Connect with us

Alegeri

Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles

Publicat

pe

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară. Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou,  scrie analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Uniunea Europeană, prin luările sale de poziție și în urma negocierilor cu autoritățile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecții față de situația din Republica Moldova.

Astfel, la finele anului 2017, UE a publicat o listă de 28 de condiționalități la adresa guvernării de la Chișinău pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic și financiar, documentul conține condiționalități și de ordin politic.

Analistul politic menționează că în anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat și mai mult. Evaluând starea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărțită în două părți.

În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să mențină dialogul cu UE în albia discuțiilor tehnice, făcându-se abstracție de subiectul schimbării sistemului electoral.

În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău, dialogul dintre Republica Moldova și UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influențat de degradarea democrației moldovenești. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor și avantajelor comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA.

La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situației din Republica Moldova. Astfel, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupției și lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.

La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană a publicat raportul comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă.

Principalele concluzii ale raportului evidențiază că Republica Moldova a reușit să își stabilizeze situația economică și, cu sprijinul constant, dar condiționat, din partea UE și a altor parteneri internaționali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupției la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară și deferirea justiției a persoanelor responsabile de această crimă.

La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere.

Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, sunt evidențiate principalele insuccese – problemele din justiție, corupția la nivel înalt ș.a.

Important este că UE a semnalat existența regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media și societatea civilă.

Referitor la acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții.

Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcționarea instituțiilor anticorupție.

În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chișinău.

Deputații Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluție care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondițiilor politice stipulate în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova de la finele anului 2017.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenței este legată de modul în care sistemul de justiție din Republica Moldova a încălcat voința populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Pe lângă suspendarea asistenței macrofinanciare, rezoluția prevede că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiția că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional.

Guvernul Republicii Moldova a reacționat la rezoluția Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluția este incorectă și politizată.

Referitor la invalidarea alegerilor în Chișinău, autoritățile moldovenești au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiției, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiției în Republica Moldova este și rezultatul activității oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.

Uniunea Europeană și-a reconfirmat poziția sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluție a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018.

Rezoluția enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislația electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chișinău, lipsa transparenței în dosarul fraudei bancare, și modificările operate în domeniul fiscal etc.

De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistența macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfășura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.

La finele anului 2018, UE a anunțat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova, așteptând ca autoritățile moldovenești să ia măsuri urgente și imediate pentru a remedia situația.

În aceste condiții, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar și viitorul lui în termen apropiat și mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autoritățile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare.

„Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă sau nu? În funcție de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunțat că va monitoriza cu atenție procesul electoral în Republica Moldova, dar și cel postelectoral”, notează Ion Tăbârță.

Alegeri

Alegeri parlamentare 2019: 9 candidați care au luat mai puțin de 200 de voturi

Publicat

pe

Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Moldova.org a cercetat rezultatele și vă prezintă 9 candidați care au luat mai puțin de 200 de voturi în circumscripțiile uninominale în care au candidat. Menționăm că în fiecare circumscripție au fost incluși aproximativ 65 de mii de oameni.

9. Renata Grădinaru – 197 voturi

Grădinaru este consilieră municipală, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului „Bugetul civic” din Bălți. Totodată, ea este președinta Asociației Obștești „Afina”. A candidat pe circumscripția 9 Bălți. A fost votată de 197 de cetățeni.

8. Alexandru Brenici – 138 voturi

Alexandru Brenici este medic stomatolog. În declarația de venit depusă la CEC, Brenici nu indică nicio informație. Acesta a candidat pe circumscripția 3, Edineț și a acumulat 138 de voturi.

7. Oleg Golopeatov – 122 voturi

Face afaceri și figurează ca fondator și administrator a mai multor întreprinderi din Chișinău. A candidat pe circumscripția 30, Chișinău.

6. Ion Lapicus – 113 voturi

Ion Lapicus are 45 de ani și este consilier raional, dar până în 2015 a fost primarul satului Gura Bîcului din Anenii Noi, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. El este de profesie istoric. El este fondatorul unui SRL „Coliba lui Toma”. A candidat independent pe circumscripția 47, Transnistria și a fost votat de 113 oameni.

5. Petru Ursu – 107 voturi

Petru Ursu are 60 de ani și este din Anenii Noi. El este licențiat în drept și activează în calitate de avocat. A candidat independent pe circumscripția 48, Transnistria. A acumulat 107 voturi.

4. Tatiana Ursu – 101 voturi

Tatiana Ursu este născută în 1993 și lucrează casieră. A candidat pe circumscripția 45, Comrat, din partea blocului ACUM. A acumulat 101 voturi.

3. Dumitru Pogorea – 64 de voturi

Dumitru Pogorea este președintele Centrului național cultural „Luceafărul” din orașul rus Novosibirsk. A regizat filmul „Gospodarii deportați”, dedicat celor circa 100 de mii de basarabeni deportați în Siberia. A candidat independent pe circumscripția 49, la este de R. Moldova. Mai multe detalii despre candidat, citiți pe Moldova.org.

