Mihail Guțu are 58 de ani. Când lucra, venea primul la secția de votare, iar de această dată a decis să vină după masă. De un an jumătate, de când este șomer, nu se mai grăbește nicăieri.
„Nu te ia nimeni la lucru. Ai 58 de ani și nimeni nici nu se uită la tine”, oftează bărbatul cu gândul la uzina unde lucra. Aceasta a fost închisă și toți angajații au fost concediați.
„Vremurile sunt grele și de aceea este și mai greu să alegi pentru cine să votezi, dar tot mai avem speranțe.”
Mihail Guțu locuiește singur. Companie îi țin nevoile și grijile lui de viitorul incert. Ne spune că activitatea lui zilnică presupune să treacă peste greutățile impuse de o țară, unde au fost închise foarte multe întreprinderi și locuri de muncă.
