Connect with us
"
"

Alegeri

Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles

Publicat

pe

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară. Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou,  scrie analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Uniunea Europeană, prin luările sale de poziție și în urma negocierilor cu autoritățile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecții față de situația din Republica Moldova.

Astfel, la finele anului 2017, UE a publicat o listă de 28 de condiționalități la adresa guvernării de la Chișinău pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic și financiar, documentul conține condiționalități și de ordin politic.

Analistul politic menționează că în anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat și mai mult. Evaluând starea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărțită în două părți.

În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să mențină dialogul cu UE în albia discuțiilor tehnice, făcându-se abstracție de subiectul schimbării sistemului electoral.

În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău, dialogul dintre Republica Moldova și UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influențat de degradarea democrației moldovenești. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor și avantajelor comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA.

La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situației din Republica Moldova. Astfel, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupției și lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.

La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană a publicat raportul comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă.

Principalele concluzii ale raportului evidențiază că Republica Moldova a reușit să își stabilizeze situația economică și, cu sprijinul constant, dar condiționat, din partea UE și a altor parteneri internaționali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupției la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară și deferirea justiției a persoanelor responsabile de această crimă.

La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere.

Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, sunt evidențiate principalele insuccese – problemele din justiție, corupția la nivel înalt ș.a.

Important este că UE a semnalat existența regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media și societatea civilă.

Referitor la acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții.

Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcționarea instituțiilor anticorupție.

În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chișinău.

Deputații Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluție care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondițiilor politice stipulate în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova de la finele anului 2017.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenței este legată de modul în care sistemul de justiție din Republica Moldova a încălcat voința populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Pe lângă suspendarea asistenței macrofinanciare, rezoluția prevede că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiția că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional.

Guvernul Republicii Moldova a reacționat la rezoluția Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluția este incorectă și politizată.

Referitor la invalidarea alegerilor în Chișinău, autoritățile moldovenești au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiției, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiției în Republica Moldova este și rezultatul activității oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.

Uniunea Europeană și-a reconfirmat poziția sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluție a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018.

Rezoluția enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislația electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chișinău, lipsa transparenței în dosarul fraudei bancare, și modificările operate în domeniul fiscal etc.

De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistența macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfășura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.

La finele anului 2018, UE a anunțat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova, așteptând ca autoritățile moldovenești să ia măsuri urgente și imediate pentru a remedia situația.

În aceste condiții, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar și viitorul lui în termen apropiat și mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autoritățile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare.

„Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă sau nu? În funcție de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunțat că va monitoriza cu atenție procesul electoral în Republica Moldova, dar și cel postelectoral”, notează Ion Tăbârță.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Opinii

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Publicat

pe

De către

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în lat alături de familia sa de-a lungul anilor, iar despre locurile descoperite povestește pe pagina sa Travelblog.md

După câteva luni de pauză, Viorica și familia sa au revenit pe drumuri și au parcurs peste trei mii de kilometri doar în luna iunie. Am provocat-o să povestească pentru voi, cititorii Moldova.org, despre cum vede ea turismul autohton.

Zeci și zeci de fotografii cu diverse locuri din Republica Moldova îmi apar zilnic la secțiunea Noutăți de pe pagina mea de Facebook. Fotografii scăldate în lumina soarelui sau în mov de levănțică, podgorii văzute de la înălțime, maluri abrupte de râu și  sute de fotografii cu câmpuri verzi cât vezi cu ochii. De obicei, mă entuziasmez rapid, îmi iau copiii și facem câte un tur informativ prin împrejurimi. 

Am adunat mii de kilometri de drum prin Republica Moldova, nu doar în acest an pandemic, dar și în ultimii zece ani de călătorii prin țară, am văzut cu ochii mei cum au evoluat lucrurile. În primul rând, palma asta de țară a fost acceptată ca o potențială destinație turistică. Online-ul abundă de informații clare, concise despre diverse destinații și locuri de vizitat, lăudabile sunt proiectele asociațiilor și organizațiilor locale și internaționale care au dezvoltat sectorul turistic de la zero. S-a investit în agro-turism, în pensiuni, în hărți digitale, site-uri informative, spoturi de promovare, restaurante și multe, multe alte detalii specifice sectorului turistic (multe din ele necunoscute consumatorului, bunăoară legislația). 

