Autor: Vladimir Socor
Asa cum se si anticipase, intilnirea presedintelui Belarusului, Aleksandr Lukasenko cu omologul sau rus, Vladimir Putin la Moscova in 10 noiembrie curent s-a incheiat in dezacord in toate problemele discutate: livrarea de energie, taxe vamale si transferul de proprietate. Paradoxal, Kremlinul nu a mediatizat evenimentul, asa cum face atunci partenerii de discutie sint manevrabili.
Doar 3 zile mai tirziu, Lukasenco a relatat despre tensiunea din cadrul intilnirii de la Kremlin, cabinetului de ministri de la Minsk. El a respins propunerile lui Putin, pe care Moscova deja la facuse publice cu o saptamina inainte ca Minskul sa-si declare indignarea.
In ceea ce priveste problema gazelor naturale, Putin si Lukasenko au cazut de acord doar asupra faptului ca Gazprom-ul si compania belorusa de transportare a gazului, Beltransgas vor continua negocierile pentru stabilirea pretului la gaze livrate Belorusului de catre Rusia. Rusia cere 140 de dolari pentru 1000 de metri cubi – ceea ce reprezinta triplu fata de pretul pe care Belarus il plateste in acest moment – 46.68 de dolari, precum si 50 la suta din actiunile Beltransgas-ului in loc de plata. Lukasenko nu numai ca a exclus posibilitatea acceptarii noului pret stabilit, dar i-a spus lui Putin ca Beltransgas-ul valoreaza de la 10-12 bilioane si ca orice transfer a profitului acesteia Gazprom-ului trebuie sa porneasca de la aceasta evaluare.
Noua evaluare a lui Lukasenko (bazata, asa cum sustine acesta, pe evaluarea sistemului ceh de transportare a gazelor) anuleaza un mai vechi acord informal dintre Moscova si Minsk de a accepta evaluarea Beltransgas-ului de catre Banca germana ABN AmRo. La nivel oficial, ambele parti au ales banca germana sa aprecieze Beltransgas-ul, dar se pare ca nu exista un cadru de intelegere pentru a accepta pina la urma aceasta estimare. Banca este acum asteptata sa estimeze Beltransgas-ul la valoarea de 3.5 bilioane. Lukasenko i-a spus lui Putin la Kremlin ca va lua in considerare evaluarea bancii germane ca si oricare alta, de rind cu cea facuta Minsk care a stabilit un pret de trei ori mai mare.
In ceea ce priveste livrarea de ulei, Putin, la fel ca si ambasadorul rus la Minsk, Aleksandr Surikov, a amenintat public sa anuleze acordul actual, care este foarte favorabil pentru Balarus. Conform acestui acord, bazat pe mecanismul de taxare pe ambele parti, Belarus importa masiv ulei crud cu reduceri substantiale, il rafineaza in Belarus si exporta produsul rafinat, obtinind astfel profit ridicat. Cind Putin a spus, in cadrul intilnirii de la Kremlin, ca Rusia va impune taxe la exportul de ulei in Belarus, Lukasenco – invocind acordurile (union state) – a respins orice fel de taxe, inclusiv pentru ulei si a insistat la pastrarea actualului pret pentru uleiul crud pentru rafineriile ruse si beloruse. Lukasenco a avertizat ca Belarus va refuza sa umpere uleiul rusesc la preturi mai mari.
Oficial, Minsk probabil are citeva pirghii in aceasta problema. Avind in vedere capacitatile de rafinare reduse ale Rusiei, multe dintre companiile producatoare de ulei mizeaza pe rafinariile beloruse Navapolatsk si Mazyr si vor cere, probabil, guverului rus sa ia in considerare pozitia oficiala a Minsk-ului in problema livrarilor de ulei crud.
In cadrul intilnirii de la Kremlin, au izbucnit neintelegeri si in ceea ce priveste livrarile de zahar din Belarus catre Rusia. Partea ruseasca suspecteaza ca o parte din zahar este facut din trestie de zahar, dar vindut Rusiei, sub acorduri preferentiale rezervate pentru zaharul provenit din sfecla de zahar din Belarus, neglijind producatorii rusi. Moscova propune acum o limita anuala la importurile de zahar din Belarus. „Ce conteaza, zaharul din Belarus vi se pare mai putin dulce?”a declarat Lukasenco, intors la Minsk, respingind orice limita. Inainte de intilniarea de la Kremlin, autoritatile ruse au blocat 200 de TIR-uri care transportau zahar din Belarus, acesta din urma razbunindu-se prin a bloca un convoi de 12 TIR-uri rusesti care se aflau in drum spre Kaliningrad, via Belarus.
Relatind aceasta situatie cabinetului de ministri, Lukasenko i-a spus sefului Comitetului Serviciului Vamal, Aleksandr Shpilyavsky, sa se pregateasca pentru razbunare impotriva tranzitului rus. „Daca Rusia continua sa impuna restrictii, noi trebuie sa luam masurile corespunzatoare. 100 de milioane de tone de incarcatura intretaie Belarusul. Este vorba de un tranzit imens si nu am vrea sa intreprindem anumite masuri” Apoi, Lukasenco a avertizat Moscova: „Ati vrea ca noi sa verificam fiecare TIR rus la frontiera Rusiei cu Belarusul? In acest caz, coada masinilor se va intinde din Smolensk la Moscova”
Rezumind, inainte de intilnirea de la Kremlin, Lukasenco s-a intilnit cu presedintele Azerbaijan-ului, Ilham Aliyev la Minsk si a vizitat Iranul in perioada 5-7 noiembrie curent. Oficial, Minsk-ul este in cautare de furnizori non-rusi de energie si ia in considerare posibilitatea unor rute de tranzit prin Ukraina. Este o lovitura puternica care reflecta colapsul oficial al increderii Minsk-ului in Moscova. Procesul a fost unul de lunga durata, iar picatura care a umplut paharul au fost ultimele si chinuitele incercari ale Moscovei – care au fost sesizate de Minsk – sa preia economia Belarusului. // Moldova Suverana
