Casele care se încălzesc aproape singure.
Care sunt acestea?
Știați că există case ale căror facturi la energie pot fi reduse cu până la 90%? Unele pot chiar să își producă singure energia. Secretul lor constă într-o eficiență energetică ridicată și într-o pierdere minimă de căldură. Acestea sunt cunoscute drept Case Pasive. În Republica Moldova există două clădiri certificate oficial ca fiind clădiri pasive. Alte două proiecte sunt în prezent în proces de construcție.
Dar ce sunt, de fapt, Casele Pasive? Cât de realistă este construcția acestora în Republica Moldova și, mai ales, cât de costisitoare sunt? Răspunsurile la aceste întrebări le găsiți în materialul de mai jos.
Dar ce sunt, de fapt, Casele Pasive? Cât de realistă este construcția acestora în Republica Moldova și, mai ales, cât de costisitoare sunt? Răspunsurile la aceste întrebări le găsiți în materialul de mai jos.
Ce înseamnă Casă Pasivă?
Conceptul de Casă Pasivă provine din Germania și există chiar și un standard dedicat, creat și verificat de Passive House Institute (PHI) din Darmstadt, Germania.
Institutul Passive House este un institut german independent de cercetare. Este recunoscut internațional pentru expertiza vastă în construcții și renovări cu eficiență energetică ridicată. A fost înființat de dr. Wolfgang Fest, creatorul propriu-zis al conceptului de Casă Pasivă, care a fost premiat în 2001 cu cea mai înaltă distincție de mediu din Germania.
Prima Casă Pasivă din lume a fost construită în Darmstadt, Germania, în 1990 și până în prezent înregistrează consum foarte redus de energie pentru încălzire.
Prima Casă Pasivă din lume a fost construită în Darmstadt, Germania, în 1990 și până în prezent înregistrează consum foarte redus de energie pentru încălzire.
Valentin a descoperit acest concept în 2016-2017 și a început să îl studieze mai amănunțit. Astăzi consultă oamenii care își doresc eficientizare energetică în locuință și, mai nou, implementează proiecte de Casă Pasivă împreună cu echipa sa.
Principiile Casei Pasive
Casa Pasivă este proiectată riguros încă de la început, iar execuția este strictă, pentru a corespunde standardului german și, ulterior, pentru a primi certificarea oficială.
„Se obține în final o locuință care corespunde tuturor parametrilor de confort sănătate, consum, grijă față de mediu”, explică Valentin Begu.
Există cinci principii importante care definesc o Casă Pasivă:
Înseamnă o bună termoizolare a tuturor structurilor opace ale clădirii: fațade, pereți exteriori, acoperiș, pod, fundație, placa pe sol.
„O casă trebuie să fie ca un termos, să nu piardă necontrolat căldura. Avem nevoie de o termoizolație groasă, bună, care să fie aleasă și executată corect. Nu putem doar să ne termoizolăm pereții și să credem că nu vom pierde căldură iarna. Dacă eu mă îmbrac cu un pulover mai gros, dar picioarele îmi stau pe ger și capul fără căciulă, mie o să îmi fie frig”, spune expertul.
„O casă trebuie să fie ca un termos, să nu piardă necontrolat căldura. Avem nevoie de o termoizolație groasă, bună, care să fie aleasă și executată corect. Nu putem doar să ne termoizolăm pereții și să credem că nu vom pierde căldură iarna. Dacă eu mă îmbrac cu un pulover mai gros, dar picioarele îmi stau pe ger și capul fără căciulă, mie o să îmi fie frig”, spune expertul.
Punțile termice reprezintă străpungeri prin anvelopa termică prin care se poate pierde căldura.
„De exemplu un balcon. El străpunge termoizolația noastră și iese afară”, explică Valentin.
Potrivit lui, punțile termice pot produce disconfort, precum formare de mucegai, igrasie sau alte probleme. Totuși, asta nu înseamnă că o Casă Pasivă este automat proiectată fără balcon, există soluții tehnice speciale pentru această structură.
„De exemplu un balcon. El străpunge termoizolația noastră și iese afară”, explică Valentin.
Potrivit lui, punțile termice pot produce disconfort, precum formare de mucegai, igrasie sau alte probleme. Totuși, asta nu înseamnă că o Casă Pasivă este automat proiectată fără balcon, există soluții tehnice speciale pentru această structură.
Pentru o Casă Pasivă se aleg ferestre ultra-performante cu profil, sticlă, baghetă termică cu pierderi foarte mici de căldură.
„Printr-un m² de fereastră se pierde practic de 5, 6, 7 ori mai multă căldură decât printr-un m² de perete”, atenționează el. Ușile, la fel, sunt alese cu atenție.
