De Alex Oprunenco
…Alegerile parlamentare anticipate sunt necesare din câteva motive.
Primul motiv este foarte simplu – democratic. Aparent, o bună parte a societăţii moldoveneşti are toate temeiurile să creadă că alegerile parlamentare din 2009 au fost fraudate. Mai mult decât atât, partidele de opoziţie spun că au şi dovezile care demonstrează acest lucru. Majoritatea rapoartelor independente demonstrează că, în cadrul procesului electoral, concurenţilor politici nu li s-au oferit condiţii egale, iar partidul de guvernământ a fost clar favorizat de mass-media publică şi quasi-privată. Alegerile anticipate ar fi o şansă ca, de data aceasta, majoritatea rigorilor proprii unui proces electoral onest şi transparent să fie respectate.
Al doilea motiv este cel pedagogic. Înainte de toate, derapajele de la normalitate, care au fost caracteristice pentru întreaga perioada de guvernare comunistă, s-au intensificat vădit în perioadă de după alegerile locale din 2007 şi au culminat cu evenimentele din aprilie curent. Ceea ce a urmat după convocarea noului legislativ a arătat că nu există niciun semn ca actuala putere să fie tentată să-şi schimbe modus operandi, rămânând aceeaşi forţă autoritară. Chiar mai mult, reacţia care a urmat după „revoluţia înscenată” a arătat că opt ani de guvernare nestingherită a erodat definitiv simţul realităţii şi moralităţii partidului de guvernământ. În asemenea circumstanţe unica şansa pentru salvarea firavei democraţii moldoveneşti era o acţiune care să demonstreze guvernanţilor că nu sunt atotputernici, că există limite peste care nu pot păşi fără să fie sancţionaţi. Şi această acţiune a fost refuzul Opoziţiei de a vota candidatul comunist la funcţia de preşedinte al ţării.
Al treilea motiv ţine de adevărul istoric, dar şi de „crimă şi pedeapsă”. Alegerile anticipate sunt o singură şansă pentru a afla cine stă în spatele dezmăţului din 7 aprilie şi al represaliilor care au urmat. Ultimele luni au demonstrat că atotputernicul partid de guvernământ nu este interesat într-o investigaţie independentă.
Riscurile exagerate
Un risc exagerat, invocat de partidul aflat la putere, este că alegerile anticipate ar putea să agraveze efectele crizei economice. Înainte de toate, criza politică şi cea economică trebuie să fie separate deoarece criza economică a început să fie simţită în RM mai înainte de dezlănţuirea celei politice. Bineînţeles, o guvernare competentă ar fi propus în timp util un program anticriză în loc să supună întreaga societate unei şedinţe de tranchilizare: „criza ne va ocoli”. În acelaşi timp, în perioadă electorală, partidul de guvernământ nu prea căuta să dea curs invitaţiilor Opoziţiei de a discuta problemele legate de criză sau de a căuta soluţii pentru acestea.
Condiţii pentru realizarea efectelor pozitive ale alegerilor anticipate
Putem numi cel puţin trei condiţii, realizarea cărora va facilita foarte mult alegerea unui parlament democratic, care să reprezinte mai plenar şi just opţiunea alegătorilor din RM.
Înainte de toate, este necesar să fie actualizate listele electorale ca acestea să fie compatibile cu realităţile demografice din ţară; să se asigure accesul egal pentru toţi concurenţii electorali la mass-media publică, dar şi o interdicţie efectivă a discursului de ură atât la mass-media publice, cât şi la cele private etc.
A doua condiţie presupune implicarea mult mai consistentă şi pro-activă a UE (dar şi a SUA) în asigurarea naturii democratice a viitoarelor alegeri anticipate. Totodată, o poziţie mai echilibrată a Rusiei ar suplini integritatea acestui proces, dar şi ar permite evitarea contextului geopolitic din contextul electoral. Alegerile viitoare vizează nu atât orientarea geopolitică a RM, cât reabilitarea instituţiilor ei statale. În afară de aceasta, o asemenea abordare echilibrată i-ar permite Federaţiei Ruse să menţină relaţii interstatale normale cu o Moldovă postcomunistă.
A treia condiţie este crearea unui pol puternic de centru-stângă pe eşichierul politic din RM. Crearea acestui pol ar facilita spargerea quasi-monopolului deţinut de PCRM atât asupra electoratului de stânga, cât şi asupra unei părţi importante a electoratului alolingv, care, de multe ori instinctiv, nu votează cu partide liberale sau naţional-liberale.
Realizarea acestor condiţii (sau cel puţin a primelor două din acestea) ar demonstra că refuzul Opoziţiei de a vota candidatul comunist a fost de fapt un prim pas spre construirea unei societăţi democratice în RM, în care deciziile politice şi economice se iau în baza unui consens autentic şi nu a unui dictat din partea unei forţe politice, fie şi celei mai numeroase.
—
Alex Oprunenco, analist la CAI „Expert Grup”
