Analiza: Evenimentele din Georgia si efectele lor asupra RM

Autor: Denis Cenusa, Moldova.ORG

Primele evaluari a interventiei ruse in Georgia

Actiunile militare purtate de Federatia Rusa impotriva Georgiei au fost initial ocolite de critica transanta din partea comunitatii internationale. Totusi, odata cu interventia militara vadita a fortelor armate ruse in Georgia, de la inceputul acestei saptamani, precum si pe fondul bombardamentului localitatilor, infrastructurii civile si militare georgiene, intreprins de aviatia militara rusa, s-a schimbat in mod esential retorica statelor occidentale vizavi de evenimentele din Georgia. Printre principalele state care au sustinut cauza Georgiei se numara SUA (sprijin politic precum si asistenta tehnica pentru transportarea militarilor georgieni din Irak catre Georgia), cu precadere Ucraina (sprijin politic, interventie diplomatica, asistenta umanitara), dar si Polonia, Letonia, Estonia si Lituania (Tarile Baltice impreuna cu Polonia si Ucraina s-au deplasat pe data de 12 august in Georgia pentru a-si exprima sprijinul fata de suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei). Presedintele francez, N. Sarkozy, si Ministrul francez de Externe, B. Koushner, au sosit la Moscova, unde au negociat cu Rusia conditiile necesare pentru solutionarea conflictelor din Georgia. O serie de state europene sunt pe pozitii mai temperate decat fostele state socialiste si sovietice din cadrul UE. Astfel, Germania si Italia au o atitudine destul de echilibrata fata de conflictele din Georgia si interventia militara a Rusiei, incercand sa nu agraveze relatiile dificile cu Rusia, sprijinind concomitent integritatea teritoriala si suveranitatea Georgiei. Substratul acestui comportament moderat rezulta din interesele economice pe care le urmaresc cercurile politice si economice din aceste state legate de conductele de gaze si petrol care urmeaza sa le livreze hidrocarburi din Rusia (South Stream, Nrd Stream, Novorosiisk-Constanta-Trieste etc.). De asemenea, reticenta data este rezultatul politicii externe fragmentare a UE, divizate in lagarul statelor loiale fata de Rusia si cel reprezentat de state ostile oricarei influente minime a Moscovei in spatiul european extins (dar si cel cuprins in politica europeana de vecinatate). Acelasi lucru se observa si in cadrul NATO, unde nu toate tarile sustin adoptarea unei pozitii favorabile partii georgiene, criticand Tbilisi de faptul ca a initiat actiunile militare in zonele de conflict. Totusi, la intalnirea ambasadorilor statelor NATO cu reprezentantii MAE-ului georgian, din 12 august curent, Secretarul General, Jaap de Hoop Scheffer, a dat de inteles ca perspectiva obtinerii MAP ramane in continuare valabila pentru Georgia si a cerut revenirea la status-quoul de pana la inceperea actiunilor militare in Osetia de Sud. Cu toate acestea, Scheffer a subliniat faptul ca NATO nu va avea un rol activ in medierea conflictelor din Georgia, ci doar va sprijini procesele de negociere.

In continuarea nu este clar cand Rusia isi va retrage fortele armate de pe teritoriul georgian. Dar implicatia UE in aceasta situatia, in special participarea personala a presedintelui francez si a Frantei in general, ne permite sa facem prognoze optimiste. Interesul Rusiei fata de un nou acord de parteneriat cu UE, de asemenea, poate contribui la eventuala incetare a focului si retragerea trupelor sale de pe teritoriul georgian din afara zonei de conflict. Un alt factor important este sprijinul masiv pe care Georgia il primeste din partea mai multor state europene, dar in mod special de la Ucraina si SUA. Cu cat mai mult timp Rusia se gaseste in Georgia, incalca normele internationale existente si refuza metodele pasnice de solutionare a conflictelor, cu atat mai multe probleme va avea aceasta la accederea la OMC, mentinerea in continuare in G8, pastrarea dreptului de a organiza olimpiada de iarna din 2014 etc.

Absenteismul “motivat al autoritatilor RM”

Realitatea Caucazului de Sud a fost ignorata premeditat de guvernarea comunista, care nu doreste sa deterioreze relatiile cu Rusia in ajunul perioadei electorale pentru Parlamentul RM. Gestul timid din partea autoritatile moldovene prin care acestea s-au alaturat Declaratiei Presedintelui Consiliului Europei, Franta, a fost unica expresie a atitudinii RM vizavi de actul de agresiune comis de Rusia impotriva Georgiei. Nici statutul de membru al GUAM si nici existenta unui conflict pe teritoriul moldovean nu sunt luate in calcul de conducerea RM. Aceasta se datoreaza nu numai atentiei deosebite a actualei conduceri moldovene fata de dialogul cu Rusia, dar si a incercarii acesteia de a evita eventuale animozitati cu Tiraspolul din cauza adoptarii unei pozitii oficiale dure a RM vizavi de interventia militara rusa in Georgia.

Cu toate acestea, „avantajele” descrise mai sus au efecte temporare pentru RM si actuala guvernare moldoveana. De aceea, acestea ar putea fi nevoite sa faca fata urmatoarelor provocari:

• Regiunea transnistreana sustine ferm actiunile Rusiei orientate impotriva Georgiei, cerand recunoasterea independentei regiunilor separatiste din Georgia si a raioanelor de Est a RM de catre comunitatea internationala. Astfel, fortele separatiste din RM vor incerca sa foloseasca precedentele abhaz si sud-osetin pentru a se impune in procesul negocierilor cu Chisinaul, obtinand cat mai multe avantaje politice si de alt ordin favorabile pentru acestea si influenta Federatiei Ruse in regiune (ceea ce a demonstrat si santajul lansat de Tiraspol recent, prin care acesta revendica de la Chisinau condamnarea Georgiei).

• Dupa agresiunea fata de Georgia, Rusia va incerca sa anihileze si aspiratiile euroatlantiste ale Ucrainei, provocand amenintari la adresa integritatii teritoriale si suveranitatii Ucrainei. Daca aceste scenarii vor reusi atunci RM nu va mai avea nicio sansa sa se distanteze de influenta Rusiei. Chiar daca Moscova are parghii prin care isi asigura pastrarea RM in zona sa de influenta (mass-media ruseasca din RM, factorul energetic, comercial, economic etc.), detasarea Ucrainei de la procesele euroatlantiste poate cauza o inertie opusa celei produse de integrarea europeana, ceea ce va periclita perspectivele europene si euroatlantice ale regiunii, in particular a RM.

• Dezarmarea Georgiei si semnarea de catre aceasta a unui acord de neagresiunea sunt obiectivele prevazute in prezent de Rusia. Indeplinirea lor ar duce la subordonarea definitiva a procesului de negocieri pe marginea conflictelor georgiene intereselor ruse in regiune. Drept rezultat, Europa va pierde oportunitatile de a transporta agentii energetici din bazinul Caspic, via Georgia, pe piata europeana. Aceasta va intensifica dependenta energetica a statelor UE de Rusia, ceea ce va lovi indirect si securitatea energetica a RM. In afara de aceasta, proiectele energetice ce se desfasoara sau urmeaza sa fie realizate cu participarea Georgiei vor fi puse in pericol, ceea ce va afecta inclusiv interesele economice, energetice etc. ale RM, care in proportie de aproximativ 100% depinde de hidrocarburile importate din exterior.