Connect with us

Politică

Analistul Ion Tăbârță: Invalidarea alegerilor din Chișinău, „hârtia de turnesol” a vieții politice și economice a R. Moldova

Publicat

pe

Invalidarea alegerilor primarului din municipiul Chișinău a bulversat societatea moldovenească. Decizia are consecințele politice, economice și administrative, atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga Republică Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic de la IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

Chiar și dacă a fost aceasta o încălcare, decizia trebuia să fie una pe măsură, însă fără să dea peste cap întregul proces electoral. Invalidarea rezultatelor alegerilor a generat două proteste de amploare în Chișinău. Mai ales că în istoria Republici Moldova nu există precedente de invalidare a votului popular. Guvernarea încearcă să ne prezinte invalidarea alegerilor drept o decizie a instanțelor de judecată cu argumentul că justiția este independentă, dar fără succes. Deocamdată nu cunoaștem care vor fi consecințele politice de ordin intern”, a spus Tăbârță.

Referindu-se le consecințele externe, analistul politic spune că sunt observate reacțiile dure a partenerilor europeni și ale SUA. De fapt, Republica Moldova deja avea o relație politică deficitară în raport cu partenerii occidentali.

În anul 2017, din nou, acțiunile guvernării au dus la înrăutățirea relațiilor ca urmare a aprobării de către Parlament a sistemului de vot mixt, contrar recomandărilor Comisei de la Veneția. Acest lucru a generat condiționalități politice din partea UE pentru acordarea sprijinului financiar.

„Recent, după invalidarea alegrilor din capitală, reacția UE a fost de adoptare a unei rezoluții critice cu privire la Republica Moldova. UE recunoaște anumite merite economice, însă spune clar că nu au fost îndeplinite condiționalitățile politice. În toată istoria Republicii Moldova cu Bruxellesul nu a existat o asemenea criză. Guvernarea susține că rezoluția adoptată de UE a fost luată fiind sub influența partidelor de opoziție. Totuși, guvernarea ar trebui i-a în calcul că decizia a fost luată în mod special ca urmare a deciziilor politice ale puterii de la Chișinău”, a menționat Tăbârță.

Decizia UE de suspendare a finanțării va avea un impact economic asupra Republicii Moldova, deși guvernarea ne asigură că bugetul nu va avea de suferit. Trebuie să înțelegem că asistența financiară din partea UE era destinată pentru finanțarea unor proiecte, care vor stagna pe o perioadă nedeterminată.

Chiar dacă guvernarea va face față deciziei UE, situația economică din țară este pe „muchie de cuțit”. Asta reieșind și din faptul că Republica Moldova după anul 2009 s-a bucurat de un suport masiv din partea partenerilor de dezvoltare și a supraviețuit datorită injecțiilor financiare din exterior.

Un alt aspect este cel administrativ. Este cunoscut că fostul primar, Dorin Chirtoacă a lăsat o „moștenire grea” „pe umerii capitalei”. Sunt foarte multe probleme, scheme gri care lovesc în dezvoltarea orașului.

Ba mai mult, nimeni nu se aștepta la minuni din partea primarului Andre Năstase, în condițiile în care avea o perioadă scurtă (1 an) și nu avea echipă în Consiliul municipal Chișinău. Dar de la el se aștepta să scoată la suprafață toate schemele gri din primărie conectate la interesele economice.

În concluzie, Ion Tăbârță a spus că invalidarea alegerilor din Chișinău a fost ca o „hârtie de turnesol” a vieții politice din Chișinău și a amplificat relația deficitară cu partenerii de dezvoltare.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Camere video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

Publicat

pe

De către

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 vor fi instalate camere video în secțiile de votare. Comisia Electorală Centrală a aprobat astăzi o hotărâre privind caracteristicile tehnice pentru sistemul de înregistrare video în secțiile de votare.

Acestea se referă la cerințele minime pe care trebuie să le întrunească echipamentele tehnice .

Președinta CEC Alina Russu a precizat că principala condiție a fost ca acest sistem să nu tenteze la secretul de vot realizat de către cetățeni și să nu tenteze la partea de intimitate și libera exprimare a votului său de către cetățeni.

„De aceea, ne-am propus ca echipamentul video să înregistreze doar anumite operaţiuni electorale: ce se întâmplă cu urna de vot, ca să nu fie anumite manipulări sau fraude – asta va fi prima parte a înregistrării, după care va fi înregistrat procesul de numărare a buletinelor de vot şi totalizarea voturilor, care se realizează în secţiile de votare”, a explicat preşedinta CEC.

CEC va elabora un regulament care va stabili exact locul amplasării echipamentului tehnic necesar, care va fi unghiul de înregistrare, iar acest regulament va fi avizat de către toate instituţiile specializate în domeniu.

În total, urmează a fi achziziţionate 2300 de camere video. De notat că înregistrările video din secţiile de votare vor fi stocate, însă nu vor fi transmise online.

Cât privește cheltuielile necesare în acest sens, Alina Rusu a spus că va putea da o cifră exactă doar atunci când va fi demarată procedura de achiziţie a camerelor și atunci când vor fi invitați toți ofertanții. Totuși, suma estimativă este de 12 milioane de lei.

