Connect with us
"
"

Alegeri

Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles

Publicat

pe

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară. Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou,  scrie analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Uniunea Europeană, prin luările sale de poziție și în urma negocierilor cu autoritățile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecții față de situația din Republica Moldova.

Astfel, la finele anului 2017, UE a publicat o listă de 28 de condiționalități la adresa guvernării de la Chișinău pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic și financiar, documentul conține condiționalități și de ordin politic.

Analistul politic menționează că în anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat și mai mult. Evaluând starea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărțită în două părți.

În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să mențină dialogul cu UE în albia discuțiilor tehnice, făcându-se abstracție de subiectul schimbării sistemului electoral.

În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău, dialogul dintre Republica Moldova și UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influențat de degradarea democrației moldovenești. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor și avantajelor comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA.

La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situației din Republica Moldova. Astfel, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupției și lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.

La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană a publicat raportul comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă.

Principalele concluzii ale raportului evidențiază că Republica Moldova a reușit să își stabilizeze situația economică și, cu sprijinul constant, dar condiționat, din partea UE și a altor parteneri internaționali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupției la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară și deferirea justiției a persoanelor responsabile de această crimă.

La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere.

Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, sunt evidențiate principalele insuccese – problemele din justiție, corupția la nivel înalt ș.a.

Important este că UE a semnalat existența regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media și societatea civilă.

Referitor la acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții.

Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcționarea instituțiilor anticorupție.

În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chișinău.

Deputații Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluție care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondițiilor politice stipulate în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova de la finele anului 2017.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenței este legată de modul în care sistemul de justiție din Republica Moldova a încălcat voința populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Pe lângă suspendarea asistenței macrofinanciare, rezoluția prevede că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiția că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional.

Guvernul Republicii Moldova a reacționat la rezoluția Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluția este incorectă și politizată.

Referitor la invalidarea alegerilor în Chișinău, autoritățile moldovenești au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiției, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiției în Republica Moldova este și rezultatul activității oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.

Uniunea Europeană și-a reconfirmat poziția sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluție a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018.

Rezoluția enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislația electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chișinău, lipsa transparenței în dosarul fraudei bancare, și modificările operate în domeniul fiscal etc.

De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistența macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfășura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.

La finele anului 2018, UE a anunțat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova, așteptând ca autoritățile moldovenești să ia măsuri urgente și imediate pentru a remedia situația.

În aceste condiții, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar și viitorul lui în termen apropiat și mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autoritățile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare.

„Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă sau nu? În funcție de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunțat că va monitoriza cu atenție procesul electoral în Republica Moldova, dar și cel postelectoral”, notează Ion Tăbârță.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

De către

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Citește mai departe

Alegeri

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor parlamentare noi din Hâncești. Autoritățile au interzis toate manifestațiile publice din țară, nu și scrutinul din 15 martie, la Hâncești.

În acest sens, localnicii sunt așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă deputatul în această duminică, începând cu ora 7:00.

Autoritățile anunță că pentru siguranța alegătorilor vor spori măsurile de igienizare și-i îndeamnă pe oameni să respecte regulile prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății.

PE LUNG

UPDATE: Ștefan Gațcan, candidatul PSRM, a obținut 5539 de voturi, devasând-o astfel pe candidata PAS, Olesea Stamate, pentru care au votat 4554 de localnici. Astfel, Gațcan este noul deputat de pe circumscripția 38.

„În timpul alegerilor parlamentare din Hâncești, se vor lua măsuri suplimentare de igienizare și se va ține cont de numărul persoanelor care vor putea intra concomitent în secția de votare”, a declarat premierul Ion Chicu, după o ședință a Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică.

Am încercat să discutăm cu mai mulți deputați despre decizia de a organiza alegerile în pofida virusului care se răspândește în lumea întreagă, inclusiv în Moldova. Unii au spus că sunt ocupați și nu pot vorbi, iar alții au declarat că nu s-ar putea expune în această privință. „Epidemiologii și experții din domeniul sănătății trebuie să se expună. Dacă există premize ca acestea să fie amânate, atunci să fie amânate, iar dacă nu, atunci să se desfășoare”, a menționat deputatul Lilian Carp. De aceeași părere este și deputatul Dumitru Alaiba, care susține că măsurile de igienizare ar trebui sporite și se întreabă „de ce nu s-au gândit ca alegerile să fie organizate în afara secțiilor de votare, pentru a nu aduna mai mulți oameni într-un spațiu închis”.   

