De Ralph Sina (Washington), Cristian Ştefănescu, Alexandra Sora
Statele Unite au obţinut acordul ţărilor cu drept de veto din Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi susţinerea partenerilor importanţi cum este Germania pentru a impune un nou pachet de sancţiuni Iranului. Anunţul a fost făcut ieri, în Senatul de la Washington, de şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton.
Discursul Secretarului de Stat Hillary Clinton a punctat, de la bun început, susţinerea celor două ţări cu drept de veto din Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite din partea cărora ar fi putut apărea surprize:
"Am convenit împreună cu Rusia şi China asupra unor măsuri energice", a declarat şefa diplomaţiei americane, vorbind în faţa senatorilor din Comisia de Politici Externe.
Care vor fi aceste măsuri energice şi în ce vor consta sancţiunile îndreptate împotriva Guvernului de la Teheran şi a Gărzii sale Revoluţionare? Mister – căci Hillary Clinton nu a spus nimic în acest sens.
Cert este că acordul de principiu privind raporturile cu Iranul a fost convenit în urma unor săptămâni lungi de negocieri în formula 5+1, la care au participat cele cinci naţiuni membre ale Consiliului de Securitate (SUA, Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa) şi Germania.
Negociatorii nu s-au lăsat impresionaţi de mesajele Teheranului, care s-a declarat interesat de diverse propuneri de dialog venite dinspre Brasilia sau Ankara – cum ar fi îmbunătăţirea a 1,2 tone de uraniu în Turcia, în folosul Iranului.
Hillary Clinton a dorit să salute "eforturile braziliano-turce de a găsi o soluţie pentru conflictul cu Teheranul". Ceea ce, însă, le subminează este chiar atitudinea regimului iranian, cel care, în mai multe rânduri, în vremea din urmă, a manifestat disponibilitate de dialog, fără a da şi un curs coerent acesteia.
Rămâne de văzut cum vor răspunde celelalte naţiuni din totalul de 15 ce compun Consiliul de Securitate. Şi de văzut dacă, mai apoi, odată adoptate, acestea vor şi intra în vigoare şi vor reţine Israelul de la a se lansa într-un atac propriu împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.
Până atunci, însă, demn de menţionat este faptul că, zilnic, 100 de milioane de dolari americani pleacă, în numele Statelor Unite, către conturi iraniene – anume, în afacerile cu petrol.
