Chişinău / Moldova.ORG/ — Problema alegerii Şefului Statului în Republica Moldova devine tot mai stringentă. Deja de 2 ani, Republica Moldova se confruntă cu o criză politică de neimaginat dat fiind faptul că politicienii nu pot să aleagă un Preşedinte demn să ne reprezinte ţara noastră la nivel naţional şi internaţional.
Mai mulţi analişti au încercat să găsească o cauză a acestei probleme şi calea spre soluţionarea acesteia. În cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, analistul politic, Petru Bogatu spune că cea mai bună cale de soluţionare a crizei constituţionale şi alegerea Preşedintelui este găsirea unui compromis la nivel de Legislativ şi găsirea unei persoane care să placă tuturor Partidelor parlamentare.
“Cea mai bună soluţie ar fi totuşi, ca alianţa să facă un pas înapoi, partidele să cedeze reciproc, pentru că în această situaţie este o şansă să determine cel puţin unii reprezentanţi ai opoziţiei comuniste să conlucreze la depăşirea crizei constituţionale. Sunt semne în stînga că PCRM ar putea să piardă teren, ar putea să piardă fracţiunea membrii”, este de părere editorialistul Petru Bogatu.
La rândul său, analistul Vitali Andrievschi susţine că există mai multe posibilităţi de alegere a Şefului Statului, dar urmează să vedem în septembrie, cum va fi ales acesta.
“Primul scenariu – se votează candidatura propusă de alianţă, adică candidatura lui Marian Lupu. Al doilea scenariu – se alege propunerea comuniştilor, adică un Preşedinte apolitic. Al treilea scenariu – formarea unei noi coaliţii şi alegerea Preşedintelui de către coaliţia care ar putea să-i ofere majoritatea: la momentul actual ar putea fi doar coaliţia dintre PCRM şi PLDM. Dar nu este exclus scenariul că Preşedintele să fie ales printr-o altă formulă, dacă Curtea Constituţională decide că print-o lege organică, Preşedintele să fie ales de majoritatea simplă”, spune analistul.
Şi Preşedintele Comisiei parlamentare numiri şi imunităţi, Victor Popa, susţine că există mai multe căi de soluţionare a crizei constituţionale dat fiind faptul cu nu există o normă obligatorie de care să se conducă Parlamentul în procesul de luare a deciziei privind modalitatea de alegere a Şefului Statului.
“Constituţia spune ca Parlamentul poate fi dizolvat doar o dată pe an. Da, s-a împlinit un an de la data dizolvării ultimei legislaturi. Nu este condiţionat că în acest timp trebuie de propună alegerea şefului statului. Poate să propună Parlamentul, dar poate să nu propună. Nu este normă legală care l-ar obliga la aşa ceva”, este de părere Victor Popa.
Până la urmă, modalitatea de alegere a Şefului statului depinde doar de deputaţii din Parlament şi, soluţionarea crizei constituţionale depinde tot de ei. Partidele Parlamentare trebuie să-şi respecte obligaţiunile şi promisiunile făcute şi să găsească o soluţie în acest sens, susţine Mihai Petrache, specialist în drept constituţional.
“Partidele de coaliţie trebuie să se deprindă să se înveţe a-şi onora obligaţiile asumate. A doua – trebuie să ştie cum să negocieze cu opoziţia, iar opoziţia trebuie să-şi asume obligaţiile şi responsabilitatea în faţa societăţii şi să participe la alegerea şefului statului. Trei – trebuie să fie asigurată prezenţa fiecărui deputat. Patru – este absolut necesar ca partidele politice şi fracţiunile parlamentare să ofere dreptul deputaţilor de a proceda liber, pe propria răspundere şi să facă această alegere, da sau nu. Şi dacă Şeful statului, nici în aceste condiţii nu va fi ales, atunci urmează să fie declanşate alegeri parlamentare anticipate, dar cu condiţia că va fi schimbat actualul sistem electoral”, susţine Mihai Petrache.