Alegerile parlamentare noi din circumscripția nr. 38 Hâncești au fost anunțate după ce deputatul Alexandru Botnari și-a anunțat demisia, în favoarea funcției de primar al mun. Hâncești. În cursă s-au înscris șase concurenți electorali: Ion Mereuță (PDM), Ștefan Gațcan (PSRM), Olesea Stamate (PAS), Vitalie Balinschi (ȘOR), Dorin Chirtoacă (PL), Grigore Cobzac (independent).

Timp de aproape două luni, Promo-LEX a monitorizat activitățile și comportamentul candidaților la funcția de deputat pe circumscripția 38. Potrivit lor, în perioada monitorizată, concurenții au efectuat 164 de activități de promovare, cele mai utilizate fiind activitățile de distribuire/plasare a afișajului electoral – 44%, urmat de întrunirile cu alegătorii – 30%. Totodată, observatorii susțin că cheltuieli în valoare de cel puțin 112.542 de lei nu se regăsesc în rapoartele financiare prezentate de către candidați: PSRM (77 544 lei), Blocul UNIREA (16 931 lei), CI Cobzac Grigore (15 978 lei), PPȘ (1 469 lei ), PDM (620). De asemenea, reprezentanții Promo-LEX au constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie s-a micșorat cu circa 493 de cetățeni cu drept de vot (de la 61.728 la 61.235), comparativ cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. De aceea, pentru acest scruton au fost tipărite 61.584 de buletine de vot, dintre care 57.754 în limba română și 3830 în limba rusă.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale susțin că vor întreprinde „un șir de măsuri de precauție pentru a asigura un proces electoral fără pericole la alegerile din Hâncești”. Astfel, CEC anunță că a solicitat președinților de birouri electorale ale secțiilor de votare, să asigure ordinea în localul de votare și pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, prevenind aflarea într-un singur loc a unui număr mai mare de 50 de persoane. Totodată, localul secției de votare urmează a fi dezinfectat, iar aplicarea tifonului pe mânerele ușilor de la sediile respective este interzisă.

Scrutinul de duminică va fi monitorizat de 82 de observatori naționali din partea a șapte organizații. De asemenea, CEC a acreditat 12 observatori internaționali din partea a 4 misiuni diplomatice rezidente în Republica Moldova și a două asociații electorale. Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiile electorale, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operații electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate.

Circumscripția nr 38 cuprinde municipiul Hâncești, 11 comune și 13 sate din raion. Acest scrutin se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar, într-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi. Circumscripția nr 38 este a cincea în care se desfășoară alegeri parlamentare noi.

Citește mai departe

Politică

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

Publicat

pe

PE SCURT

După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând o postare pe Facebook, în care dă vina pe fostul guvern că nu ar fi reușit să facă nimic, că ar fi compromis vectorul european, iar PDM ar fi „unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE”.

Totuși, prin simple căutări pe Google sau consultând specialiști, statistica Biroului Național de Statistică, raportul Ministerului de Finanțe sau raportul Guvernului Sandu, putem înțelege că ceea ce a scris politicianul sunt informații trunchiate.

PE LUNG

În Chișinău s-au produs evenimente politice prea importante ca să-mi permit să păstrez pauza în declarații, așa cum am…

Geplaatst door Vlad Plahotniuc op Zondag 17 november 2019

Apocalipsa vectorului european, în viziunea lui Plahotniuc

1. Dodon va impune jocul său personal, va aduce Moscova stăpână peste politica moldovenească și… să reorienteze vectorul geopolitic al țării dinspre Occident spre Rusia.

2. După căderea Guvernului Sandu, Moldova nu mai are nici o șansă să urmeze, ca altădată, un traseu euro-atlantic de dezvoltare, orientarea fermă pro-europeană din ultimii ani este în prezent grav compromisă… Republica Moldova și-a pierdut, într-un timp record, profilul geopolitic pro-european.

3. Astăzi, deputații PDM reprezintă unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE și tot PDM este formațiunea care poate condiționa și asigura în perspectivă restabilirea vectorului euro-atlantic al Republicii Moldova.

Declarațiile de mai sus aparțin fostului lider PDM. Rezumându-le, Plahotniuc vrea să spună că:  Vectorul geopolitic al R. Moldova va fi reorientat spre Rusia și nu are nicio șansă să urmeze vectorul european, iar PDM este formațiunea care îl va salva.

Expertul Dionis Cenușă a anticipat declarațiile politicianului și a menționat, înainte ca Plahotniuc să scrie pe Facebook, că nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării”, a declarat Dionis Cenușă în materialul de opinie publicat pe IPN.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale.