2. Leonid Falcaș – 50 voturi

S-a născut la Chișinău. Este licențiat în Drept, la Universitatea Liberă Internațională din Republica Moldova. A fost stabilit în Rusia în anii 2001-2007, 2009-2015, unde a făcut munci necalificate. În prezent locuiește în Londra, unde activează ca barman și își face studiile în domeniul Business și Management. A candidat independent pe circumscripția 50, la vest de R. Moldova.

1. Petru Neaga- 5 voturi

Petru Neaga s-a retras din cursă cu o zi înainte de alegeri în favoarea candidatului ACUM, Dumitru Alaiba. Totuși, acesta nu a fost scos din listă și 5 oameni l-au votat.

Și-a făcut studiile la Universitatea Agrară, Facultatea de Economie și Management. Este stabilit de Canada din 2004, unde a făcut cursuri de limbă franceză și și-a echivalat studiile în contabilitate profesională la Universitatea HEC Montreal. Activează în domeniul verificării fiscale în cadrul Agenției de venituri din Quebec. Este un susținător al familiei formate dintre o femeie și un bărbat. Critică actuala guvernare și, deși candidează independent, este membru PAS. Dorește să promoveze politici publice care încurajează diaspora să revină acasă.

Citește mai departe

Alegeri

PDM, gata să discute cu Comisia de la Veneția și să schimbe Constituția pentru retragerea mandatelor deputaților

Publicat

pe

Curtea Constituțională a confirmat pe 14 martie rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

La referendum au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Astfel, pentru întrebarea „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?” rata de participare a fost de 39,78 %. Voturile valabil exprimate au fost repartizate după cum urmează: PENTRU – 744 529; CONTRA – 266 188.

Pentru întrebarea „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”, rata de participare a fost de 39,74%. Voturile valabil exprimate au fost repartizate după cum urmează: PENTRU – 808 266; CONTRA – 202 497.

În cadrul briefingului de presă al PD de săpămâna anterioară, Andrian Candu a declarat că odată ce Parlamentul își va începe activitatea, PD va pregăti toate mecanismele necesare pentru a modifica Legea Supremă. „Fiind vorba de retragerea mandatului și statutul deputatului, trebuie să discutăm cu partenerii noștri de dezvoltare și cu Comisia de la Veneția. Vom veni cu soluțiile juridice. E un rezultat bun și remarcabil, e un succes al PD, a spus Candu. 

Moldova.org a analizat, înainte de alegeri și referendum, pozițiile partidelor din R. Moldova despre inițiativele PDM.

Atunci, unul dintre autorii proiectului de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican, Sergiu Sîrbu, vicepreședinte al PDM se arata convins că, dacă oamenii vor cere reducerea numărului de deputați și revocarea acestora, va fi schimbată și Constituția pentru ca aceste două prevederi să fie legale.

Ce trebuie să știi despre referendumul organizat odată cu alegerile parlamentare

Astfel, dacă numărul deputaților nu va fi modificat, planul democraților este să fie revocați doar cei aleși pe circumscripțiile uninominale. Această structură, potrivit democratului Sîrbu, va asigura un amestec eficient dintre deputați care se vor afla mai mult „în teritoriu” și alții care se vor ocupa cu politici publice. Dacă va avea loc reducerea numărului de parlamentari, cele 51 de circumscripții ar putea fi restructurate în 61, eliminând circumscripția națională. În acest caz, toți cei 61 vor putea fi demiși la dorința poporului.

„Ce folos că am avut 101 și mai mult de jumătate dintre ei dormeau câte patru ani și nici legi nu făceau și nici în teritoriu nu se duceau? Măcar în teritoriu să mai meargă și să vadă problemele oamenilor, să lobeze problemele lor la nivel central”, a declarat Sîrbu.

Potrivit Maiei Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, referendumul a avut scopul de a distrage atenția oamenilor de la principalele problemele ale țării care ar fi guvernarea proastă, corupția, sărăcia, lipsa locurilor de muncă, migrația, furtul miliardului, izolarea pe plan internațional a Republicii Moldova.

Inna Șupac (PCRM) atenționează asupra faptului că deputații din opoziție ar putea fi în pericol dacă prevederea prin care ei vor fi demiși la dorința poporului va fi realizată. „E scris că vor fi revocați deputații care nu-și îndeplinesc corespunzător funcțiile. Corespunzător cu ce? Cine vor fi judecătorii? Dacă nu este corespunzător cu indicațiile domnului Plahotniuc și PDM?”, se întreabă Inna Șupac, ajungând la concluzia că deputații din opoziție ar putea fi primii care vor fi judecați și li se vor retrage mandatele, pentru că nu ar fi comozi pentru guvernare.

Ion Ceban (PSRM) este de acord cu reducerea numărului de deputați, așa cum a propus președintele Dodon: de la 101 la 71. „Cu regret, aceste guvernări care s-au perindat una după alta au fugărit cetățenii peste hotare. Cei care pleacă sunt oameni tineri, apți de muncă, oameni pentru care statul a cheltuit bani, dar nu poate să le ofere oportunitatea de valorificare. Dacă la independență am avut 4,5 milioane de oameni, dar azi dacă tragem la 3 milioane, fără Transnistria. Asta este partea cea mai gravă. Când erau peste 4 milioane de oameni, aveam 101 deputați. De ce ar fi nevoie să-i păstrăm în asemenea conjunctură?”.