Cu ani în urmă, intrând într-un muzeu raional am fost întrebată: „Dumneavoastră cu ce întrebare la noi?” Și acum mă amuză situația, nu știu dacă se va mai repeta experiența, dar am o vagă presupunere că e posibil. La nivel local lucrurile se mișcă nițel mai încet, iar administrația locală parcă nu vede utilitatea implicării lor în tot acest tăvălug numit turism. 

Spuneam mai devreme că suntem călători cu tradiție, de obicei, facem călătorii cu mașina, împreună cu copiii. Sunt conștientă de faptul că vorba aia câte bordeie – atâtea obiceie, îmi asum responsabilitatea, să dau câteva recomandări reieșind din stilul nostru de a călători, totodată să semnalizăm și impedimentele pe care le întâlnim la drum. 

  • Lipsa indicatoarelor. Dacă pe drumurile principale aceste indicatoare mai pot fi găsite, în imediata apropiere a obiectivului turistic deja nu mai găsești nimic. Ni s-a întâmplat de nenumărate ori să ne învârtim în cerc, să întrebăm localnicii (nedumeriți) despre un anumit loc, ca într-un final, obosiți și nervoși să ajungem la destinație. Ba mai mult, am avut cazuri când am omis să vizităm anumite locuri, dintr-un motiv banal, n-am găsit ceea ce căutam. 
  • Pentru noi călătoriile și turismul sunt o metodă didactică, o școală altfel pentru copii. Tocmai de aceea, orice informație pe care o găsim la un anumit obiectiv turistic ne bucură enorm. Ne place să citim textele cu voce tare, să discutăm despre ce vedem, despre evenimentele care au avut loc în trecut în acel loc. Veți spune: bine, bine, dacă nu-i informație pe loc, o găsești pe internet. Desigur, internetul este bun înainte de a porni în călătorie, dar fiind deja la destinație, te aștepți ca anumite legende, povești să-ți fie dezvăluite la fața locului, doar așa o anumită excursie, călătorie devine memorabilă și utilă. Panourile informative amplasate lângă obiectivul turistic sunt o necesitate. Iar aceste lucruri simple (indicatoare, panouri informative) pot fi ușor rezolvate la nivel local.
  • Când călătorim prin Moldova nu am așteptări să găsesc un relief caracteristic Greciei. Nu mă pornesc spre Florești și mă surprinde că nu găsesc acolo litoralul mării. Și obiecții că e frumoasă Moldova, dar nu se compară cu Grecia, obiecții pe care le citesc/aud des în ultimul timp, mi se par de-a dreptul absurde. Am zis Grecia, dar comparația se face cu oricare altă țară preferată de ai noștri. Când călătorim prin Moldova, evident, am așteptări să găsesc relieful, peisajele, arhitectura caracteristică țării. Întrebări și mai multe apar atunci când e vorba de serviciile de masa și cazare, analizate prin comparație cu alte țări, un subiect sensibil pentru consumatorii locali de servicii turistice. O platformă online cu feedback-ul călătorilor (că tot ne-am pornit așa de mulți să descoperim Moldova) ar fi un instrument bun de comunicare.
  • Fiind în călătorii de ani buni împreună cu copiii, care au vârste diferite, preferințe diferite la mâncare, răbdare diferită la traseu, interese diferite la destinație, noi părinții încercăm, pe cât posibil, să acoperim toate aceste necesități pregătindu-ne de acasă (există totuși un soi de iritabilitate evidentă față de familiile cu copii în foarte multe locuri: în special restaurante, pensiuni). De altfel, turismul din Moldova deocamdată nu-i tocmai child-friendly. Ca un mesaj conciliant pentru toți, fie că e vorba de turiști, fie că e vorba de prestatori de servicii turistice, buna-creștere și toleranța nu costă nimic pentru nimeni.

Și ca să-mi închei gândurile mele răzlețite prin acest articol, reconfirm ideea, că multe lucruri s-au făcut în turismul din Republica Moldova, doar că aceste lucruri par a fi niște piese de puzzle, care încă nu și-au găsit locul în tabloul final. Să nu uităm că tot ce este turism nu poate fi văzut rupt de realitățile culturale, economice, fiscale, juridice, administrative, birocratice (și câte și mai câte), realități din care facem parte cu toții.

Autoare: Viorica Ataman

Citește mai departe

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

De către

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Citește mai departe

Alegeri

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor parlamentare noi din Hâncești. Autoritățile au interzis toate manifestațiile publice din țară, nu și scrutinul din 15 martie, la Hâncești.