Cenușă a mai menționat că Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte.

Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european”.

„Vânătoarea de vrăjitoare împotriva PDM”

Fostul lider al PDM a menționat că în ultimele luni ar fi avut loc represalii crunte împotriva Partidului Democrat, dosare penale intentate abuziv, într-o atmosferă de ură, hărțuire și vânătoare de vrăjitoare la care au fost supuși membrii PDM.

Declarația acestuia este bazată pe conferința de presă organizată recent de către secretarul general al PDM, Alexandru Jizdan, unde a acuzat fosta guvernare de presiuni în aproape toate organizațiile teritoriale ale PDM. Potrivit lui Jizdan, membrii și candidații PDM ar fi fost șantajați că dacă nu vor trece la partidele puterii, vor fi demiși din funcțiile pe care le dețin. Jizdan se referea, mai exact, la cazul directorului „Anenii Noi Gaz”, Veaceslav Bîstrițchi. Acestuia i s-ar fi cerut eliberarea din funcție, pentru că este unul din cei mai activi membri ai PDM. În două localități din Anenii Noi, candidaților democrați la funcția de primar li s-ar fi propus să se retragă din campania electorală, iar dacă nu o vor face, se vor pricopsi cu controale la magazinele pe care le dețin.

De asemenea, Vlad Plahotniuc se referă, indirect, și la decizia Procuraturii Generale de a deschide un dosar penal pentru uzurpare a puterii de stat pe numele fostei guvernări PDM, cu care nu este de acord.

Mai mult, deputatul PDM, Vladimir Cebotari, ex-ministru al Justiției Republicii Moldova, a rămas fără imunitate în luna septembrie a acestui an. Este acuzat în dosarul concesionării Aeroportului.

„Guvernarea PDM a majorat peste orice așteptări veniturile…”

Spre deosebire de ei, guvernul PDM, grație profesionismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorând peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an… – a declarat Vlad Plahotniuc.

De fapt, Guvernul Sandu a publicat rapoarte de activitate. De exemplu, în cel al Ministerului de Finanțe, se spune că ministerul de resort a rămas fără un număr mare de specialiști în direcțiile de politici, precum Reglementarea Achizițiilor Publice și Politici Salariale și Monitorizarea Angajaților în Sectorul Bugetar, aceste direcții fiind cele mai solicitate în contextul măsurilor populiste promovate de fosta conducere PDM.

Ministerul Finanțelor a descoperit o gaură bugetară de circa 4,5 miliarde lei în condiții de izolare financiară din partea Uniunii Europene și a partenerilor străini. Veniturile interne colectate de către Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, deși mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, erau semnificativ mai mici decât nivelul planificat în buget. În același timp, resursele creditate de precedenta guvernare erau neutilizate.

Astfel, fosta conducere a Ministerului Finanțelor planificase, la capitolul venituri pentru anul 2019, pe lângă acumulările din impozite și taxe, granturi din partea Uniunii Europene în valoare de circa 1 miliard 200 milioane lei. Ținând cont de suspendarea relațiilor cu FMI și cu partenerii europeni, aceste surse existau doar pe hârtie și nu puteau intra în buget.

Gaura financiară lăsată de fosta guvernare se datorează și noii legi a salarizării, document care a fost adoptat în grabă, înainte de alegeri, fără a dispune de un registru al angajaților bugetari și cu schimbări majore în Parlament care nu au ținut cont de arhitectura legii și pentru care nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Insuficiența de resurse financiare estimată la acel moment era de circa 1 miliard 250 milioane lei. Pentru a finanța deficitul bugetar, fosta guvernare planificase împrumuturi din partea FMI, UE și Băncii Mondiale în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. În condițiile în care finanțarea externă fusese blocată, probabil unica sursă sigură de finanțare erau împrumuturile interne de la bănci, cu costuri mult mai mari – se arată în raportul Ministerului de Finanțe.

Salarii mărite cu 50%?

„Am reușit să majorăm salariile în sectorul bugetar, dar și veniturile salariaților din sfera privată cu aproximativ 50%”, a scris Vlad Plahotniuc.

Conform datelor statistice ale BNS, vedem că salariile atât în sectorul real, cât și în cel real a fost majorat, anual. Cele aproximativ 50% menționate de politician sunt, de fapt,… 43,6%. Explicație: în trimestrul II al anului 2016, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 5 244,4 lei. În al doilea trimestru al anului 2019, salariul mediu pe economie în sectorul real era de 7 535 lei. Deci, de când a fost instalat guvernarea PDM și până în ultimele luni de viață a acesteia, salariul mediu pe economie în sectorul real a crescut cu 2 290,6 lei, adică cu 43,6%.

