Academia Română și-a spus cuvântul despre moldovenească. Și punctum

PE SCURT

Dodon și limba „moldovenească” au revenit în atenția europenilor. Euronews a publicat o știre în care spune că Moldova a fost avertizată să înceteze să numească limba română drept „moldovenească”.

De asemenea, instituția de presă europeană analizează discursul în favoarea limbii „moldovenești” pe care l-a avut recent Igor Dodon Consiliul Europei de la Strasbourg.

PE LUNG

Academia Română, un institut cultural susținut de Guvernul României, a declarat că „limba moldovenească” invocată de anumiți politicieni este de fapt un dialect al limbii române.

De asemenea, cercetătorii de la Academia Română menționează că limba vorbită de austrieci este germana, iar belgienii non-flamanzi vorbesc franceza.

„Promovarea ideii unei limbi moldovenești distincte de cea română nu este doar o denaturare a unei realități și identități culturale, ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată”, a declarat Academia Română.

Se întâmplă după ce președinte Republicii Moldova, Igor Dodon, a vorbit în favoarea limbii moldovenești în timpul unui discurs la Consiliul Europei de la Strasbourg, în timp ce relațiile dintre România și Moldova au fost încordate între noile guverne din ambele țări.

Dodon, ales în 2016, a urmărit legături mai strânse cu Rusia lui Vladimir Putin și s-a confruntat cu noul lider al României, Ludovic Orban, care a fost numit prim-ministru în 2019 și a promis că va restabili relația nefastă a Bucureștiului cu Bruxelles-ul.

În discursul său din 29 ianuarie, Dodon a declarat că Moldova este angajată să înființeze o Europă unită „de la Lisabona la Vladivostok”, un oraș din îndepărtatul est al Rusiei.

„Problema lingvistică își are rădăcinile din vremurile sovietice, când sovieticii au creat o identitate artificială moldovenească diferită de cea română”, a spus cercetătorul la Universitatea JLU din Germania, Dionis Cenușă.

Radu Magdin, analist politic regional, a declarat că intervenția Academiei Române a fost „binevenită”.

„Folosirea retoricii limbii române versus moldovenești a fost dăunătoare discursului public atât la București, cât și la Chișinău, declanșarea și alimentarea conflictelor politice asupra unei chestiuni se va dovedi în cele din urmă a fi în detrimentul intereselor oamenilor”, a spus el.

„Deși Moldova este un stat separat, nu există nicio întrebare că limba vorbită de majoritatea moldovenilor este româna”.

Potrivit recensământului din 2014, 54% din populație vorbește limba moldovenească, iar 24% vorbește limba română. 

Participarea lui Dodon la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este considerată o vizită de succes. În afară de faptul că președintele reprezintă statul în politica externă, fiecare vizită trebuie să aibă un beneficiu. Eu am făcut un calcul. În trei ani, echipa prezidențială, împreună cu mine, am cheltuit 5 milioane de lei pentru vizite. În schimb, statul a obținut 514 milioane lei, a fost declarația președintelui după Adunare.

Cine sunt semnatarii Declarației

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, este rectorul al Universităţii Babeş-Bolyai. Este doctor în istorie. Anul trecut a ajuns în atenția presei când a făcut o declarație anti-UE și apoi a fost preluată și de Sputnik, instituție de presă pro-Kremlin, a scris Digi24.

Bogdan Simionescu este vicepreședinte al Academiei Române. Este chimist.

Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Este academician român, istoric, arheolog din Republica Moldova.

Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române este un istoric de artă și politician român. Fost ministru al Culturii și senator PSD, Răzvan Theodorescu a spus că românii le datorează libertatea lui Ion Iliescu și lui Iulian Vlad, șeful Securității, a scris Digi24

Victor Voicu este vicepreședinte al Academiei Române. Este un general maior, medic și farmacolog român. 

Ioan Dumitrache este secretar General al Academiei Române și inginer energetician.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.