentul transnistrean, parteneriatul strategic cu Rusia, bazat pe egalitate şi respectarea angajamentelor internaţionale, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, care au declarat deja întregul lor sprijin guvernării liberal-democratice, munca în comun cu FMI şi Banca Mondială, ceilalţi donatori externi pentru a depăşi consecinţele crizei economice şi a demara activităţi de re-industrializare, bazată pe cele mai moderne tehnologii – iată obiectivele noii administraţii de la Chişinău. Mai mult ca atât: această administraţie repune pe agenda relaţiilor moldo-ruse evacuarea armatei şi a armamentului conform angajamentelor Summitului de la Istanbul, îşi propune îndeplinirea integrală a obiectivelor propuse în cadrul programului Parteneriat pentru Pace, concepe soluţionarea diferendului transnistrean în cadrul statului unitar RM.

Sincer cu cetăţenii

Guvernul Filat este sincer cu cetăţenii şi le promite optimizarea sistemului de protecţie socială, astfel încât de indemnizaţii să beneficieze doar cei care au nevoie de ele, ci nu şi pensionarii milionari; ca sistemul de ocrotire a sănătăţii să fie modernizat şi orientat într-adevăr spre însănătoşirea oamenilor şi nu doar spre simpla asistenţă medicală; ca universităţile să se bucure de autonomie şi să devină centre ale ştiinţei; ca şcolile să le dea elevilor cunoştinţe pentru viaţă; ca toţi copiii să poată frecventa grădiniţe performante şi bine utilate.

Programul Guvernului Filat vrea reformarea Procuraturii, a sistemului judecătoresc, a mass-media, a mecanismelor de utilizare a banilor publici, a administraţiei publice locale şi regionale. Vrea respectarea integrală a drepturilor omului, a drepturilor moldovenilor de peste hotare, inclusiv dreptul la vot, vrea libera circulaţie a moldovenilor în UE, iar un prim pas va fi semnarea, în cel mai apropiat timp, a Convenţiei privind micul trafic de frontieră cu România. Guvernul Filat îi va trage la răspundere pe judecătorii din a căror cauză RM a fost condamnată la CEDO, va afla cine a dat foc clădirii Parlamentului şi cine a făcut moarte de om, cine a furat Bugetul statului de sute de milioane de lei. Iată de ce acest Program de guvernare nu este pe placul comuniştilor care, în aceste zile, încearcă din răsputeri să-l critice, inventând diferite aberaţii sau rupând din context anumite prevederi.

Într-un final, dar nu în cele din urmă, eu cred că, pentru a cunoaşte ceea ce avem de făcut împreună până în 2013, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” ar trebui să ajungă în fiece casă. Chiar şi pentru a fi dezbătut în cunoştinţă de cauză.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.