Mai facem un exercițiu pentru comparație. În 2015, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 4 692 lei. În 2012 acesta era de 3 461 lei. Deci, din 2012 până în 2015, acesta a crescut cu 1 231 de lei, adică cu 35,5%.

„În Moldova nu s-a calculat deocamdată salariul de trai. La moment, operăm cu alte concepte precum salariu minim, salariu mediu sau pragul de sărăcie. Pe lângă faptul că salariul de trai calculează costurile vieții, acesta este și un drept garantat inclusiv de Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar și de Constituția țării noastre în care se menționează că cetățenii au dreptul la un trai decent. Salariul minim de existență însă nu acoperă cheltuielile unui trai decent.”

170 de mii de locuri de muncă în 3 ani?

„Aceasta a permis ca în perioada guvernării noastre să atragem investiții și să creăm 170 de mii de locuri noi de muncă…”, a scris politicianul pe Facebook. 

Această cifră se regăsește și în raportul de activitate pentru trei ani al Guvernului Filip prezentat în ianuarie 2019. Atunci, blocul ACUM s-a sesizat și a declarat că guvernanții, de fapt, au tăcut despre lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă. „Potrivit ultimelor date disponibile de la BNS în anii 2016 și 2017, au fost create cumulativ 107,7 mii noi locuri de muncă. Ceea despre ce guvernanții preferă să tacă mâlc este că în aceeași perioadă în economie au fost lichidate 113,8 mii locuri de muncă. Ce avem în rezultat? După doi ani ai Guvernului Filip, numărul locurilor de muncă din economie s-a redus cu peste 6 mii”, se arată într-o declarație a blocului „ACUM”.

„Datele Biroului Național de Statistică denotă clar că, în timp ce rata de creare de noi întreprinderi în Republica Moldova în anul 2017 a fost de 16,3%, rata de desființare a acestora a fost de 22,2%, adică, excact ca în cazul locurilor de muncă, numărul întreprinderilor lichidate depășește numărul afacerilor noi create sau și mai simplu de înțeles – în anul 2017, în medie la fiecare 100 de întreprinderi noi create alte 136 de întreprinderi existente și-au încetat existența”, scrie în declarația făcută de blocul ACUM.

Nu a fost înfăptuit nimic constructiv…

„Dar au venit așa-numiții revoluționari de dreapta și de stânga, și toate aceste proiecte au fost date peste cap, au fost închise, însă în locul lor nu a fost înfăptuit nimic constructiv, nimic”, a adăugat Vlad Plahotniuc la declarațiile făcute mai sus.

La 100 de zile de guvernare, Maia Sandu a publicat un raport de activitate. Dacă ne uităm peste el, putem vedea, printre altele, că:

  • Guvernul urma să aloce 170 de mii de lei autorităților publice locale de nivelul doi în vederea susținerii programelor raionale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local.
  • De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75 la sută din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale. În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%.
  • S-a deschis la Cahul proiectul-pilot SMURD-SUD, ceea ce a dus la reducerea perioadei de intervenție la chemarea urgenței și va oferi acces la servicii moderne de intervenție locuitorilor din sudul țării.
  • Cele 2 autospeciale de model TOMA, donate de Turcia, pentru a dispersa mulțimea în timpul protestelor, au fost transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – să fie folosite la salvarea vieților omenești și la intervențiile salvatorilor și pompierilor în situații excepționale.
  • Au fost mărite plățile pentru munca de noapte a personalului medical și non-medical încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Plățile au crescut de câteva ori în comparație cu cele existente și se vor efectua în mărime fixă ajungând până la 1000 de lei brut pentru o tură, conform specialității și unității în care activează angajatul.
  • Au fost făcute modificările legislative pentru majorarea de circa 3 ori a indemnizațiilor pentru absolvenții-medici (120 mii lei) și pentru cadrele cu studii medicale medii (96 mii lei) care merg să lucreze în sate și orașe mici.
  • A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel constituind din 1 iulie 2019 7911 lei.
  • Calea Ferată din Moldova. Fostul guvern a identificat mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de cel puțin 500 milioane lei anual. A fost numit un nou vicedirector interimar.

Despre „înfăptuirea a nimic constructiv” a vorbit fosta Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini. Aceasta s-a întâlnit cu Maia Sandu la începutul lunii octombrie. „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

LifestyleO oră în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate2 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică2 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment2 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie2 zile în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social2 zile în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031