Curtea Internaţională de Justiţie a dat astăzi dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel încât formaţiunea are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine, potrivit NewsIn.
Având în vedere că nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii, a declarat preşedinta CIJ, Rosalyn Higgins, citind verdictul.
Prin faptul că Insulei Şerpilor i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul juridic atribuit este cel al unei stânci.
Ucraina susţinea că formaţiunea este o insulă şi cerea să aibă dreptul la mai mult de 12 mile marine.
Atmosfera era, azi dimineaţă, la cote emoţionale maxime în Palatul Păcii, sediul Curţii Internaţionale de la Haga. Forfota jurnaliştilor români şi ucraineni şi neliniştea oficialilor de ambele părţi crea o tensiune de nedescris, cu atât mai mult cu cât se ştie că, cel puţin în România, aşteptarea este foarte intensă.
Toată lumea se uita întrebătoare la agentul României Bogdan Aurescu, dar nici el nu ştia încă ce a decis Curtea. Acesta a spus până în ultima clipă că este încrezător în soliditatea argumentelor României şi în justeţea dreptului internaţional. Echipa României, ai cărei membri erau vădit emoţionaţi, va afla decizia CIJ odată cu cei aflaţi în sală. Sentimentul care părea împărtăşit de cei prezenţi poate fi rezumat cu uzitata, dar atât de încărcata expresie "este o zi istorică". Când cei 15 judecători au păşit în Marea Sală a Justiţiei toţi cei din audienţă au amuţit. Mai sunt doar câteva zeci de minute până la aflarea deciziei.
După citire, originalele hotărârii semnate de preşedinte şi grefier şi având sigiliul CIJ se transmit agenţilor. Secretarul General ONU este informat direct cu privire la hotărâre. Concret, hotărârea Curţii va stabili o linie de delimitare definită prin coordonate geografice, în funcţie de care se va şti ce suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă aparţine României şi respectiv ce suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă aparţine Ucrainei.
Soluţia propusă de România pentru delimitare constă într-o linie care porneşte de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele două state urmând arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Şerpilor până la un punct aflat la est de această formaţiune maritimă, apoi pe linia de echidistanţă între coastele relevante adiacente ale celor două state până la punctul unde linia de echidistanţă se transformă într-o linie mediană între coastele relevante opuse ale României şi Ucrainei, apoi spre sud pe această linie mediană.
Mai exact, linia propusă de România are următoarea descriere: de la punctul F, situat la 45°05’21”N, 30°02’27”E, trece pe arcul de cerc ce înconjoară Insula Şerpilor, până la punctul X, aflat la 45°14’20”N, 30°29’12” E, apoi de la punctul X într-un segment drept până la Punctul Y, situat la 45°11’59”N, 30°49’16”E. Apoi pe linia de echidistanţă între coastele adiacente relevante ale României şi Ucrainei, de la punctul Y, trecând prin Punctul D, situat la 45°12’10”N, 30°59’46”E, până la punctul T, aflat la 45°09’45” N, 31°08’40”E, şi apoi pe linia mediană între ţărmurile opuse relevante ale României şi Ucrainei, de la punctul T – trecând prin punctele având coordonatele de 44°35’00”N, 31°13’43”E şi respectiv de 44°04’05”N, 31°24’40” E, până la punctul Z, situat la 43°26’50”N, 31°20’10”E.
Pe de altă parte, Ucraina a cerut o linie care parcurge următoarele puncte: de la punctul identificat şi de România şi menţionat în Tratatul politic din 1997 dintre Ucraina şi România, având coordonatele 45° 05′ 21" N; 30° 02′ 27" E, se trasează un segment drept până la un al doilea punct, cu descrierea 44° 54′ 00" N; 30° 06′ 00" E; din al doilea punct linia trece prin azimutul 156° către punctul al treilea, având coordonatele 43° 20′ 37" N; 31° 05′ 39" E şi apoi continuă de-a lungul aceluiaşi azimut.
Miza procesului este în primul rând una economică, iar câştigul se cuantifică în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenţa energetică a României pentru 18 ani. De altfel, după aflarea deciziei Curţii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate în Marea Neagră pot relua activităţile de explorare şi exploatare, iar perimetrele neconcesionate vor fi scoase la licitaţie pentru firme româneşti şi străine.
Trecând dincolo de nivelul economic, diferendul are şi o miză politică, pentru că elimină o problemă complexă din relaţia cu Ucraina şi pentru că poate avea un efect pozitiv şi asupra altor probleme care trenează pe agenda bilaterală. "Efectul acestei decizii asupra relaţiei bilaterale cu Ucraina va fi unul pozitiv, care va duce la eliminarea unei probleme ce nu a putut fi rezolvată până în prezent şi se afla pe agenda bilaterală de foarte multă vreme. În al doilea rând va duce, sperăm noi, la contaminarea pozitivă şi a altor pobleme care se găsesc pe agenda bilaterală. În al treilea rând, sperăm că soluţionarea acestui proces va da un semnal pozitiv şi pe plan regional, cu privire la modul în care două state vecine reuşesc să îşi soluţioneze diferendele", spunea Bogdan Aurescu în ziua în care CIJ anunţa că a ajuns la finalul deliberărilor şi că a fost luată o decizie.