„Printr-un m² de fereastră se pierde practic de 5, 6, 7 ori mai multă căldură decât printr-un m² de perete”, atenționează el. Ușile, la fel, sunt alese cu atenție.
O casă trebuie să fie etanșă, deci să nu piardă necontrolat aer prin găuri, prin goluri, prin diverse rețele care intră și ies din casă.
„Câteodată avem presiune mai mare înăuntru și aerul tinde, ca un balon, să iasă din casă afară. Altă dată avem depresiune și afară este vânt sau alte condiții și aerul intră în casă. Sau cum mulți oameni simt de parcă îi suflă la spate sau este vânt rece. Uneori chiar și jumătate din căldură se pierde prin schimburile acestea necontrolate”, zice Valentin.
„Câteodată avem presiune mai mare înăuntru și aerul tinde, ca un balon, să iasă din casă afară. Altă dată avem depresiune și afară este vânt sau alte condiții și aerul intră în casă. Sau cum mulți oameni simt de parcă îi suflă la spate sau este vânt rece. Uneori chiar și jumătate din căldură se pierde prin schimburile acestea necontrolate”, zice Valentin.
Așa cum Casa Pasivă izolează zonele prin care se poate pierde aerul și căldura, este necesar ca locatarii să fie asigurați cu aer proaspăt. Acest lucru are loc datorită sistemului de ventilație care asigură aer proaspăt 24/7.
„Conform tuturor cercetărilor din prezent, o casă cu un sistem de ventilație mecanizat are mai mereu toți parametrii de calitate a aerului: CO2, noxe, radiații, radon, umiditate, formaldehidă, compuși organici volatili, mai buni decât o casă cu ventilare obișnuită”, mai adaugă Valentin Begu.
„Conform tuturor cercetărilor din prezent, o casă cu un sistem de ventilație mecanizat are mai mereu toți parametrii de calitate a aerului: CO2, noxe, radiații, radon, umiditate, formaldehidă, compuși organici volatili, mai buni decât o casă cu ventilare obișnuită”, mai adaugă Valentin Begu.
Pe lângă respectarea celor cinci principii, expertul adaugă că o Casă Pasivă este proiectată astfel încât să valorifice cât mai bine condițiile naturale. De exemplu, orientarea față de soare permite câștigarea căldurii gratuite pe timpul iernii și controlează supraîncălzirea vara. În plus, sunt integrate elemente pasive de umbrire, precum streșini mai mari, console, pereți de umbrire sau jaluzele.
Tipuri de case
Toate Casele Pasive respectă principiile de mai sus, însă există câteva diferențe care le clasifică în câteva tipuri.
Casa Pasivă Classic este baza standardului: clădirea trebuie să respecte cerințele de eficiență foarte ridicată, dar fără să fie neapărat producătoare de energie.
Casa Pasivă Plus păstrează cerințele de bază, dar adaugă producție de energie regenerabilă, astfel încât clădirea poate ajunge foarte aproape de echilibru energetic anual.
Casa Pasivă Premium este nivelul cel mai înalt: clădirea produce mai multă energie regenerabilă decât Plus și are un nivel și mai mare de performanță energetică totală.
PHI Low Energy Building este clădire foarte eficientă energetic, dar care nu îndeplinește toate criteriile complet pentru Passive House.
Casa Pasivă Classic este baza standardului: clădirea trebuie să respecte cerințele de eficiență foarte ridicată, dar fără să fie neapărat producătoare de energie.
Casa Pasivă Plus păstrează cerințele de bază, dar adaugă producție de energie regenerabilă, astfel încât clădirea poate ajunge foarte aproape de echilibru energetic anual.
Casa Pasivă Premium este nivelul cel mai înalt: clădirea produce mai multă energie regenerabilă decât Plus și are un nivel și mai mare de performanță energetică totală.
PHI Low Energy Building este clădire foarte eficientă energetic, dar care nu îndeplinește toate criteriile complet pentru Passive House.
Sursa: passivehouse.com
Pentru ca locuința pasivă să devină producătoare de energie, se pot folosi panouri fotovoltaice, colectoare solare sau alte surse de energie verde. Aceste măsuri pot fi folosite și pentru a înlocui sistemele care consumă lemn, cărbune, gaz sau altele, însă nu sunt obligatorii.
„Măsurile de eficiență energetică în mod normal și corect se încep cu acele măsuri care reduc mai întâi consumul, nu le acoperă”, ține să accentueze expertul.
„Măsurile de eficiență energetică în mod normal și corect se încep cu acele măsuri care reduc mai întâi consumul, nu le acoperă”, ține să accentueze expertul.
Mituri și costuri
Valentin Begu spune că, deși din 2022 oamenii au început să se intereseze mai multe despre soluțiile de energie alternativă, în jurul conceputului de Casă Pasivă continuă să există scepticism și nesiguranță.
