„Verificările vor fi riguroase și efective, nu doar formale”, avertizează autoritățile de la Chișinău. Pentru a trece testul, potrivit baremului stabilit de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), ai nevoie de 11 răspunsuri corecte din 20.
Am vrut să vedem cât de bine cunoaștem Constituția Republicii Moldova și dacă am putea trece un astfel de test. Te invităm și pe tine să încerci și să vezi cum te-ai descurca!
Constituția limitează clar formele de exercitare a suveranității pentru a evita abuzurile sau formele necontrolate. De aceea Constituția prevede clar că poporul Republicii Moldova exercită suveranitatea sa în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție, „dar nu și prin alte forme.”
În Constituția Republicii Moldova nu există niciun articol care să prevadă „Adunarea Națională” ca mecanism oficial de exprimare a suveranității. Constituția limitează clar formele de exercitare a suveranității pentru a evita abuzurile sau formele necontrolate.
Constituția spune clar că suveranitatea aparține poporului, adică cetățenilor Republicii Moldova. Dar exercitarea ei nu este nelimitată, ea trebuie să respecte cadrul legal. În cazul dat, sintagma „prin organele sale reprezentative” înseamnă că poporul își exercită suveranitatea prin Parlament, președinte, și alte instituții prevăzute de Constituție. Acestea acționează în numele poporului și iau decizii legislative, executive sau juridice în cadrul legal.
Constituția spune că poporul își exercită suveranitatea prin organele sale reprezentative (Parlament, Președinte) și în mod direct prin referendum. Codul Electoral detaliază cum se aleg aceste organe reprezentative, adică procedurile și regulile pentru exercițiul votului.
Practic, Codul Electoral este un instrument juridic prin care poporul își exercită suveranitatea în mod legal și organizat.
Avocatul Poporului este un organ independent, care apără drepturile și libertățile omului și supraveghează respectarea Constituției și legilor de către autoritățile publice. Independența sa este esențială, pentru că el trebuie să poată controla autoritățile, fără teama că va fi revocat arbitrar. De aceea, revocarea nu poate fi unilaterală de Președinte.
Potrivit art 59 (7) din Constituție, Avocatul Poporului poate fi revocat din funcție cu votul a 2/3 din deputații aleși, cu respectarea procedurii stabilite de lege, care să prevadă audierea prealabilă a acestuia.
Avocatul Poporului este organ independent, iar revocarea lui este strict reglementată. De aceea, pentru a păstra independența Avocatului Poporului, revocarea nu poate fi unilaterală, nici de CSM, nici de președintele țării.
Alegerile deputaților în Parlamentul Republicii Moldova se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Aceasta este prevăzută de Constituția Republicii Moldova, articolul 61 alineatul (3).
Alegerile deputaților în Parlamentul Republicii Moldova se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Din punct de vedere strict constituțional, termenul este de 3 luni calendaristice, indiferent de câte zile are fiecare lună.
Alegerile deputaților în Parlamentul Republicii Moldova se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Aceasta este prevăzută de Constituția Republicii Moldova, articolul 61 alineatul (3).
Articolul 61 (3) prevede că alegerile deputaților în Parlamentul Republicii Moldova se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Conform Constituției Republicii Moldova, Guvernul este alcătuit din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Secretarii de stat nu fac parte din Guvern. Ei sunt demnitari publici în cadrul ministerelor, nu membri ai Guvernului.
Conform Constituției Republicii Moldova, Guvernul este alcătuit din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alți membri stabiliți prin lege organică. Legea organică actuală (Legea Guvernului) nu îi include pe secretarii de stat ca membri ai Guvernului.
Această formulare se regăsește în art. 97 al Constituției.
Chiar dacă logica obișnuită ar părea că ar permite acest lucru, Constituția interzice înființarea de instanțe judecătorești extraordinare.
În Republica Moldova este interzisă înființarea de instanțe judecătorești extraordinare. Chiar și în situații de război sau stare de urgență, interdicția rămâne valabilă.
Potrivit art. 115 (3) din Constituție, înființarea de instanțe extraordinare este interzisă.
În Republica Moldova este interzisă înființarea de instanțe judecătorești extraordinare. Nu există o prevedere constituțională care să permită instanțe extraordinare nici pentru corupție, nici pentru alte tipuri de cauze.
Potrivit art. 72 (2) din Constituție, legile constituționale sunt cele care modifică sau completează Constituția. Ele urmează proceduri speciale, mai stricte decât legile obișnuite (de ex. vot în două lecturi, majoritate calificată în Parlament etc.).