Decizia CEC survine în contextul în care săptămâna trecută premierul Pavel Filip a avut o întrevedere cu membrii CCEC, în cadrul căreia a propus să fie examinată posibilitatea instalării camerelor de luat vederi în secțiile de vot, pentru a asigura o transparență maximă.

De notat că tot astăzi CEC a stabilit că scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019 va costa 110 milioane de lei. Totodată, pentru alegerile generale locale vor fi alocate 140 de milioane de lei.

Citește mai departe

Politică

Cine a comandat sondajul IMAS, care avantajează PD și PSRM

Publicat

pe

De către

Compania IMAS a publicat astăzi, 14 noiembrie, rezultatele sondajului „Dinamica percepțiilor cu privire la mediului social, economic și politic din Republica Moldova 2016-2018”. Sondajul a fost realizat în perioada 20 octombrie – 9 noiembrie 2018, la comanda Fundației pentru o Democrație Modernă.

Fundaţia pentru o Democraţie Modernă a fost lansată în urmă cu un an, pe data de 2 octombrie 2017. Directoarea Fundației este Cristina Bălan, vice-președinta Partidului Democrat din Moldova, care acum ocupă funcția de ambasadoare a R. Moldova la Washington.

„Nu pot să spun că acest sondaj nu ar prezenta niște date veridice, dar trebuie să ne uităm la comanda cui a fost realizat acesta. Asta nu înseamnă că rezultatele nu sunt credibile, dar lucrul acesta ne dă de bănuit că întrebările, la un moment dat, ar putea fi influențate de către acest partid”, opinează sociologul Petru Negură.

Potrivit sondajului prezentat de IMAS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în Legislativ ar accede patru formațiuni politice – PSRM, PDM, PPDA și PAS.

Astfel, potrivit cercetării, Partidul Socialiștilor ar acumula 27, 1 la sută din voturi, Partidul Democrat – 15,7%, Platforma DA – 7,1%, iar PAS – cu 6,4 la sută.  Cele patru formațiuni politice ar fi urmate de PCRM, Partidul Şor, PL, PPEM care ar acumula însă insuficiente voturi pentru a accede în Legislativ.

Același sondaj mai arată că politicienii care au activitatea cea mai apreciată de către respondenți sunt:  președintele Igor Dodon, premierul Pavel Filip și liderul PCRM Vladimir Voronin. În top se regăsesc primarul de Orhei Ilan Șor, care este urmat de liderul PDM Vlad Plahotniuc și bașcanul Irina Vlah.

Liderii opoziției extraparlamentare Andrei Năstase și Maia Sandu sunt incluși în partea a doua a raitingului, ei fiind depășiți de președinta PSRM Zinaida Greceanîi, fostul primar Dorin Chirtoacă și președintele Parlamentului Andrian Candu, arată sondajul IMAS.

Potrivit sociologului Negură, sondajele nu reflectă mereu realitatea, pentru că rezultatele depind mult de felul în care este pusă întrebarea. „Acest sondaj îmi trezește anumite suspiciuni, pentru că este mult prea optimist, deși eu văd realitatea altfel: cu mult pesimism și dorința de a pleca din țară. Este bine să așteptăm vreun sondaj realizat de un institut independent și dezinteresat, ca să facem o comparație”, spune expertul.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.475 respondenți, în perioada 20 octombrie – 9 noiembrie și are o marjă de eroare de +/- 2,5%.

Citește mai departe

Politică

Sondaj IMAS: PSRM, PDM, PPDA și PAS ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

Publicat

pe

De către

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în Legislativ ar accede patru formațiuni politice – PSRM, PDM, PPDA și PAS, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de IMAS.

Astfel, potrivit cercetării, Partidul Socialiștilor ar acumula 27, 1 la sută din voturi, Partidul Democrat – 15,7%, Platforma DA – 7,1%, iar PAS – cu 6,4 la sută.  Cele patru formațiuni politice ar fi urmate de PCRM, Partidul Şor, PL, PPEM care ar acumula însă insuficiente voturi pentru a accede în Legislativ.

Același sondaj mai arată că politicienii care au activitatea cea mai apreciată de către respondenți sunt:  președintele Igor Dodon, premierul Pavel Filip și liderul PCRM Vladimir Voronin. În top se regăsesc primarul de Orhei Ilan Șor, care este urmat de liderul PDM Vlad Plahotniuc și bașcanul Irina Vlah.

Liderii opoziției extraparlamentare Andrei Năstase și Maia Sandu sunt incluși în partea a doua a raitingului, ei fiind depășiți de președinta PSRM Zinaida Greceanîi, fostul primar Dorin Chirtoacă și președintele Parlamentului Andrian Candu, arată sondajul IMAS.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.475 respondenți, în perioada 20 octombrie – 9 noiembrie și are o marjă de eroare de +/- 2,5%. Datele au fost colectate de Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-INC, la comanda Fundaţiei pentru o Democraţie Modernă.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com