În acest sens, localnicii sunt așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă deputatul în această duminică, începând cu ora 7:00.

Autoritățile anunță că pentru siguranța alegătorilor vor spori măsurile de igienizare și-i îndeamnă pe oameni să respecte regulile prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății.

PE LUNG

UPDATE: Ștefan Gațcan, candidatul PSRM, a obținut 5539 de voturi, devasând-o astfel pe candidata PAS, Olesea Stamate, pentru care au votat 4554 de localnici. Astfel, Gațcan este noul deputat de pe circumscripția 38.

„În timpul alegerilor parlamentare din Hâncești, se vor lua măsuri suplimentare de igienizare și se va ține cont de numărul persoanelor care vor putea intra concomitent în secția de votare”, a declarat premierul Ion Chicu, după o ședință a Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică.

Am încercat să discutăm cu mai mulți deputați despre decizia de a organiza alegerile în pofida virusului care se răspândește în lumea întreagă, inclusiv în Moldova. Unii au spus că sunt ocupați și nu pot vorbi, iar alții au declarat că nu s-ar putea expune în această privință. „Epidemiologii și experții din domeniul sănătății trebuie să se expună. Dacă există premize ca acestea să fie amânate, atunci să fie amânate, iar dacă nu, atunci să se desfășoare”, a menționat deputatul Lilian Carp. De aceeași părere este și deputatul Dumitru Alaiba, care susține că măsurile de igienizare ar trebui sporite și se întreabă „de ce nu s-au gândit ca alegerile să fie organizate în afara secțiilor de votare, pentru a nu aduna mai mulți oameni într-un spațiu închis”.   

Alegerile parlamentare noi din circumscripția nr. 38 Hâncești au fost anunțate după ce deputatul Alexandru Botnari și-a anunțat demisia, în favoarea funcției de primar al mun. Hâncești. În cursă s-au înscris șase concurenți electorali: Ion Mereuță (PDM), Ștefan Gațcan (PSRM), Olesea Stamate (PAS), Vitalie Balinschi (ȘOR), Dorin Chirtoacă (PL), Grigore Cobzac (independent).

Timp de aproape două luni, Promo-LEX a monitorizat activitățile și comportamentul candidaților la funcția de deputat pe circumscripția 38. Potrivit lor, în perioada monitorizată, concurenții au efectuat 164 de activități de promovare, cele mai utilizate fiind activitățile de distribuire/plasare a afișajului electoral – 44%, urmat de întrunirile cu alegătorii – 30%. Totodată, observatorii susțin că cheltuieli în valoare de cel puțin 112.542 de lei nu se regăsesc în rapoartele financiare prezentate de către candidați: PSRM (77 544 lei), Blocul UNIREA (16 931 lei), CI Cobzac Grigore (15 978 lei), PPȘ (1 469 lei ), PDM (620). De asemenea, reprezentanții Promo-LEX au constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie s-a micșorat cu circa 493 de cetățeni cu drept de vot (de la 61.728 la 61.235), comparativ cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. De aceea, pentru acest scruton au fost tipărite 61.584 de buletine de vot, dintre care 57.754 în limba română și 3830 în limba rusă.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale susțin că vor întreprinde „un șir de măsuri de precauție pentru a asigura un proces electoral fără pericole la alegerile din Hâncești”. Astfel, CEC anunță că a solicitat președinților de birouri electorale ale secțiilor de votare, să asigure ordinea în localul de votare și pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, prevenind aflarea într-un singur loc a unui număr mai mare de 50 de persoane. Totodată, localul secției de votare urmează a fi dezinfectat, iar aplicarea tifonului pe mânerele ușilor de la sediile respective este interzisă.

Scrutinul de duminică va fi monitorizat de 82 de observatori naționali din partea a șapte organizații. De asemenea, CEC a acreditat 12 observatori internaționali din partea a 4 misiuni diplomatice rezidente în Republica Moldova și a două asociații electorale. Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiile electorale, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operații electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate.

Circumscripția nr 38 cuprinde municipiul Hâncești, 11 comune și 13 sate din raion. Acest scrutin se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar, într-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi. Circumscripția nr 38 este a cincea în care se desfășoară alegeri parlamentare noi.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 minute în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social6 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri23 de ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031