Legile constituționale sunt doar cele care modifică sau completează Constituția. Starea de asediu sau de război se stabilește prin legi organice sau ordinare speciale, nu prin lege constituțională.
Legile constituționale sunt doar cele care modifică sau completează Constituția. Ratificarea tratatelor internaționale se face prin lege simplă sau lege organică, nu prin lege constituțională.
Legile constituționale sunt doar cele care modifică sau completează Constituția. Organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CSM-ului, instanțelor și contenciosului administrativ este reglementată prin legi organice, nu prin lege constituțională.
Deputații nu pot dizolva Parlamentul „de câte ori decid”.
Dizolvarea Legislativului este un act constituțional strict reglementat, nu la voința deputaților.
Dizolvarea Parlamentului este strict reglementată de Constituție. Dizolvarea repetată de mai multe ori într-un an nu este permisă - ar încălca principiile constituționale.
Dizolvarea Parlamentului este strict reglementată de Constituție. Dizolvarea repetată de mai multe ori într-un an nu este permisă - ar încălca principiile constituționale.
Art 87 (1) prevede clar că președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. Are rol principal în conducerea apărării țării și controlează forțele armate prin intermediul Ministerului Apărării.
Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. Ministrul Apărării este responsabil de administrarea și organizarea ministerului și a resurselor militare. El coordonează structurile militare din punct de vedere administrativ și tehnic, dar nu este comandantul suprem.
Deși armata există în serviciul poporului, din punct de vedere juridic și constituțional subordonarea directă este față de comandantul suprem, care este președintele țării. Poporul nu comandă direct armata.
Pluralismul de opinii nu este termen constituțional. Opinia individuală nu definește mecanismul de exercitare a democrației. Potrivit Constituției, democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic.
Principiul majorității este important în procesul decizional, dar nu definește modul în care se exercită democrația. Potrivit Constituției, democraţia în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic.
Disciplina socială nu este un principiu constituțional de bază al democrației. Potrivit Constituției, democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic.
Art. 5 (1) din Constituție prevede că democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. Nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Potrivit art. 12 (2) din Constituție, drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor. Culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un tricolor vertical cu ordine clar stabilită: albastru - galben - roșu, începând de la lance (stânga pentru privitor).
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un tricolor vertical cu ordine clar stabilită: albastru - galben - roșu, începând de la lance (stânga pentru privitor).
Găgăuzia are autonomie administrativă și culturală, dar nu are drept de proprietate asupra resurselor naturale. De aceea, pământul, subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova.
Găgăuzia are autonomie administrativă și culturală, dar nu are drept de proprietate asupra resurselor naturale. De aceea, pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova, dar constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
Art.111 (4) din Constituție prevede că pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova și constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
Guvernul Republicii Moldova adoptă hotărâri, ordonanțe și dispoziții, nu doar hotărâri și dispoziții. Hotărârile sunt cele mai frecvente acte adoptate de Guvern. Dispozițiile sunt acte administrative mai punctuale decât hotărârile. Iar ordonanțele sunt adoptate de Guvern pentru reglementări urgente sau temporare.
Art. 102 (1) din Constituție prevede că Guvernul adoptă hotărâri, ordonanțe și dispoziții.
Guvernul Republicii Moldova nu adoptă legi. Legile sunt prerogativa Parlamentului. Potrivit Constituției, Guvernul adoptă hotărâri, ordonanțe și dispoziții.
Este adevărat că Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată, dar nu cu votul simplu al majorității deputaților, ci cu un vot calificat în Parlament.
Potrivit art.111 (7) din Constituție, modificarea acestei legi organice speciale necesită votul a trei cincimi din numărul total al deputaților aleși în Parlament.
Este adevărat că Legea organică care reglementează statutul special al unității teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată, dat textul constituțional prevede expres că o astfel de lege organică poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși în Parlament.
Bugetul public național al Republicii Moldova este constituit din trei componente, nu doar din cele menționate în această variantă. Aici lipsește bugetul de stat, care este o componentă esențială a bugetului public național.
Art. 131 (1) din Constituție prevede clar că bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele raioanelor, orașelor și satelor
Bugetul public național al Republicii Moldova nu este constituit doar din bugetul de stat și bugetele raioanelor, orașelor și satelor. Aici lipsește bugetul asigurărilor sociale de stat, care este o componentă distinctă și obligatorie a bugetului public național.
Legile organice se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din deputații aleși, dar numărul de lecturi nu este fixat „la cel puțin trei”. Constituția prevede că legile organice se adoptă „după cel puțin două lecturi”.