Dorin Chirtoacă, președintele PL: „Aceasta denotă obsesia vădită a lui V. Plahotniuc pentru a concentra și menține și mai mult puterea în mâinile sale, cu o majoritate parlamentară comodă și cât mai docilă”.

Citește mai departe

Alegeri

Valeriu Munteanu: „Truda” PL în campania electorală a turnat multă apă la moara PD”

Publicat

pe

Fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, fost membru al Partidului Liberal, a declarat în cadrului unui interviu pentru tribuna.md că „PL nu a dorit să se alăture sincer Blocului ACUM, a mers separat și chiar a făcut campanie pe încercarea de discreditare a blocului ACUM și a liderilor acestuia. Sunt absolut sigur că „truda” PL a turnat multă apă la moara PD”.

Munteanu spune că aceasta ar fi contribuit la creșterea absenteismului a unioniștilor la alegeri, dar și că ar fi rupt de la ACUM 4-5 mandate. „Mesajele proiectate cu vehemență în spațiul public de liderul PL au contribuit la creșterea absenteismului la vot a unioniștilor. Iar tehnic vorbind, prezența în campanie și rezultatele înregistrate de PL și de unele elemente „disidente” din PLDM, au rupt de la Blocul ACUM cam 4-5 mandate. Eu cred că PD a apreciat pozitiv acest efort”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică39 de minute în urmă

Blocul electoral ACUM va înainta propriul candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului

Blocul electoral ACUM va înainta propriul candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. O declarație în acest sens a fost...

Externe60 de minute în urmă

Serghei Gorbunov, condamnat în România pentru tâlhărie, a fost liberat condiţionat şi va fi expulzat în R. Moldova

Moldoveanul Serghei Gorbunov, condamnat, în anul 2010, la 16 ani de închisoare pentru tâlhărie în România, a fost liberat condiţionat...

CulturăO oră în urmă

Expoziție de sculptură la Parlament. Vor fi expuse zece lucrări ale maestrului Serghei Ganenco

Parlamentul va găzdui expoziția cunoscutului sculptor Serghei Ganenco, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. Evenimentul este organizat de...

Externe2 ore în urmă

Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev și-a anunțat demisia

Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a demisionat din funcția de șef al statului. El a anunțat acest lucru astăzi într-o adresare...

Politică3 ore în urmă

Prim-ministra României: „În România nu avem corupție. Șpaga e doar o metodă de a mulțumi”

Asta le-ar fi spus premiera Viorica Dăncilă colegilor europarlamentari din grupul socialist. Dezvăluirea a făcut-o un politician luxemburghez, membru al legislativului comunitar...

Politică4 ore în urmă

Partidul Socialiștilor anunță că a constituit fracțiunea parlamentară în Parlamentul nou-ales

Partidul Socialiștilor din RM a anunțat că a desfășurat astăzi prima ședință a fracțiunii parlamentare, condusă de către președintele PSRM,...

Externe4 ore în urmă

Un om al străzii a cerut bani, dar a primit cardul cu tot cu PIN. Ce a făcut cu acesta// VIDEO

Un client al unui restaurant din Newcastle upon Tyne, Marea Britanie, a fost abordat de un om al străzii care...

Advertisement

Electorala 2019

AlegeriO zi în urmă

Alegeri parlamentare 2019: 9 candidați care au luat mai puțin de 200 de voturi

Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Moldova.org a cercetat rezultatele și vă...

Alegeri2 zile în urmă

PDM, gata să discute cu Comisia de la Veneția și să schimbe Constituția pentru retragerea mandatelor deputaților

Curtea Constituțională a confirmat pe 14 martie rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. La referendum au participat mai...

Alegeri3 zile în urmă

Valeriu Munteanu: „Truda” PL în campania electorală a turnat multă apă la moara PD”

Fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, fost membru al Partidului Liberal, a declarat în cadrului unui interviu pentru tribuna.md că „PL...

Alegeri3 zile în urmă

Alegeri parlamentare: top 5 deputați care au câștigat la limită

După afișarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală Centrală, Moldova.org a cercetat rezultatele și vă propune topul celor 5 deputați...

AlegeriO săptămână în urmă

Ceasul buclucaș / Cadoul electoral de la Șor, scos la vânzare de un alegător

Pliantele electorale și-au găsit locul în stocul de făcut foc iarna, calendarele stau cuminți pe pereți, dar iată că unul...

AlegeriO săptămână în urmă

Alegătorii din circumscripția 48, învățați cum să voteze pentru un candidat din regiunea separatistă

Un utilizator Facebook a făcut publice niște imagini video în care se vede cum un bărbat îi învață pe ceilalți...

AlegeriO săptămână în urmă

Primara de Budești, Nina Costiuc, supărată foc pe alegătorii din circ. 32

Nina Costiuc, candidata pe circumscripția nr. 32 din partea Partidului Democrat, care a fost devansată de doi contracandidați ai săi,...

Advertisement

Opinii

martie 2019
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com