Acesta a menționat despre trei mari mituri pe care le aude frecvent și pe care vine să le demonteze.
Expertul susține că o Casă Pasivă este mai scumpă cu 5-15% față de o casă obișnuită. Cu toate acestea, banii se recuperează în timp datorită autonomiei energetice. Tot aici, Valentin adaugă că o Casă Pasivă poate fi și mai ieftină decât una obișnuită, deoarece prioritățile unor proprietari sunt îndreptate mai mult către aspect și mai puțin către eficiență energetică.
2. „Casele Pasive nu sunt compatibile cu clima noastră”
Begu precizează că astfel de case se construiesc peste tot în lume, inclusiv în zone cu climă mai rece. Mai mult, standardul Passivhaus presupune adaptarea minuțioasă a construcțiilor în funcție de particularitățile climaterice.
3. „Sunt foarte complicate”
Valentin afirmă că orice experiență pe șantier este consumatoare de resurse, indiferent de tipul casei. Cu toate acestea, proiectul și execuția unei Case Pasive presupune o atenție mai sporită la detalii și un control mai riguros al calității.
În privința consumului de energie, expertul spune că o Casă Pasivă are un necesar de încălzire de maximum 15 kWh/m² pe an. Prin comparație, o casă obișnuită consumă între 100 și 200 kWh/m² pe an, iar una mai veche poate ajunge chiar la 400 kWh/m² pe an.
„De exemplu, dacă avem o locuință pasivă cu o suprafață utilă de 100 m², necesarul anual de încălzire este de aproximativ 1.500 kWh. Atât ar consuma casa pentru a menține o temperatură interioară de 20 °C pe tot parcursul sezonului de încălzire, din toamnă până în primăvară (octombrie-aprilie). Cei 1.500 kWh pe an ar echivala cu aproximativ 150 m³ de gaz pentru întregul sezon de încălzire”, explică Valentin Begu.
Într-o Casă Pasivă, factura la energia electrică rămâne redusă, deoarece necesarul de încălzire este practic acoperit. Astfel, cea mai mare parte a consumului de electricitate provine din electrocasnice și celelalte echipamente din locuință.
Acesta a menționat despre trei mari mituri pe care le aude frecvent și pe care vine să le demonteze.
- „Sunt exagerat de scumpe”
Expertul susține că o Casă Pasivă este mai scumpă cu 5-15% față de o casă obișnuită. Cu toate acestea, banii se recuperează în timp datorită autonomiei energetice. Tot aici, Valentin adaugă că o Casă Pasivă poate fi și mai ieftină decât una obișnuită, deoarece prioritățile unor proprietari sunt îndreptate mai mult către aspect și mai puțin către eficiență energetică.
2. „Casele Pasive nu sunt compatibile cu clima noastră”
Begu precizează că astfel de case se construiesc peste tot în lume, inclusiv în zone cu climă mai rece. Mai mult, standardul Passivhaus presupune adaptarea minuțioasă a construcțiilor în funcție de particularitățile climaterice.
3. „Sunt foarte complicate”
Valentin afirmă că orice experiență pe șantier este consumatoare de resurse, indiferent de tipul casei. Cu toate acestea, proiectul și execuția unei Case Pasive presupune o atenție mai sporită la detalii și un control mai riguros al calității.
În privința consumului de energie, expertul spune că o Casă Pasivă are un necesar de încălzire de maximum 15 kWh/m² pe an. Prin comparație, o casă obișnuită consumă între 100 și 200 kWh/m² pe an, iar una mai veche poate ajunge chiar la 400 kWh/m² pe an.
„De exemplu, dacă avem o locuință pasivă cu o suprafață utilă de 100 m², necesarul anual de încălzire este de aproximativ 1.500 kWh. Atât ar consuma casa pentru a menține o temperatură interioară de 20 °C pe tot parcursul sezonului de încălzire, din toamnă până în primăvară (octombrie-aprilie). Cei 1.500 kWh pe an ar echivala cu aproximativ 150 m³ de gaz pentru întregul sezon de încălzire”, explică Valentin Begu.
Într-o Casă Pasivă, factura la energia electrică rămâne redusă, deoarece necesarul de încălzire este practic acoperit. Astfel, cea mai mare parte a consumului de electricitate provine din electrocasnice și celelalte echipamente din locuință.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului Italiei, în cadrul programului „Accelerarea unei tranziții energetice echitabile în Republica Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova). Conținutul aparține autorilor și nu reflectă în mod neaparăt viziunea PNUD Moldova și a donatorilor.
Text de: Laura Ghenea
Editat de: Diana Preașcă
Editat de: Diana Preașcă