Legile organice nu se adoptă cu votul simplu al majorității deputaților prezenți, ci cu votul a cel puțin două treimi din deputații aleși în Parlament. „Majoritatea deputaților prezenți” este suficientă doar pentru legile ordinare, nu pentru legile organice.
Art. 74 (1) din Constituție prevede clar că legile organice se adoptă cu votul majorității deputaţilor aleși, după cel puțin două lecturi.
Constituția prevede că rezultatul alegerilor prezidențiale este validat de Curtea Constituțională, nu de CEC sau de Parlament. CEC-ul organizează alegerile, numără voturile și întocmește procesele-verbale, dar validarea oficială este atributul Curții Constituționale.
Art. 79 (1) prevede că rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituțională.
Rezultatul alegerilor prezidențiale nu este validat de Curtea Supremă de Justiție, ci de Curtea Constituţională. CSJ poate doar să soluționeze contestațiile juridice de drept comun, dar nu decide asupra validării alegerilor.
Parlamentul nu valideaza alegerile prezidențiale. Președintele nou ales depune doar jurământul în plenul Parlamentului, după ce Curtea Constituțională a validat rezultatul.
Art. 101 (3) din Constituție prevede clar că în cazul demisiei prim-ministrului, demisionează întregul Guvern.
Dacă prim-ministrul demisionează, întreg Guvernul își încetează mandatul automat. Miniștrii nu continuă automat să-și exercite funcțiile. Activitatea lor curentă este doar de gestiune provizorie, până la numirea unui nou Guvern.
Întreg Guvernul își încetează mandatul, nu doar miniștrii propuși/numiți de prim-ministru. Chiar și miniștrii care ar fi fost numiți de Parlament sau de alte proceduri parlamentare încetează să mai dețină funcțiile odată cu demisia prim-ministrului.
Potrivit art. 43 (3) din Constituție, durata săptămânii de muncă este limitată la cel mult 40 de ore. Orice program care depășește acest prag presupune muncă suplimentară și poate fi aplicat doar în condițiile prevăzute expres de lege. Prin urmare, durata de 40 de ore nu este o recomandare, ci o limită constituțională obligatorie.
Potrivit art. 43 (3) din Constituție, durata săptămânii de muncă este limitată la cel mult 40 de ore. Dacă săptămâna de lucru ar fi de 48 de ore, aceasta ar însemna că am lucra șase zile pe săptămână cu un grafic de opt ore pe zi. Pe parcursul unei luni, se adună circa 34 de ore în plus, iar într-un an peste 400 de ore, echivalentul a mai mult de 50 de zile de muncă. Cu alte cuvinte, într-un an, oamenii ar munci o lună în plus.
Potrivit art. 43 (3) din Constituție, durata săptămânii de muncă este limitată la cel mult 40 de ore. Dacă ar fi reglementate 36 de ore, atunci, în loc de 8 ore pe zi, angajații ar lucra 7 ore și 12 minute, adică cu 48 de minute mai puțin zilnic. Asta înseamnă 4 ore mai puțin pe săptămână. Pe parcursul unei luni, volumul de muncă ar scădea cu aproximativ 17 ore, iar într-un an – cu peste 200 de ore, echivalentul a mai mult de 25 de zile libere. Cu alte cuvinte, angajații ar câștiga aproape o lună de timp liber pe an.
Parlamentul adoptă legi și poate reglementa statutul autonomiei, dar nu monitorizează direct aplicarea legii în regiune. Controlul asupra respectării legislației Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvernul Republicii Moldova
Potrivit art. 111 (6) din Constituție, controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii.
Procuratura poate avea atribuții generale privind respectarea legii (control juridic și penal), dar controlul constituțional și administrativ specific asupra aplicării legilor în autonomie aparține Guvernului, așa cum spune explicit Constituția.
Curtea Constituțională nu exercită controlul direct asupra aplicării legilor în Găgăuzia. Curtea constituțională poate decide dacă un act al Găgăuziei sau al Guvernului este neconstituțional, dar nu se ocupă de controlul administrativ zilnic sau de aplicarea curentă a legilor în autonomie.
Proprietatea publică în Republica Moldova aparține statului și unităților administrativ-teritoriale, nu asociațiilor comerciale.
Potrivit art.127 (3) din Constituție, proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
Proprietatea nu „aparține” autorităților sau instituțiilor, ci statului sau unităților administrativ-teritoriale. Instituțiile și autoritățile publice doar administrează proprietatea publică, dar nu sunt proprietari.
Fact checking de Vlad Țurcan
